3,896 matches
-
Și ar părea că voiește să țină o lecție model, după ce într-o lecție anterioară a expus elevilor care sunt principalele reguli ale bunei elocuțiuni". Portretul e mai amplu și întreg, dar am extras din el doar cîteva linii lămuritoare. Prelegerea aceasta maioresciană a rămas, în memoria eroului romanului, pentru că a avut ca obiect expunerea operei lui John Stuart Mill. Dar, după obiceiul marelui dascăl, începea întotdeauna cu expunerea biografiei filosofului "tălmăcit". Și, la acest capitol, a stăruit asupra prieteniei filosofului
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
în minte ivindu-i-se ideea unei noi nuvele, la care tot trudea greu în odăița lor matrimonială, deranjîndu-se reciproc. Doru a înțeles că s-a pripit cu căsătoria. Și intervine, periculoasă, o Elvira Iatnopol, studentă medicinistă (care frecventa și prelegerile lui Maiorescu), bună prietenă a lui Doru și a familiei (inclusiv a Antoninei). Doru, ușuratec, e cucerit de farmecul Elvirei, pe care, reîntîlnind-o în provincie la căpătîiul părintelui unui prieten, într-o scenă a uitării de sine, o cere în
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Iordan Datcu Când era chemat, în 1935, ca lector la lectoratul de limbă, literatura și cultură românească de pe lângă catedră de romanistica a Universității din München, unde avea să-și susțină prelegerea inaugurală despre latinitatea limbii române și legăturile culturale dintre România și Germania, la care a asistat și celebrul lingvist și istoric literar romanist Karl Vossler, Virgil Tempeanu (1888-1985) avea deja în urma sa o îndelungată activitate de germanist, de traducător: Novalis
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
Schmitt propune o reluare critică a acestei ipoteze, cercetîndu-i deci valabilitatea, si apoi o istorie a unei durăte foarte lungi, de zece secole. În luna martie a acestui an profesorul Jean-claude Schmitt a fost în România, pentru a tine două prelegeri, una pe o temă șarmanta în sine, tineri și tinerețea, la New europe College, o a doua la Facultatea de Limbi Străine, în cadrul Catedrei de Franceză, despre o istorie comparată a imaginilor între Orient și Occident. Înainte de a-i cîți
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Știți ce era gruparea Forum? Ea a fost coagulata în 1931, de Ionel Jianu, după ce Comarnescu se întorsese din America. Ei doi închiriaseră - pe datorie - sala de la Fundația Carol și inițiaseră un ciclu de conferințe, sub genericul Explicația timpului nostru. Prelegerile erau foarte interesante, se puneau față în față, pro și contra, poziții diferite și lumea a prins de veste și a început să vină buluc, sala era neîncăpătoare. Cum se plătea intrare, cei doi și-au achitat datoria, ba chiar
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
al făcea deja un outsider, apt să vadă domeniul pe care al părăsise cu alți ochi. ăntr-o altă carte a sa, Tensiunea esențială (și ea tradusă an românește), Kuhn povestește cum a avut loc conversia: lucrand la o serie de prelegeri despre istoria mecanicii an secolul al XVII-lea, veac al creșterii și descreșterii imperiului aristotelic an filozofia naturală, el a citit, pentru prima oara probabil, Fizica lui Aristotel. La o lectură parcursă inevitabil cu mintea unui fizician modern, care a
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
în felul lui într-un eveniment istoric memorabil: un soldat german care în 1900 participa la înnăbusirea asa-umitei "răscoale a boxerilor" din Chină, un vechi activist de stînga 68-ist, care devenit conferențiar cîțiva ani mai tîrziu, și ține studenților prelegeri plicticoase despre subiecte interesante (despre Paul Celan de pildă), un brutar din Köln care în povestirea datata 1950 își exprimă bucuria primului carnaval pe care locuitorii orașului au avut voie să-l serbeze după război, sub privirile vigilente ale trupelor
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
Femina, iar un mijloc prin care personalitățile intetala Olteniei, continua o bănie, datorită în 1938, Premiul Național pentru Literalectuale ale orașului aveau posibilitatea unei femei a cărei casă cu ușa mereu tură, o recunoaștere a valorii operei sale. să țină prelegeri pe diverse teme, însăși deschisă devenise o instituție: oricine îi Nici Regele Carol al II-lea nu a rămas poeta prezentând celor interesați un trecea pragul pleca mai bogat sufletește, insensibil la realizările scriitoarei, căreia curs de istoria artelor. Pentru
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
putea lipsi tradiționala oră de dirigenție, cu „strigarea” catalogului, urmată de o lecție festivă. În absența profesorilor de altădată, organizatorii, oameni de șaptezeci de ani, au apelat la subsemnatul, invitându- mă să susțin o asemenea „lecție”. Le-am propus o prelegere cu titlul „Tradiții istorice și culturale ale Blajului” sau „Istorie și cultură la Blaj” și au acceptat. Deși mai ținusem asemenea „lecțiiprelegeri” în fața altor promoții, eram acum și mai emoționat, pentru că printre auditori se afla Teodor Seiceanu, profesorul cu care
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
Așa cum se obișnuia, la aceste revederi erau invitate și oficialitățile orașului, în speță primarul. După apelul catalogului a urmat expunerea mea, vizibil emoționat la început, apoi căpătând oarecare siguranță și un ton convingător, după un plan de expunere. La sfârșitul prelegerii s-a ridicat un domn distins, cu părul alb, ușor ondulat în dreapta, care a făcut câteva aprecieri binevoitoare asupra ei și apoi a continuat: „Dar domnul profesor, cu toate că ne-a ținut o expunere informată și cu lucruri esențiale despre istoria
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
esențial: Blajul ca oraș e o consecință directă a Unirii religioase cu Roma de la 1700; Blajul nu ar fi fost Blaj dacă nu era acest act istoric cu consecințe atât de benefice în planul istoriei și culturii naționale, expusă în prelegere”. La aceste cuvinte primarul de atunci (era și primul secretar al comitetului municipal de partid) mi-a spus că el se retrage pentru că este așteptat și la o altă ședință. Nu știu dacă avea intr-adevăr o ședință sau era
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
soarele nostru pe cer este o gaură neagră/ care suge lent lent aerul vânăt și tot ce visez...” Semnal editorial Și încă o apariție editorială recentă: Școala memoriei 2012. Volumul, apărut în acest an sub egida fundației Academia Civică, reunește prelegerile și discuțiile de la a XV-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet, din vara anului 2012, unde moderatorii au fost Ana Blandiana și Romulus Rusan. Culegerea conține contribuții pe teme de interes ale unor conferențiari din țară și din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
cerb: temele pe care le atingea erau de delfin, dar stilul în care o făcea era de semeție cerbească. De aceea, deși rupt de filosofie, îi păstrase intacte tabieturile, pe care le folosea ca metodă de expunere a psihanalizei, drept care prelegerile de care am avut parte doi ani nu erau de psihanaliză, ci de credință psihanalitică înfățișată după calapod filosofic. În cursuri, hirotonitulapostat își înfățișa profesiunea de credință, tocmai de aceea prelegerile lui, în ciuda tonului rece al expunerii, cereau dinspre noi
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
le folosea ca metodă de expunere a psihanalizei, drept care prelegerile de care am avut parte doi ani nu erau de psihanaliză, ci de credință psihanalitică înfățișată după calapod filosofic. În cursuri, hirotonitulapostat își înfățișa profesiunea de credință, tocmai de aceea prelegerile lui, în ciuda tonului rece al expunerii, cereau dinspre noi o reacție de asumare sau de respingere. În felul acesta Freud, Adler sau Jung nu erau simpli teoreticieni, ci misionarii unei credințe față de care ți se cerea nu atît perspicacitate analitică
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
cărțile pe care le-a scris pînă acum, exilul și nostalgia sînt promovate de la rangul de obsesie plîngăreață la acela de motiv existențial. Întîmplarea a făcut să-l văd la o conferință, în 1997, la San Francisco, unde susținea o prelegere pe tema timpului rememorării la Proust. I-am uitat însă repede numele, pentru că prelecțiunea lui nu m-a impresionat. Am concediat-o imediat ca fiind dulceagă, îndreptîndu-mi integral atenția către o prezentare mult mai teoretică și mai riguroasă, a rusoaicei
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
Andreea Deciu Ultima carte a filozofului american Hilary Putnam a apărut în primăvara acestui an, editată de Columbia University, provocînd imediat reacții destul de pătimașe din partea filozofilor. Volumul conține transcrierile prelegerilor ținute de Putnam în cadrul conferințelor "John Dewey" la Universitatea Columbia și a celor "J. Royce" la Universitatea Brown. Asortate cu două substanțiale postfețe -una pentru fiecare dintre seriile de prelegeri, cursurile universitare devin astfel tratat solid. Tema e cuprinzătoare pînă
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
provocînd imediat reacții destul de pătimașe din partea filozofilor. Volumul conține transcrierile prelegerilor ținute de Putnam în cadrul conferințelor "John Dewey" la Universitatea Columbia și a celor "J. Royce" la Universitatea Brown. Asortate cu două substanțiale postfețe -una pentru fiecare dintre seriile de prelegeri, cursurile universitare devin astfel tratat solid. Tema e cuprinzătoare pînă la intimidare și/sau suspiciune: teoriile de reprezentare ale percepției și relația dintre corp și gîndire văzută din perspectiva așa-numitelor teorii de identificare. De fapt, The Threefold Cord este
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
consolidate, toți laureați ai unor importante premii literare, toți capabili să gloseze fermecător marginalii la orice temă le-ar fi fost propusă. Oricît de clasic (dacă nu îmbătrînit de-acum) ar fi subiectul, cartea lui Aciman, rezultatul unei serii de prelegeri ținute la biblioteca publică a orașului New York, oferă mai mult decît o lectură agreabilă. Există ceva profund personal și emoționant în eseurile incluse în acest volum, nu atît în sensul de confesiune intimă, căci narațiunile imigrației sînt relativ schematizate, cît
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
literatura îl mai poate juca în societatea contemporană. Dacă revin asupra problemei, astăzi, este pentru că am citit un studiu extrem de interesant al lui Virgil Nemoianu din Vatra (3, 2000), tradus de Alexandru Vlad, și care a fost la origine o prelegere ținută la mai multe universități americane (și nu numai) între 1993 și 1995. Intitulat, cel puțin în versiunea românească, Globalism, multiculturalism și literatură comparată, studiul face o incursiune în istoria - antagonică, dar și interferentă - a primelor două concepte din titlu
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
capitala Moldovei, pune temeliile Asociației pentru Știință și Reformă Socială cu scopul, evident, de a pregăti publicul intelectual pentru reformele ce stăteau să vină. Mutat între timp la București, dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri, cu o foarte bună reprezentare, despre doctrinele partidelor politice (se știe că, după război, harta vieții politice se modifică esențial, apărînd noi formațiuni politice) și un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială, repede devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume de sine stătătoare, fiecare pentru ciclul de prelegeri respective. Au mai fost și alte cicluri de conferințe (politică externă, politica culturii) toate fiind culese în cîte un volum special. Era ceva cu totul nou în România. Dar, între timp, Asociația fundată încă în 1913 devine Institutul Social Român
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
cunoscute, poate chiar străine, restului Europei. Răspunde printr-o scrisoare deschisă actriței Vanessa Redgrave care în autobiografia publicată în Franța vorbește despre "necessité absolue du marxisme", face două excelente portrete, unul lui Noica și celălalt lui Iorga sau ține scurte prelegeri de istorie modernă occidentalului ignorant sau neinteresat îndeajuns de mult pentru a nu-și face păreri eronate (a se citi edulcorate) despre fenomenul comunismului. Marea amărăciune e că exterminările umane de durată și în secret, cu un caracter "realist" nu
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
relații continentale, cu care n-am fost obișnuiți. G. Călinescu, care se simțea liber, deoarece "încă nu exista teroarea teoriei, ci, dimpotrivă, o afirmare orgolioasă a independenței de spirit într-un climat latitudinar, relativist", ne oferă, în locul unui tratat academic, Prelegeri de estetică (1939), "recurgînd uneori, ca H. Pater (apărător al impresionismului critic), la modelul platonic". Capitolul cărții, închinat simbolurilor, "indică o direcție stilistic-cognitivă care s-a dovedit fertilă, cunoscînd modificări, dar nu mutații la Tillyard, Bachelard și, recent Foucault și
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
obișnuința fiecărei săptămîni. Nu de mult, aflîndu-mă cu o mică problemă la Spitalul de Urgență din București, ochii mi-au căzut pe un afiș care anunța un spectacol în Amfiteatrul unde de obicei se țin cursurile pentru studenții de la Medicină, prelegeri medicale ș.a.m.d. Prima oară mi s-a părut că nu citesc bine, dar agitația din jur m-a dezmeticit: doctori, asistenți, bolnavi se îndreptau spre locul în care teatrul le vestise întîlnirea atît de inedită. Terapia prin artă
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
artificială, așa că m-am bucurat că m-am putut pensiona mai curând, în 1987, ca să mă dedic scrisului. Acum sunt Profesor Emeritus. Nu mai predau - în parte fiindcă mi-am cam pierdut auzul - dar uneori, nu prea des, țin o prelegere sau citesc din opera mea. Am fost coleg cu Malcolm Bradbury, am avut birouri învecinate un număr de ani în jurul lui 1960, și am fost foarte apropiați. Prietenia lui a însemnat nespus de mult pentru mine, chiar și după ce s-
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]