156 matches
-
la unii oameni din societățile industriale moderne să privească la această perioadă cu nostalgie, dar la fel ca oricare alt aranjament social, ea a avut dezavantajele la fel ca și avantajele ei. Puterea mare deținută de bătrâni în multe societăți preindustriale înseamnă că alții, adulții mai tineri au avut putere mai mică. Oare ne putem imagina astăzi o femeie fiind servitoarea soacrei ei cât trăiește aceasta așa cum era în China antică? Poate cineva să-și imagineze că un bărbat trebuie să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferite ale schimbării dependente de ce părți ale ciclului studiem. 12.3. Revoluția industrială, modernizarea și societatea postindustrială Procesul dezvoltării de la agricultură la societățile industriale este frecvent denumit modernizare. Modernizarea desemnează schimbările economice, sociale și culturale care se produc când societățile preindustriale fac tranziția la o societate industrială avansată. În ziua de astăzi multe națiuni s-au modernizat și multe altele lucrează din greu pentru a face acest lucru. Mai mult, asistăm la trecerea unor țări spre ceea ce se numește societate postindustrială
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reconstruirea și definirea adevărului. De aceea nu este de mirare că minciunile spuse în tribunal sînt considerate mai grave decît în alte locuri. Aceste minciuni sînt sancționate cu severitate. O trăsătură comună tuturor proceselor judiciare din orice comunitate tribală sau preindustrială este invocarea unor judecători supranaturali care ar avea dreptul de a lua decizii și de a pedepsi martorii mincinoși. Judecățile prin pedepse sau cu ajutorul mărturiilor sub jurămînt nu se bazează pe dovezile aduse în fața instanței, ci pe o intervenție supranaturală
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
excepții: culte secrete, relații de evitare, restricția accesului la învățăturile rituale și ceremonii, în funcție de sex, vîrstă, rude ș.a.m.d. În menținerea acestor restricții, tăcerea și înșelăciunea sînt armele principale. Însă există o diferență esențială între societățile industriale și cele preindustriale. În societățile industrializate, interzicerea accesului la informații se realizează prin confidențialitate și dezinformare, care, în linii mari, afectează în mod egal numeroase categorii de persoane. În comunitățile mai mici, accesul la informații și interzicerea acestuia se structurează în termeni care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atitudinile față de minciună, ci și frecvența afirmațiilor nesincere, conținutul minciunilor și contextul în care apar acestea. Diferențele de clasă socială, în orice societate, pot să nu fie atît de stridente ca diferențele existente între popoare, incluzîndu-le pe acelea între societățile preindustriale și cele industrializate, care prezintă cu siguranță interes pentru un studiu cultural comparativ. Diferențele culturale dintre popoare, incluzînd diferențele între tipurile de minciună, au avut cu siguranță o influență importantă pe parcursul ultimelor două sau trei secole, pe timpul expansiunii colonialismului occidental
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
drept urmare, consecințe mai grave decît în trecut, ceea ce pune la îndoială chiar fundamentul vieții noastre... viața modernă este o "economie de credit" într-un sens mai larg decît cel propriu-zis. (Simmel 1950:313) Știm mult mai mult despre complexitatea societăților preindustriale contemporane, complexitate care a fost prezentă, din cîte ne putem da seama din datele arheologice, în ultimele zece mii de ani. Contrastul semnalat de Simmel, care era plauzibil conform datelor etnografice disponibile la vremea aceea, pare mai puțin plauzibil în ziua
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Herbert Spencer despre minciuna din societățile non-industrializate menionate mai sus. Totuși, Spencer (1902:219) susține teoria lui Simmel cînd afirmă că pe măsură ce sporesc colaborarea voluntară și "activitățile industriei", crește și preponderența sincerității. Totuși, din ceea ce știm în prezent despre societățile preindustriale moderne, cred că puține lucruri ar veni în sprijinul presupunerii că în aceste societăți minciunile ar fi inofensive, pe baza motivelor enumerate de Simmel. Rareori se întîmplă într-adevăr ca "omul primitiv" să-și supravegheze și să-și controleze viața
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Rareori se întîmplă într-adevăr ca "omul primitiv" să-și supravegheze și să-și controleze viața mai ușor decît cel educat (Simmel 1906:445 ). Din contra, s-ar putea spune că viața nu este ușor de controlat nici în societățile preindustriale, nici în cele industrializate, din secolul nostru. Simmel scria într-o perioadă în care oamenii de știință considerau societățile preindustriale mai echilibrate, mai unitare și mai stabile decît o arătau rezultatele cercetărilor empirice. În aceste societăți, minciunile pot fi numite
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
educat (Simmel 1906:445 ). Din contra, s-ar putea spune că viața nu este ușor de controlat nici în societățile preindustriale, nici în cele industrializate, din secolul nostru. Simmel scria într-o perioadă în care oamenii de știință considerau societățile preindustriale mai echilibrate, mai unitare și mai stabile decît o arătau rezultatele cercetărilor empirice. În aceste societăți, minciunile pot fi numite inofensive numai în sensul că nu au drept consecință schimbări în forma organizării sociale; potențialul lor revoluționar este limitat. Însă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vieții sociale pe care puțini autori înaintea lui l-au analizat din perspectivă sociologică și pe care generațiile ulterioare de sociologi l-au neglijat în mod inexplicabil. Cercetările de mai tîrziu au dovedit că n-a avut dreptate în privința societăților preindustriale, iar evoluția societăților industrializate, în special datorită apariției mijloacelor de informare și a dezinformării crescînde generate de guverne și grupuri opresive, i-au subminat prezicerile legate de viitor. Cu toate acestea, contribuția lui Simmel este însemnată. Din păcate, în tratatul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
inevitabil în direcția modernității, adică a societăților industrializate, capitaliste, democratice ale vestului Europei; schimbările sunt graduale, incrementale; există o secvență regulată de stadii după care se realizează aceste schimbări, nici unul din acestea neputând fi eludat vezi Daniel Bell cu societăți preindustriale, industriale, postindustriale, Apter tradițional, tranzițional, modern; cauzele schimbării sunt endogene și modernizarea aduce întotdeauna cu sine îmbunătățirea vieții sociale și a condiției umane, deci progresul (Sztompka, 1994) Teoria diferențierii structurale a lui Niel Smelser. Prin intermediul modernizării, se produce o diferențiere
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Giddens care consideră că nici măcar societatea occidentală nu a depășit încă modernitatea pentru a trece într-o altă eră -, societate postfordistă la Ash Amin, Scott Lash, sau societate a informației la Alvin Toffler și John Naisbitt. Dacă în societățile tradiționale (preindustriale) accentul era pus pe agricultură și exploatarea resurselor naturale, iar în societățile moderne (industriale) accentul este pus pe tehnologie și producție de serie, în societățile postmoderne (postindustriale) accentul este pus pe informație, telecomunicații, computere. Inglehart consideră că modernității îi este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unei perspective istorice raționale, va conduce la concluzia că educația, comunicarea, pluralismul social și lipsa inegalităților extreme sunt cerințe fundamentale pentru o construcție democratică. Aceste fenomene nu sunt neapărat legate de dezvoltarea economică: ele au avut loc și în societatea preindustrială. Dar, în acele zile, nu exista cealaltă componentă a relației, liberal-democrația de masă, ci, cel mult, o oligarhie competitivă, în tranziție către liberal- democrație. În lumea modernă, într-o economie industrializată, analiza relației dintre aspectele economice, sociale și instituționale, interne
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la timpul producției, dominat de lozinca "time is money", a introdus o serie de modificări în receptarea sensului activităților umane. Timpul producției sau timpul-marfă, deși se măsoară în special în muncă "alienată", mai păstrează ceva din vechiul ritm al societăților preindustriale; tocmai de aceea Debord îl numește "timp pseudociclic", un timp "al consumului supraviețuirii economice moderne, supraviețuire sporită, în care viața cotidiană rămâne privată de decizie și supusă, nu ordinii naturale ca odinioară, ci pseudonaturii dezvoltate în munca alienată"368. Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Codreanu vor suferi pu? ine schimb? ri, iar ideile lui vor fi decisive pentru Legiune (care va fi o �mi? care de comand? �, numai ideile liderului cont�nd), s? le analiz? m. Laitmotivul ideilor lui era nostalgia pentru trecutul preindustrial grav amenin? at de realit?? ile secolului al XX-lea. El g�ndea �n spiritul na? ionalismului integral, sinonim cu Ortodoxia ? i cu �rom�nul autentic�, ?? ranul. Legiunea �l definea pe Eminescu drept �marele precursor al mi? c?rîi legionare�. Codreanu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt dificil de jalonat, pentru că există mai multe criterii și unghiuri de perspectivă. Așa cum menționează Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o subsecvențializare a vârstei adulte, care cuprinde intervalul dintre 25 și 60 de ani. De altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale Americane, plasează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt dificil de jalonat, pentru că există mai multe criterii și unghiuri de perspectivă. Așa cum menționează Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o subsecvențializare a vârstei adulte, care cuprinde intervalul dintre 25 și 60 de ani. De altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale Americane, plasează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cel care a plecat. Suportul tonic și afabil al anturajului este indispensabil în această perioadă de încenușare psihică, iar frecventarea unui grup de suport dinamizează apreciabil perioada de recuperare (Mitrofan, Buzducea, 2009). Riturile de trecere, atât de frecventate în societățile preindustriale, însoțeau omul în toate răscrucile însorite sau înegurate ale vieții, pentru a le conferi încărcătura și semnificația cuvenită, dar, mai ales, pentru a le asigura conexiunea la sacralitate. Deși la omul contemporan, multe rituri au fost uitate sau devidate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimbării e studiul diacronic al diferitelor stări ale unui sistem. La rândul lor, teoriile modernizării sunt percepute ca o dezvoltare a evoluționismului clasic (vezi Appelbaum, 1970; Smith, 1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării sunt preocupate în general de transformarea societăților preindustriale în societăți industriale și de consecințele acestui proces. Modernizarea e văzută ca o consecință naturală și firească a istoriei, ea înseamnă dezvoltare: "termenul modernizare o rudă conceptuală mult mai comprehensivă a termenului "dezvoltare economică" se referă la faptul că schimbările
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fenomene sociale importante de explicat: teoria stratificării sociale, teoria criminalității, a sărăciei, a calității vieții, a războiului și păcii, a întreprinderilor etc. Pe de altă parte, există teorii ale diferitelor tipuri de societăți; ale societăților socialiste sau capitaliste, ale societăților preindustriale sau industriale. În fine, există teorii contextuale care fac legătura dintre teoriile abstracte ale diferitelor fenomene sociale și teoriile tipurilor de societate în cauză. O teorie a calității vieții într-o societate socialistă și o teorie a calității vieții într-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportamentului deviant: victime potențiale, cultură criminală, vizibilitate socială redusă, ineficacitatea controlului social. Să ne oprim asupra câtorva teorii care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului de către o clasă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca rezultat al sindromului incertitudinii, al tendinței de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei comunități era legată, doar inițial, de o forță productivă mai eficientă. Rapid însă,limitele creșterii producției erau atinse. De aceea dezvoltarea pe mai departe a comunității era în mod necesar condiționată de expansiune, de exploatarea altor comunități. Nici o societate preindustrială nu putea avea o perspectivă asupra viitorului de tip progresiv, deoarece structural creșterea ei era limitată sau condiționată de expansiunea politico-militară incertă. Revoluția industrială a deschis un câmp imens dezvoltării forțelor de producție. Comunitățile umane au început să aibă o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în general, printr-o serie de modalități care toate se bazau, în esență, pe cuvîntul scris. Dar, a conveni că modernitatea provine din acest mecanism de socializare în masă nu ne autorizează să concludem că ea n-a avut antecedente preindustriale, că n-a făcut altceva decît să se subordoneze industrializării. Și mai puțin încă putem considera că industrializarea a dat naștere, în mod indirect, naționalismului. În realitate, procesele de deschidere culturală a popoarelor europene și accesul lor la informația scrisă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai plicticoasă. Rezolvarea unor probleme nu a făcut decât să pună pe tapet alte probleme din ce în ce mai complicate, declanșate de rezolvarea primelor. Per ansamblu cred că preferăm să avem de furcă cu problemele noi, decât să ne întoarcem la o situație preindustrială. Atitudinea care o au unele grupuri religioase americane, protestante la origine este foarte interesantă în acest sens. Amish sunt cei mai renumiți prin conservatorismul lor foarte asemănător cu al evreilor ortodocși. Fiind relativ puțin înțeleși au devenit rapid ținta celor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]