170 matches
-
propoziție, pe ceea ce aduce sensul peste nivelul cuvântului; 3. Ambiguitatea e negată prin faptul că în folosire determinată cuvântul nu poate avea în același timp două sensuri; 4. Pentru înțelegerea cuvintelor vechi pot fi utilizate textele poetice, chiar și cele preislamice; 5. Orice frază trebuie interpretată în context, marile părți ale textului grupate în jurul învățăturilor doctrinare majore determină înțelegerea sensului; 6. Orice repetare din Coran e intenționată; 7. Nu e permisă nici o interpretare care ar leza frumusețea literară a Coranului, (vezi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
despre echivalența cerului cu pământul 111 a treia literă suprimă numeric ternarul, și hieroglific nașterea, fecunditatea 112 a douăsprezecea literă, expresie a ciclului perfect, hieroglific mișcarea perpetuă și raportul razei cu circumferința 113 Vezi India vedică, brahmanică, budistă sau Arabia preislamică 114 bamot, loc înalt la evrei, ziguratele babilonienilor, templele piramidale din Cambodgia, Java, Mexic 115 împrejmuirile pot fi multiple ca în cazul templului Shrirangam din sud-estul Indiei care are șapte ziduri concentrice. 116 precum în ortodoxia creștină iconostasele ce ascund
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
limba arabă ca limbă de oficiere a serviciului religios, într-o manieră asemănătoare limbii latine în religia romano-catolică; marea varietate dialectală a limbii arabe a impus însă pentru consens fonetic folosirea oficială a arabei literare. Interferențele locale cu diferite credințe preislamice, interpretările coranice diferite și veleitățile de putere ale diverșilor imami și suverani locali au determinat edificarea în cadrul Islamului a numeroase școli și curente filosofico religioase regionale, unele rivale și chiar ireconciliabile între ele, cum este cazul ibadismului omanez față de wahhabismul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mijlocul țesutului urban întortocheat, procedură aplicată la Tripoli, Tunis, Bagdad, Damasc, Ryad, Dubai, Masqat. Planul rectangular, caracterizat printr-o rețea de străzi perpendiculare, este puțin descifrabil în interiorul organismelor urbane arabe, iar acolo unde există, este o reminiscență a orașelor antice preislamice. Orașul antic Naucratis a fost întemeiat de fenicieni în delta Nilului după un plan rectangular, ce se regăsește, parțial, până astăzi în structura orașului actual Kom Gieif, iar Alexandria mai păstrează unele sectoare cu plan în tablă de șah, moștenite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Unitățile motorizate ale armatei, dotate cu armament și muniție, trăgeau din plin, făcând victime în fiecare zi. Moscheea din Qom, reședința conducătorului suprem al șiiților, a devenit cartierul general spiritual, de unde erau dirijate acțiunile rebelilor. Qom datează încă din perioada preislamică. După arabizarea și islamizarea Persiei, în urma scindării islamului, orașul devine centrul ramurii șiite, opusă ortodoxiei celei sunnite. Aici se construiește moscheea sacră, asemănătoare palatelor din poveștile celor "O mie și una de nopți", având numeroase cupole aurite. Orașul și moscheea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
induse de fenomenul inerției istorice. Pentru evidențierea rolului acestor mutații atât sub aspect spațio-teritorial, cât și temporal, le vom aborda în manieră holocronică și pe etape distincte, periodizate după criterii de ordin istoric. 2.1.1. Cadrul istorico-geografic în epoca preislamică După cea mai plauzibilă teorie, peninsula arabă este considerată leagănul popoarelor semitice în ansamblul lor, de unde au emigrat spre spațiul Semilunei Fertile și au devenit cunoscuți în istorie ca babilonieni, asirieni, caldeeni, amoriți, canaaniți, fenicieni, arabi, evrei etc. Originea lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ipoteza potrivit căreia, în cicluri recurente de aproximativ 1.000 de ani, peninsula arabă, asemenea unei fântâni abundente, devenea un rezervor de preaplin demografic în raport cu precaritatea condițiilor naturale, așa încât o revărsare de populație era inevitabilă, ceea ce a determinat în antichitatea preislamică mai multe serii de migrații “în valuri”, asemănătoare migrațiilor europene de mai târziu spre Lumea Nouă. Date fiind particularitățile geografice ale regiunii, singura cale de migrare a fost drumul spre nord, pe două căi: prin partea estică spre Mesopotamia și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a devenit mai vie ca oricând chiar după ce Islamul a unificat în aparență arabii peninsulari. A. Formațiunile statale din Arabia de sud Din punct de vedere politico-administrativ, arabii din sud au creat cele mai remarcabile formațiuni statale ale lumii arabe preislamice, exuberanța dezvoltării socio-politice și economice fiind favorizată de precipitațiile mai abundente din munții Yemenului, de solurile mai fertile și de proximitatea rutei obligatorii prin Bab-elMandheb ce lega Europa de India. Din acest motiv regiunea era denumită în antichitate Arabia Felix
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
arabilor iudaizați sau păgâni și împotriva celor creștini susținuți de Bizanț și Abisinia creștină. Ocupația persană se încheie odată cu apariția Islamului și convertirea la Islam a ultimului satrap persan al Yemenului. B. Formațiunile statale din Arabia de nord În perioada preislamică, pe lângă regatele sud arabe, au apărut o serie de alte mici state în nordul și în centrul peninsulei arabe, care, asemenea celor din sud, își datorau prosperitatea comerțului, nefiind state militarizate, nici în momentul apariției, nici în perioada de apogeu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Cercetările politico-geografice, istorico geografice și geopolitice asupra spațiului arab 1. Cunoașterea și situația spațiului arab în perioada preislamică Până la apariția Islamului, triburile semitice ale arabilor ocupau exclusiv regiunile peninsulei Arabia, fiind organizați în triburi și uniuni de triburi, pe baza familiilor patriarhale. În celelalte spații cuprinse astăzi în arealul arab existau alte formațiuni statale, unele dintre ele purtătoare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Yemen, a descris în lucrarea sa “Al-Iklil”, sistemele politice din anticele formațiuni Qataban, Saba și Main, situate pe actualul teritoriu yemenit. De asemenea, a lăsat detalii privitoare la organizarea socială și confesională a comunităților creștine din insula Socotra, din perioada preislamică. Ali ibn Husein al-Masudi (896-956), supranumit “Herodot al arabilor” sau “Plinius al Orientului”, a fost primul geograf arab care a combinat elementele istorice cu cele politico geografice în monumentala cronică universală “Istoria timpului” în 30 de volume, reluată apoi în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Papa de la Roma, ci au propriul lor episcop ce trăiește la Bagdad”. În realitate era vorba despre mica comunitate creștină existentă în evul mediu în insula Socotra (afiliată Bisericii nestoriene din Mesopotamia), rămasă pe insulă ca o reminiscență din epoca preislamică. 3. Cunoașterea și situația spațiului arab în perioada declinului lumii arabe (sec. XV - XX) Bazinul Mării Mediterane a rămas pentru multă vreme apanajul stăpânirii arabe - ciclul arab al Islamului (secolele VIII-XII) și otomane - ciclul otoman (secolele XIII-XVI), perioadă în care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
occidentale avant l’Hégire“ (1928), sunt prezentate particularitățile teritorial geografice ale jumătății vestice a peninsulei Arabia, ce stau la baza coagulării relațiilor spațiale din zonă. În baza izvoarelor istorice a fost reconstituită, în lucrări contemporane, funcționalitatea teritorială a entităților arabe preislamice, între care amintim studiul lui Jacques Ryckmans - “L’institution monarchique en Arabie Meridionale avant l’Islam” (1951). Totodată, au fost traduse și publicate în limba franceză lucrările unor geografi arabi din evul mediu, între care lucrările lui Taki al-Din Ahmad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
al muncii lui Antoine Guillaumont l-a constituit descoperirea în câteva manuscrise siriace (păstrate la Londra) a Capetelor Gnostice; editarea lor a urmat în anul 1962. Legatarul operei savantului francez, fostul titular al catedrei de „Creștinism și gnoză în Orientul preislamic” la Collège de France (1977-1986) este filologul Paul Géhin3, responsabil pentru continuarea editării operei lui Evagrie. Reaplicând categoriile consacrate de Pierre Hadot 1 în interpretarea istoriei filozofiei antice, ultimii doi savanți francezi tind să reducă fenomenul monastic creștin la tiparele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oi și berbeci, cu toate că ei se revendică a fi creștini (Trigg, 1973 : 210). În cadrul religiei islamice, „haram” este mai mult decât un cuvânt sau un concept, fiind vorba de o adevărată instituție care stă la baza acesteia. Astfel, în Arabia preislamică, noțiunea de „haram” era strâns legată cu cea a unor enclave sacre, având în centru un mormânt al unei persoane considerate drept sacre, protectoare. Locul era protejat de o zeitate, iar zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
singurul. Numeroase pasaje descriu, destul de sumar, de altfel, practicile religioase ale patriarhilor. Unele din aceste pasaje reflectă totuși o situație posterioară. Este deci cazul să comparăm dosarul biblic cu practicile specifice culturilor pastorale arhaice, în primul rând acelea ale arabilor preislamici. După Facerea, patriarhii ofereau sacrificii, ridicau altare și așezau pietre pe care le ungeau cu untdelemn. Dar probabil se practica numai sacrificiul sângeros (zebah), de tip pascal, fără preoți, și, după unii, fără altar: Fiecare credincios jertfea el însuși victima
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a ridicat piatra pe care dormise și a numit locul beth-el, "casa lui Dumnezeu" (Facerea, 28: 10-22). Pietrele ridicate jucau un rol în cultul canaanean; de aceea ele au fost condamnate mai târziu de către iahvism. Dar obiceiul exista la arabii preislamici (cf. n. 19), e deci probabil că era împărtășit și de către strămoșii israelitilor 20. 57. Avraam, "Tatăl credinței" Totuși, cele două ritualuri care au jucat un rol considerabil în istoria religioasă a Israelului sunt jertfa legământului și jertfirea lui Isaac
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau arca Alianței, ladă de lemn conținând - după o tradiție tardivă - tablele Legii (Deuteronomul', 10: 1-5 etc.). Foarte probabil, această tradiție reflectă o situație reală. Corturi sau litiere cultuale, în care erau purtați idolii de piatră, sunt atestate la arabii preislamici. Textele nu menționează chivotul și cortul împreună, dar, probabil că, la fel ca la arabi, cortul acoperea chivotul. Precum altădată Zeul Tatălui, Iahve, își conducea poporul. Chivotul simboliza această prezență invizibilă; dar este imposibil să știm ce conținea el. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează conflictul cu modul în care societatea occidentală vede astăzi drepturile omului sau democrația. Chiar și îmbunătățirile aduse de Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori foarte amănunțită și clară, a unor aspecte concrete ce țin de dreptul civil și penal, Mahomed fiind nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Cele șapte mu'allaqute de rapsodul Hammad al-Rawya. "Poemele suspendate" (al-mu' allaqat) erau acelea care câștigau concursurile de poezie intertribale și se atârnau apoi pe zidurile Kaabei lui Ismael. Poezia a fost arta cea mai iubită și cultivată, a arabilor preislamici; ca să-ți dovedești "ascuțimea spiritului" nu era nevoie de nici un material, ci doar de talent și de memorie. Temele preferate erau iubirea, dorul de persoana iubită (bărbat sau femeie) care pleacă undeva cu cortul în timp ce îndrăgostitul este la vânătoare, în
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
neagă orice progres al societății umane, considerând că oamenii trebuie să trăiască în secolul XXI ca și în secolele XIII-XIV, sub legea unui Coran interpretat ad libitum. Cititorii R.L. au aflat deja că, în Egipt, ei au propus acoperirea monumentelor preislamice, a piramidelor și a Sfinxului, cu alte cuvinte. Recent, în Tunisia, 8.000 de salafiști au împiedicat desfășurarea unui spectacol de teatru care urma să aibă loc în centrul Capitalei, distrugând scenele pentru marionete și atacându-i pe actori, care
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
două lumi. Ai spune că străbaterea deșertului nu poate prilejui pagini mai strălucite: aventură în care Kazantzakis se recunoaște din spiță beduină (ca orice cretan, crede că are și sânge arab). Citând dintr-o traducere (probabil franceză) din mu‘allaqa preislamicului Tarafa, din secolul al VI-lea - fără a-i da însă numele: poate nu l-a notat? sau nu credea că acel poet, care a trăit doar 29 de ani, înainte de revelațiile Profetului, avea să rămână în memoria omenirii? - Kazantzakis
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
a mai mult de 100 de fortificații, orașe și sate - multe din ele cu structuri asemănătoare castelelor - în partea de sud-vest a deșertului libian, informează . Arheologii de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie au descoperit că aceste construcții impresionante sunt opera civilizațiilor preislamice, așa numiții Garamantes - popor cunoscut numai din scrierile grecilor și romanilor. Construcțiile găsite pe teritoriul libian sunt într-o stare perfectă de conservare: "zidurile sunt înalte de patru metri, iar cărămizile din chirpici sunt aproape intacte", a declarat unul din
Gaddafi ascundea o comoară istorică pe tărâmurile Libiei. Aceste descoperiri ar putea schimba cursul istoriei () [Corola-journal/Journalistic/59262_a_60587]
-
de nelecuit; dar, spune Ibn Hazm, nici nu se dorește vindecarea. Cât despre iubirea din copilărie (chiar dinainte de naștere!) și până dincolo de moarte, sau iubirea din vis - toate aceste motive pe care azi le numim trubadurești existaseră încă în poezia preislamică. Ele sunt expuse pe larg în Colierul porumbiței de Ibn Hazm al-Andalusi, care a fost unul din modelele vădite pentru De amore de Andreas Capellanus. La data scrierii tratatului lui Capellanus, între 1184 și 1186, tratatul despre iubire și îndrăgostiți
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
soția regelui Ahab, amenință Israelul (Baal Shamim, "stăpânul cerului", adorat și de triburile sud-arabe în preislam, mai apare și în inscripțiile punice din Africa cu numele de Jupiter Valens, sau Baal Lebanon, stăpânul Libanului). Păgânismului fenician, ca mai târziu idolatriei preislamice, cu sanctuare în munți, văi, copaci sau betili, i se înfățișa un concurent redutabil: Dumnezeu unul, concentrând toată iubirea și credința adoratorilor; infinit mai puternic. Al cincilea munte ar putea fi interpretat astfel nu numai ca nume al lăcașului lui
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]