211 matches
-
povara provenienței dintr-un topos estic, la o vreme când distanțele dintre Est și Vest păreau incomensurabile, autorul celebrului studiu dedicat lui William Faulkner a avut de purtat și o altă povară: aceea de a fi nepotul lui Mircea Eliade. Prelecțiunea pogoreană, prilejuită de lansarea volumului său Mircea Eliade dinspre Portugalia, a adus în fața publicului ieșean o prezență aparte, un personaj sigur pe el și totuși cumva timid, căutându-și cu grijă cuvintele, nu dintr-o aleasă prețiozitate, ci pe linia
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o oră despre Mircea Eliade, cu accent pe mai puțin cunoscuta perioadă portugheză a reputatului istoric al religiilor, una din "ușile" esențiale, însă, pentru accederea la traseul formării lui Eliade. Domnule Sorin Alexandrescu, să ne oprim mai întâi asupra temei prelecțiunii pe care ați ținut-o la Casa Pogor și care vizează două aspecte distincte ale operei lui Eliade. Da, eu am impresia că e mai mult decât atât: o evoluție a lui Mircea Eliade, de la ceea ce ar putea fi primul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că America se află în pericol deoarece rușii au instalat rachete în Cuba. La care el ar fi răspuns: "Bun! Dacă le aruncă, țineți-mă și pe mine la curent!". Ignora total politica. Pe mine m-a interesat în această prelecțiune cum a fost posibilă trecerea de la primul la ultimul Eliade. Iar ca linie generală, eu am impresia chiar că, altfel cum a povestit el însuși în Memorii, n-a fost vorba despre o creștere armonioasă a personalității, ci mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în Occident, în diverse limbi și în diverse țări. Am în vedere și cărți noi ce se leagă de preocupările mele de acum, adică de ceea ce se numește "cultura vizuală", un lucru relativ mai puțin cunoscut în România. Constantin SIMIRAD Prelecțiunea "Diplomație în Cuba" 8 decembrie 2006 " În politică am intrat dintr-o joacă" Pentru unii "mumă", pentru alții "ciumă", pentru unii "Excelență", pentru alții " Nea Costică", pentru unii " Dom' primar", pentru alții "Dom' profesor", Constantin Simirad e, dincolo de multiplele titulaturi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
floare la ureche să fii ambasador în Cuba... Așa se face că, în una din zilele sfârșitului de an 2006, Constantin Simirad și-a lansat la casa junimistului Vasile Pogor volumul de proză "Iguana neagră", lansare dublată de o savuroasă prelecțiune pogoreană, pe teme cu specific ...cubanez. Realele calități de povestitor l-au ajutat să înfățișeze în imagini vii, cu umor și melancolie, scene din viața de zi cu zi a unui diplomat român în Cuba. Domnule Simirad, primar ambasador scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
le transmit ieșenilor că orașul acesta deține resurse însemnate pentru a avea un cuvânt de spus în cultura Europei, după cum resurse însemnate deține și pentru a avea un cuvânt de spus în ceea ce privește economia Europei. Depinde doar de noi... Răzvan THEODORESCU Prelecțiunea "Din nou despre spiritul Moldovei" 15 decembrie 2006 " Suntem o națiune care explodează greu" Personaj incomod, atât pentru regimul trecut, cât și pentru unii dintre contemporani, academicianul Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii, fost președinte al Radioteleviziunii Române, parlamentar, rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
expunerii. Domnule academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
S-a schimbat de două ori o putere instaurată și care n-a fost reconfirmată. Nici nu mai e nevoie de o a treia oară. S-a confirmat faptul că revoluția a reușit. Un gând pentru ieșeni... Dragoste! Alexandru ZUB Prelecțiunea "Istoria ca pedagogie națională" 31 ianuarie 2007 "Istoria reclamă bun simț" A încerca să-l prezinți pe Alexandru Zub presupune, inevitabil, a te cufunda într-un noian de laude și aprecieri, într-o nesfârșită enumerare de titluri și merite. Or
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Vasile Pârvan, coordonator a zeci de volume tematice și a mii de articole care, însumate, dau socoteală despre anvergura celui care, din 1990, este director al Institutului "A.D. Xenopol" Iași. Interviul de mai jos a fost prilejuit de o admirabilă prelecțiune ținută la Casa Pogor, purtând titlul "Istoria ca pedagogie", o prelecțiune ce configurează un crez ipostaziindu-se ea însăși în model paideic pentru cei ce apucă pe dificila cale a studierii istoriei. În fața unui public ales, Alexandru Zub a făcut încă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de articole care, însumate, dau socoteală despre anvergura celui care, din 1990, este director al Institutului "A.D. Xenopol" Iași. Interviul de mai jos a fost prilejuit de o admirabilă prelecțiune ținută la Casa Pogor, purtând titlul "Istoria ca pedagogie", o prelecțiune ce configurează un crez ipostaziindu-se ea însăși în model paideic pentru cei ce apucă pe dificila cale a studierii istoriei. În fața unui public ales, Alexandru Zub a făcut încă o dată proba impresionantei sale culturi; ținută impecabilă, verb sigur și o
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru cu o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie, la Casa Pogor, ați punctat cea de-a patra ședință a noii serii din Prelecțiunile Junimii. Spuneți-mi, așadar, ce reprezintă pentru dumneavoastră, sub raport cultural, Societatea Junimea și junimismul în general. Aproape nu există nume important din cultura română modernă care să nu fie legat de oferta Junimii" Junimea evocă un moment fast din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în formulă. Un anumit schematism ideologic l-a ajutat, se pare, a-și impune discursul. O făcea cu bună credință, chiar dacă împingea logica până la ultimele consecințe, iar rezultatele se cunosc. "Fără prezența divinității, istoria nici nu ar exista." Revenind la prelecțiunea pe care ați ținut-o la Casa Pogor, mi s-a părut, să-mi spuneți dacă mă înșel, că sunteți adeptul unei perspective hegeliene asupra istoriei, anume ca întrupare progresivă a spiritului în lume. Pe de altă parte, nu agreați
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
suntem în eroare. În asemenea momente poate interveni un real disconfort metafizic, generat de alarmă, confuzie, derută. "Reîncărcarea cu sens a unor noțiuni precum patrie, națiune presupune timp, răbdare. Sunt convins însă că această reabilitare semantică e posibilă" Tot în prelecțiune, v-ați referit la demersurile demitizante, pe care le-ați legat de încercările de a dilua identitatea națională. Am remarcat însă la noi, românii, o demonetizare destul de manifestă a ideilor legate de naționalism. O anumită jenă în propovăduirea acestor teze
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul simț. Da, ați pus punctul pe "i", căci istoria înseamnă măsură, bun simț, echilibru. Mă refer, desigur, la istorie ca discurs asupra trecutului uman. Mihai CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat, Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme: de la Creangă, la situația actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
universală, de la ...Iași la Chișinău. De la suflet la suflet... Domnule academician, propun să începem dialogul nostru cu "întrebarea casei" pe care o adresez constant tuturor prelectorilor invitați la Casa Pogor. Ce reprezintă pentru dumneavoastră Junimea, spiritul junimist și ideea de prelecțiune junimistă în veacul XXI? Eu cred că întreaga activitate a Junimii și a junimiștilor, pornind de la programul cunoscut, corespunde întru-totul imperativelor europenizării și a integrării europene. Altfel spus, revine în actualitatea noastră fierbinte, cu un consens și o anticipație de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
care trebuia să stipuleze valorile creștine, rădăcinile creștine ale Europei. O viziune de care ar trebui să se țină cont, cu atât mai mult cu cât este la mijloc un concept cheie al europenizării. Scriitura cu voce tare Revenind la prelecțiunea pe care ați ținut-o, "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii", încă de la început ați pomenit despre nevoia de relecturare a operei lui Creangă. Mă interesează să știu dacă această "recitire" chiar o vedeți ca pe o necesitate sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Interesant e că textualizarea de care vorbiți nu este una pentru sine, blocată în ea însăși. Îmi vine în minte spusa dumneavoastră cum că ar fi o "scriitură cu voce tare". Da, este și una și alta. Am vorbit în prelecțiune despre o plăcere a textului, o autodesfătare, cum ar spune Roland Barthes, dar este și o plăcere a rostirii cu voce tare. La acest capitol, există scriitori care pun preț pe așa ceva. Sunt scriitori care, pur și simplu, rostesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a lui Creangă se adresează mai degrabă urechii decât ochiului. Da, așa cred, deși are și multă picturalitate. Descrierile sale sunt foarte vizuale. Gândiți-vă numai la descrierea Ozanei, a satului și așa mai departe. Am remarcat, oarecum surprins, că prelecțiunea dumneavoastră pro-unea o raportare mai puțin facilă la Creangă. Constat aspectul acesta pe fundalul unei obișnuințe a noastre de a-l simplifica enorm pe autorul Amintirilor. Vi se pare un inconvenient? Mai ales că, în școlile din România, Creangă se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
unei țări, am mai spus-o, este cea au-tentică, cea adevărată a acelei țări. Imaginea economică și imaginea politică sunt imagini relative. Din păcate nu există un mecanism bine pus la punct pentru promovarea imaginii noastre culturale. "Eu ziceam, la prelecțiune, că Transnistria va transnistriza Basarabia, Basarabia va basarabeniza România, iar Cezar Ivănescu a completat spunând că România va basarabeniza Europa" Sunteți, de ani buni, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Ați putea să ne spuneți care mai sunt tendințele literaturii moldovenești
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că poezia rămâne la înălțime, mai ales că este și variată, cu mesaj, nefilologizată la extrem, așadar o poezie cu cititori. Există deja câteva generații diferite, care scriu diferit, gândesc diferit. Mai în glumă, mai în serios, ați pomenit în prelecțiunea dumnea-voastră spusa cuiva că atunci când limba română va dispărea, ea va continua să existe tocmai prin limba moldovenească. E mai mult glumă sau mai multă seriozitate în afirmații precum aceasta? Aș crede că e ceva dramatic. La televiziuni de mult
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Europene, intră nu numai într-o circulație mai largă, dar și într-un fel de concurență cu limbile deja consacrate. În Republica Moldova este, la nivel de stat, o campanie de moldovenizare, întreprinderi absurde precum acel dicționar moldovenesc-român. Eu ziceam, la prelecțiune, că Transnistria va transnistriza Basarabia, Basarabia va basarabeniza România, iar Cezar Ivănescu a completat spunând că România va basarabeniza Europa (râde C.C.). Dincolo de glumă, formulări staliniste precum "limbă moldovenească", "popor moldovenesc" nu vor rezista prea mult, pentru că adevărul este altul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Mda! Oricum, să își păstreze prestigiul cultural. Dar Sibiul nu vă place? (În 2007, anul realizării interviului, Sibiul era capitală culturală a Europei C.C.) Sibiul e ceva de moment, însă Iașul ar putea fi ceva pe termen lung. Ana BLANDIANA Prelecțiunea "Bășcălia la români, între salvare și sinucidere" 23 martie 2007 "Poezia poate învinge bășcălia" Fragilă până la limita inefabilului, fină și sensibilă, Ana Blandiana întrupează poate mai bine ca oricine ideea de poet, confiscată, din nefericire, de atâția inși al căror
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
frontierele țării și ale limbii, creațiile sale cunoscând o binemeritată circulație internațională. Sosită la Iași, odată cu primăvara, Ana Blandiana a modificat simțitor starea de spirit a "dulcelui târg". Atât prin simpla ei prezență, feminină, sensibilă, visătoare, cât și prin admirabila prelecțiune susținută la Casa Pogor, "Bășcălia la români, între salvare și sinucidere", unde calitățile de mai sus au fost dublate de luciditate, putere de radiografiere, forță de convingere. Aș dori să începem cu o întrebare pe care o adresez frecvent prelectorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]