211 matches
-
forma unui schimb: "junimiștii oferă înaltei societăți atributul distincției intelectuale și primesc în schimb statutul de elită socială". Schimbul acesta, la rândul său, mai scrie Sorin Alexandrescu, constituie o "justificare reciprocă a competențelor, un pact socio-cultural între inteligentsia și aristocrație". Prelecțiunile sunt abordate în termeni de "interese", "strategie", "calcul", viziune destul de riscantă, neputând fi probată ideea de premeditare totală, dar tentantă pentru a privi lucrurile și dintr-o altă perspectivă. Pe aceeași linie, și "Convorbirile literare" vor fi expresie a aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sistemul, odată creat, funcționează singur, creatorii săi devenind inutili". Schimbul argumentat mai sus de Alexandrescu are, în opinia acestuia, influențe covârșitoare în tranșarea vieții politice pe anumite direcții și nu pe altele. Condiții ale succesului Cum a fost posibil succesul prelecțiunilor, ce anume a cucerit în tot acest început de drum, atât de important pentru drumul culturii românești în ansamblul ei? Ce anume a făcut ca aceste conferințe inițiate de Maiorescu, să-și găsească, cel puțin în fazele de început, un
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
chiar monocromia peisajului evenimențial al timpu-lui; întâmplările culturale publice, extrem de rare, și, în mare parte, aflate în zodia mediocrității, au amplificat efectul conferințelor și au furnizat un public numeros. Criteriul acesta cantitativist, chiar dacă pare facil, este important căci indică în prelecțiunea ca atare o primă cristalizare a ceea ce se numește "eveniment cultural" autentic; un alt posibil răspuns pentru succesul conferințelor publice face referire la o anumită stare de așteptare, traductibilă în ideea unui teren pregătit pentru așa ceva; efervescența spiritului românesc, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
simplu, ignorându-l. Ulterior, când maeștrii au făcut decisiv pasul spre politică, slăbind, într-un fel, chingile rigurozității culturale, și influențând, prin puterea exemplului, atitudini asemănătoare raporturile s-au inversat, discursul politic și cel cultural s-au intersectat nefericit, iar prelecțiunile, la fel ca ședințele junimiste, s-au văzut fisurate de acest "om nou", om de cultură angajat politic. Când fisurile s-au lărgit și mai mult, conferințele și întâlnirile junimiste s-au transformat în amintiri ale unor oameni care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
început plutea, asemenea unui duh peste ape, asupra culturii românești. Un început care nu avea să atingă nici pe departe inegalabilele întâmplări culturale ce prinseră a se țese într-o amiază de iarnă a anului 1863. Dialoguri junimiste Sorin ALEXANDRESCU Prelecțiunea "Ușile lui Mircea Eliade" 25 octombrie 2006 " Tot timpul m-am simțit un intelectual român" Plecat din România din 1970, Sorin Alexandrescu este, fără doar și poate, un intelectual de talie europeană. Îl recomandă, printre altele, statutul de profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
povara provenienței dintr-un topos estic, la o vreme când distanțele dintre Est și Vest păreau incomensurabile, autorul celebrului studiu dedicat lui William Faulkner a avut de purtat și o altă povară: aceea de a fi nepotul lui Mircea Eliade. Prelecțiunea pogoreană, prilejuită de lansarea volumului său Mircea Eliade dinspre Portugalia, a adus în fața publicului ieșean o prezență aparte, un personaj sigur pe el și totuși cumva timid, căutându-și cu grijă cuvintele, nu dintr-o aleasă prețiozitate, ci pe linia
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o oră despre Mircea Eliade, cu accent pe mai puțin cunoscuta perioadă portugheză a reputatului istoric al religiilor, una din "ușile" esențiale, însă, pentru accederea la traseul formării lui Eliade. Domnule Sorin Alexandrescu, să ne oprim mai întâi asupra temei prelecțiunii pe care ați ținut-o la Casa Pogor și care vizează două aspecte distincte ale operei lui Eliade. Da, eu am impresia că e mai mult decât atât: o evoluție a lui Mircea Eliade, de la ceea ce ar putea fi primul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că America se află în pericol deoarece rușii au instalat rachete în Cuba. La care el ar fi răspuns: "Bun! Dacă le aruncă, țineți-mă și pe mine la curent!". Ignora total politica. Pe mine m-a interesat în această prelecțiune cum a fost posibilă trecerea de la primul la ultimul Eliade. Iar ca linie generală, eu am impresia chiar că, altfel cum a povestit el însuși în Memorii, n-a fost vorba despre o creștere armonioasă a personalității, ci mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în Occident, în diverse limbi și în diverse țări. Am în vedere și cărți noi ce se leagă de preocupările mele de acum, adică de ceea ce se numește "cultura vizuală", un lucru relativ mai puțin cunoscut în România. Constantin SIMIRAD Prelecțiunea "Diplomație în Cuba" 8 decembrie 2006 " În politică am intrat dintr-o joacă" Pentru unii "mumă", pentru alții "ciumă", pentru unii "Excelență", pentru alții " Nea Costică", pentru unii " Dom' primar", pentru alții "Dom' profesor", Constantin Simirad e, dincolo de multiplele titulaturi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
floare la ureche să fii ambasador în Cuba... Așa se face că, în una din zilele sfârșitului de an 2006, Constantin Simirad și-a lansat la casa junimistului Vasile Pogor volumul de proză "Iguana neagră", lansare dublată de o savuroasă prelecțiune pogoreană, pe teme cu specific ...cubanez. Realele calități de povestitor l-au ajutat să înfățișeze în imagini vii, cu umor și melancolie, scene din viața de zi cu zi a unui diplomat român în Cuba. Domnule Simirad, primar ambasador scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
le transmit ieșenilor că orașul acesta deține resurse însemnate pentru a avea un cuvânt de spus în cultura Europei, după cum resurse însemnate deține și pentru a avea un cuvânt de spus în ceea ce privește economia Europei. Depinde doar de noi... Răzvan THEODORESCU Prelecțiunea "Din nou despre spiritul Moldovei" 15 decembrie 2006 " Suntem o națiune care explodează greu" Personaj incomod, atât pentru regimul trecut, cât și pentru unii dintre contemporani, academicianul Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii, fost președinte al Radioteleviziunii Române, parlamentar, rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
expunerii. Domnule academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
S-a schimbat de două ori o putere instaurată și care n-a fost reconfirmată. Nici nu mai e nevoie de o a treia oară. S-a confirmat faptul că revoluția a reușit. Un gând pentru ieșeni... Dragoste! Alexandru ZUB Prelecțiunea "Istoria ca pedagogie națională" 31 ianuarie 2007 "Istoria reclamă bun simț" A încerca să-l prezinți pe Alexandru Zub presupune, inevitabil, a te cufunda într-un noian de laude și aprecieri, într-o nesfârșită enumerare de titluri și merite. Or
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Vasile Pârvan, coordonator a zeci de volume tematice și a mii de articole care, însumate, dau socoteală despre anvergura celui care, din 1990, este director al Institutului "A.D. Xenopol" Iași. Interviul de mai jos a fost prilejuit de o admirabilă prelecțiune ținută la Casa Pogor, purtând titlul "Istoria ca pedagogie", o prelecțiune ce configurează un crez ipostaziindu-se ea însăși în model paideic pentru cei ce apucă pe dificila cale a studierii istoriei. În fața unui public ales, Alexandru Zub a făcut încă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de articole care, însumate, dau socoteală despre anvergura celui care, din 1990, este director al Institutului "A.D. Xenopol" Iași. Interviul de mai jos a fost prilejuit de o admirabilă prelecțiune ținută la Casa Pogor, purtând titlul "Istoria ca pedagogie", o prelecțiune ce configurează un crez ipostaziindu-se ea însăși în model paideic pentru cei ce apucă pe dificila cale a studierii istoriei. În fața unui public ales, Alexandru Zub a făcut încă o dată proba impresionantei sale culturi; ținută impecabilă, verb sigur și o
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru cu o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie, la Casa Pogor, ați punctat cea de-a patra ședință a noii serii din Prelecțiunile Junimii. Spuneți-mi, așadar, ce reprezintă pentru dumneavoastră, sub raport cultural, Societatea Junimea și junimismul în general. Aproape nu există nume important din cultura română modernă care să nu fie legat de oferta Junimii" Junimea evocă un moment fast din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în formulă. Un anumit schematism ideologic l-a ajutat, se pare, a-și impune discursul. O făcea cu bună credință, chiar dacă împingea logica până la ultimele consecințe, iar rezultatele se cunosc. "Fără prezența divinității, istoria nici nu ar exista." Revenind la prelecțiunea pe care ați ținut-o la Casa Pogor, mi s-a părut, să-mi spuneți dacă mă înșel, că sunteți adeptul unei perspective hegeliene asupra istoriei, anume ca întrupare progresivă a spiritului în lume. Pe de altă parte, nu agreați
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
suntem în eroare. În asemenea momente poate interveni un real disconfort metafizic, generat de alarmă, confuzie, derută. "Reîncărcarea cu sens a unor noțiuni precum patrie, națiune presupune timp, răbdare. Sunt convins însă că această reabilitare semantică e posibilă" Tot în prelecțiune, v-ați referit la demersurile demitizante, pe care le-ați legat de încercările de a dilua identitatea națională. Am remarcat însă la noi, românii, o demonetizare destul de manifestă a ideilor legate de naționalism. O anumită jenă în propovăduirea acestor teze
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul simț. Da, ați pus punctul pe "i", căci istoria înseamnă măsură, bun simț, echilibru. Mă refer, desigur, la istorie ca discurs asupra trecutului uman. Mihai CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat, Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme: de la Creangă, la situația actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
universală, de la ...Iași la Chișinău. De la suflet la suflet... Domnule academician, propun să începem dialogul nostru cu "întrebarea casei" pe care o adresez constant tuturor prelectorilor invitați la Casa Pogor. Ce reprezintă pentru dumneavoastră Junimea, spiritul junimist și ideea de prelecțiune junimistă în veacul XXI? Eu cred că întreaga activitate a Junimii și a junimiștilor, pornind de la programul cunoscut, corespunde întru-totul imperativelor europenizării și a integrării europene. Altfel spus, revine în actualitatea noastră fierbinte, cu un consens și o anticipație de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
care trebuia să stipuleze valorile creștine, rădăcinile creștine ale Europei. O viziune de care ar trebui să se țină cont, cu atât mai mult cu cât este la mijloc un concept cheie al europenizării. Scriitura cu voce tare Revenind la prelecțiunea pe care ați ținut-o, "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii", încă de la început ați pomenit despre nevoia de relecturare a operei lui Creangă. Mă interesează să știu dacă această "recitire" chiar o vedeți ca pe o necesitate sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Interesant e că textualizarea de care vorbiți nu este una pentru sine, blocată în ea însăși. Îmi vine în minte spusa dumneavoastră cum că ar fi o "scriitură cu voce tare". Da, este și una și alta. Am vorbit în prelecțiune despre o plăcere a textului, o autodesfătare, cum ar spune Roland Barthes, dar este și o plăcere a rostirii cu voce tare. La acest capitol, există scriitori care pun preț pe așa ceva. Sunt scriitori care, pur și simplu, rostesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a lui Creangă se adresează mai degrabă urechii decât ochiului. Da, așa cred, deși are și multă picturalitate. Descrierile sale sunt foarte vizuale. Gândiți-vă numai la descrierea Ozanei, a satului și așa mai departe. Am remarcat, oarecum surprins, că prelecțiunea dumneavoastră pro-unea o raportare mai puțin facilă la Creangă. Constat aspectul acesta pe fundalul unei obișnuințe a noastre de a-l simplifica enorm pe autorul Amintirilor. Vi se pare un inconvenient? Mai ales că, în școlile din România, Creangă se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]