657 matches
-
doi se suprapun? Unde? Eu nu vreau acum niște răspunsuri, dar mă gândesc că, privind așa lucrurile, oarecum școlărește, În pași mici, explici mai bine și cu mai mare pregnanță. Cred că asta trebuie câștigat pentru anarhetip, o foarte mare pregnanță. Corin Braga: Există Însă un mic contrabalans la ceea ce spui tu, care vine din partea opusă a mesei, a lui Doru Pop. Și anume, mă Întreb dacă nu s-ar putea crea - nu am un răspuns acum - un instrument de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative, dispuse să-și integreze reciproc câștigurile. Modulul gândirii științifice nu mai este de mult unul Închis
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apelez mai degrabă la teoreticianul literaturii de tip clasic decât la sociologul literar, În ce măsură acest tip de lectură care se configurează În anii comunismului, și nu numai la nivelul intelectualilor elitiști, ci chiar și la nivelul maselor, literatura având o pregnanță mult mai mare decât o are astăzi, În ce măsură acest tip de lectură este o lectură specifică, condiționată de aspectul politic și de contextul sociopolitic existent sau ea nu face altceva decât să releve mult mai pregnant rolul profund existențial pe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ignorarea a ceea ce trebuie făcut. într-o lume fără măreție, fără noblețe, copleșită de meschinărie, marcată de fragilitate și de efemeritate, în fața numeroaselor supărări și a nenumăratelor ocazii de suferințe fizice și psihice, atunci când trebuie să suporți apăsarea socialului și pregnanța colectivului încă de la cea mai fragedă vârstă, filosofia aduce șansa unei mântuiri, oferă o medicație eficace. Este vorba de a dori concordia cu tine însuți. Terapia o permite, la fel și refuzarea legilor, ca și indexarea gândirii și a comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o dimensiune elegiacă, preluând cadențe și asimilând rezonanțe din poezia lui G. Bacovia, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Ion Minulescu, Ion Pillat. În Premise, de pildă, un poem elocvent în privința schimbărilor de gestică și atitudine lirică, imaginile câștigă în concretețe și pregnanță plastică, incantația dobândește mai multă vigoare: „De la o vreme-n gânduri mi-i tot mai vânt și seară. / De unde vii, tu, toamnă, în zdrențe, și ce vrei? Cu greieri și cu stele suspină-n călimară / rugina ta de frunze ucise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
cinci niveluri distincte: (1) nevoile fiziologice, (2) nevoia de siguranță, (3) nevoia de dragoste și afiliere, (4) nevoia de stimă și apreciere, (5) nevoia de autoactualizare. Atunci când sunt satisfăcute necesitățile de la un nivel mai inferior, necesitățile care influențează comportamentul, cu pregnanță, sunt cele de la nivelul imediat următor. De exemplu, dacă le-ar fi sete sau foame, elevii nu ar fi pregătiți să învețe până nu vor rezolva „problema”. Așadar, scopul final al educației ar consta în structurarea activităților astfel încât realizarea acestora
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
în epoca evocată, „I. V. Stalin”), a cărei „anatomie”autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul univers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
prins o crustă greu penetrabilă. Dar asta nu înseamnă că și-a pierdut întru totul permeabilitatea la abstracțiune sau la subtilitățile gândului exprimat metaforic. Aș spune că, dimpotrivă, Raymond Chandler a salvat de la dispariție tocmai aceste trăsături, oferindu-le o pregnanță și o putere de expresie ce-și păstrează, peste decenii, întreaga forță. Exemplele pot fi găsite parcurgând aproape orice pagină a romanelor sale: Încăperea avea acel miros vag, lipsit de suflet, nici mizer, dar nici curat, nu tocmai omenesc, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
miza excesivă pe melodramă. Philip Marlowe s-a impus fulgerător, în The Big Sleep, drept un incoruptibil pogorât în lumea păcătoșilor irecuperabili. În romanul de față, situațiile sunt mult mai fluide și lecțiile de etică ale detectivului nu mai au pregnanță. Moliciunea lui Marlowe e pusă din evidență încă din primele pagini, când gigantul Malloy îl ia, practic, pe sus și-l proiectează într-un carusel de aventuri incontrolabile. Atracția față de femeile „problematice” ciobește aerul de invulnerabilitate al eroului: învins de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Philip Marlowe, romanul riscă să-i facă eroului serioase deservicii. Vulnerabil, lipsit de încredere în sine, simțindu-se culpabil din prima clipă când acceptă să devină angajatul lui Orfamay Quest, Marlowe nu mai aparține lumii înconjurătoare. Probabil astfel se explică pregnanța unor pesonaje pe care le descoperim doar mediat: Sunny Moe Stein, Orrin Quest, ca și - într-o stranie, scurtă și unică apariție - Steelgrave însuși. Acesta din urmă ar putea fi un avatar al lui Eddie Mars, un asasin ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de sută la sută, el nu mai are deloc viață privată. Gesticulația lui nu este decât reproducerea mecanică a unui sistem de simboluri care, în cărțile maestrului, aveau sensuri precise. Secvențele contrapunctice, de efect sigur la Chandler, nu au nici pregnanța și nici forța de seducție a pasajelor în care Marlowe contemplă fragmentele universului cotidian. Și totuși, ele se numără printre atuurile lui Parker, printre dovezile că admirația sa față de Chandler și arta lui scriitoricească sunt autentice: După prânz, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu destulă bunăvoință, poemele scrise de N. nu par menite să rețină atenția decât cu titlu documentar. Autoarea s-a străduit să traseze caligrafii delicate, să-și decanteze filonul liric, însă cu rezultate de tot modeste. Nici emoție reală, nici pregnanță a rostirii. Doar unele imagini sunt conturate cu finețe. Ceva mai consistentă, deși pândită de convenționalism, este poezia ce pivotează în jurul unor simboluri etnice și care se lasă inspirată de sentimente patriotice. Interesantă ar fi proza, mai precis schițele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
așază în prim-plan și alte elemente: picturalitatea senină, alternând cu tentația spre meditația încercată adesea de neliniști, iar placheta Soare (1926), care marchează o evoluție, menținând picturalul, plasează versul în consonanță cu motivele și sugestiile simboliste, de o anumită pregnanță a notației pe alocuri. Începând cu Fântână (1938) autorul renunță la proiecția stărilor proprii și se întoarce, moralizator și discursiv, spre semenii săi. Intervine totodată o implicare accentuată, cu ecouri tradiționaliste, definită ca „elementul pur descriptiv al forțelor htonice” (E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
teritoriu pe care senzorii săi îl percep ca fiind imund, uzând de mijloace caricaturale, de procedee specifice satirei (umor negru, ironie, sarcasm ș.a.). Arhetipurile homo polemicos și homo ludens (care-l asimilează pe homo aesteticus) sunt substituibile până la identificare, însă pregnanța ultimului, în cazul pamfletului, certifică absența unei finalități imediat pragmatice, în favoarea jocului gratuit și a inventivității artistice. Ambele forme iau ca pretext actualitatea sau, mai precis, o dimensiune obiectivă, evenimențială, care să poată constitui premiza actului polemic. Însă raportarea la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vorba despre un efect practic, deoarece discursul nu este real, ci ficțional. Deși emițătorul multiplică, spre exemplu, imperativele, el nu va da un ordin co-locutorului său, ci va marca, prin funcția fatică, literaritatea enunțului"175. Se poate remarca, la Arghezi, pregnanța unui cuplu de acte ilocuționare complementare, de tipul reproș-solicitare imperativă. În Despre scriitori, primului termen îi corespunde, în plan emoțional, un sadism al denunțării publice, o jubilație a flagelării în momentul deconspirării unei tagme compromise. Uzanța morfemelor persoanei a treia
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mereu, nu știu de ce, "mintenaș!"..." 3. Grotescul. Am văzut deja, în exemplul de mai sus, modul insidios în care grotescul acaparează ficțiunea, devenind sursa unui comic fantezist, care se substituie, prin ficțiune iconică, de cele mai multe ori, coerenței argumentative. Dată fiind pregnanța procedeului în pamfletul arghezian, considerăm oportună o analiză mai amănunțită. Mai întâi, trebuie remarcat că grotescul arghezian sancționează obiectul nu prin exces de devalorizare, ci prin metamorfozare șocantă, într-un spirit afin celui baudelairian: "râsul provocat de grotesc are în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
întârziere (chiar înainte de plecare eroii noștri se pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu greu și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care se împart între modele de "reislamizare" defensivă și de egalitarism între sexe care-și au originea în ideologiile majoritare ale luptei pentru independență. În lumina acestor scurte precizări, interpretarea "imediată" a interdicției privind angajarea femeilor se poate referi la pregnanța unei "culturi islamice" globale, care se prelungea într-un cadru de "modernizare" industrială și de salariat permanent, deosebit de bine protejat grație unei acțiuni sindicale excepționale. În funcție de versiuni, forța "tradițiilor religioase" și identitatea culturală sprijinindu-se pe fundamentele islamului vor fi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestuia (activitatea artistică sau culturală, de exemplu) față de sfera economică. Ea se condamnă în acest fel la rigidizarea dihotomiei clasice economie / social și la baricadarea în ficțiunea din ce în ce mai fragilă a unor universuri care ar fi izolate de piață, a cărei pregnanță este în mod paradoxal în același timp respinsă și radical ignorată. Se dovedește deci necesară încercarea de depășire a acestor atitudini intelectuale pentru a considera corelările interne mutațiilor dintre diferitele câmpuri parțial autonome. În această optică, este de o importanță
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
descoperă o cale nouă pe care o urmează o bucată de vreme până ce, ajuns pe culme, curiozitatea, dorința de “nou” îl îndeamnă să-și continue drumul și să descopere alte, mereu alte căi. Teoria și practica pedagogică actuală scot cu pregnanță în evidență statutul educației în societatea contemporană. Sunt din ce în ce mai mult acceptate idei importante pentru viitorul școlii, care promovează afirmații potrivit cărora educația face posibilă și temeinică dezvoltarea tuturor sectoarelor sociale, că omul trebuie pregătit pentru a se situa în centrul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
conceptuale, reflectând aspectul arhitectural al pagodelor, în care dimensiunea echilibrată a bazei asigură o temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a unei subordonări în raport cu evoluția liniei melodice principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu claritate prin simpla opțiune a compozitorului de a le proiecta în registrul acut al claviaturii, fără a se impune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în exclusivitate, pentru cele două sunete superioare ale acordului. În consecință, acest detaliu de scriitură supus clarificării va conduce la un efect sonor complet diferit, datorat rezonării simultane a octavei din bas. Concomitent, acest fapt atrage după sine evidențierea cu pregnanță a vocii mediane, investită cu funcție tematică în contextul acestui discurs. Momentul de plasare a climax-ului principal în cadrul construcției formale (măsurile 109 - 110) semnalează una dintre cele mai precise aplicații ale Secțiunii de Aur din creația debussyistă, 110 încadrându
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un efect sonor compact, o imagine globală, în care pregnanța melodică nu mai îndeplinește funcția primordială la nivelul tipologiei de concepere a texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
modalitatea în care Debussy atrage atenția asupra unei entități sonore ce se va dovedi pe parcurs vitală țesăturii de ansamblu a discursului (), apelând la notația acesteia ca unison al ambelor voci melodice. Acest aspect aparent neînsemnat operează o diferențiere de pregnanță tematică la nivelul țesăturii verticale, solicitând o distinctă evidențiere interpretativă a vocii principale (planul inferior) în raport cu „motivul-decor” al fondului descriptiv. Astfel, același sunet-pivot al preludiului anterior va rezona în auzul ascultătorului și pe parcursul acestor pagini, realizând o tranziție fluentă între
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]