25,248 matches
-
tutelară, dar aceasta ne scutește ca, în numele interesului general, să ne străduim să apărăm fie interese particulare, fie o concepție obsoletă despre ceea ce este interesul unei națiuni. CAPITOLUL 5 POLITICI ECONOMICE PUBLICE 5.1. Politici structurale 5.1.1. Chestiunea prelevărilor obligatorii Încă de la începutul anilor 1980, un anumit număr de țări, înce-pînd cu Marea Britanie și Statele Unite, inspirate de teoreticienii econo-miei ofertei (supply side economics), au considerat necesară o reducere a intervențiilor Statului și o reîntoarcere generală la mecanismele de piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vast program de dereglementări au fost puse în operă. Acestor măsuri privind intervențiile Statului le-a fost adăugată o politică de flexibilizare a pieței muncii. Potrivit teoreticienilor economiei ofertei, cum este A. Laffer, "prea multă impozitare distruge impozitarea". Creșterea ratei prelevărilor obligatorii pînă la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și capitalul scade odată cu creșterea ratei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și capitalul scade odată cu creșterea ratei marginale de impozitare (Curba Laffer). Rezultă că trebuie prioritizate cheltuielile publice și redusă rata prelevărilor obligatorii. Anumite critici au fost totuși formulate împotriva acestei teorii. În primul rînd, nu ne este indicat cu precizie acel prag critic al impozitării dincolo de care încasările scad. În concluzie, nu poate fi determinat nici un optim fiscal plecînd de la aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la menținerea decalajelor între regiuni. Aceste disparități teritoriale creează probleme politicilor economice naționale în toate țările. Pentru înlăturarea lor unii reclamă cu necesitate intervenția Statului și atunci politicile regionale se subordonează obiectivelor statale. Intervenția Statului constă, cel mai adesea, în prelevarea de resurse de la regiunile bogate și redistribuirea lor către regiunile sărace. Teoretic creșterea indusă a ocupării și implicit a veniturilor în acestea din urmă, trebuie să conducă cu timpul la o lărgire a bazei de impozitare, la dezvoltare și înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se realizează prin camerele de conturi județene, potrivit legii. CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN Avansînd ideea că Statul modern ar trebui să fie unul modest, sociologul Michel Crozier a ridicat o problemă crucială pentru econo-miile de piață contemporane. Atunci cînd prelevările obligatorii ating niveluri considerate disuasive, pare necesar, dacă nu de restrîns cîmpul de acțiune publică, cel puțin de redefinit formele acestuia. Dar dacă o astfel de constatare generală este larg acceptată, alegerile ce decurg de aici sunt departe de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
într-adevăr considera că Statul posedă o putere monetară exorbitantă, mai ales dacă el controlează și banca centrală. Pe această cale, el poate să-și procure, pentru propriile conturi, lichidități importante, pe care să le transforme în cheltuieli, adică în prelevări asupra producției și a consumului privat. Pe de altă parte, aceasta riscă să conducă la inflație, ale cărei efecte perturbatoare trebuie și ele denunțate, chiar dacă sunt slabe. Istoria monetară ne arată totuși numeroase inconveniente în cazul concurenței dintre monede, ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
investițiile, eliminînd astfel anticipările asupra unor economisiri viitoare. Deci pentru a evita efectele perverse negative ale funcționării spontane a piețelor, Keynes avea în vedere o creștere a rolului reglator al statului. Și el a fost înțeles: Mai întîi că prin intermediul prelevărilor lor obligatorii și al cheltuielilor lor, administrațiile joacă astăzi un rol decisiv în amortizarea conjuncturii. Menținînd, chiar dacă într-un mod imperfect, veniturile bolnavilor, pensiile, indemnizațiile șomerilor, sistemul de protecție socială a devenit esențialmente un mijloc de a menține la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
3. De la reglare economică la reglare societală O primă propunere keynesiană, avant la lettre, a fost făcută în 1931 de suedezul G. Myrdal, a propos de egalitatea dintre economii și investiții. Într-adevăr, în logica liberală, orice deficit constituie o prelevare asupra unei producții private, care se face în detrimentul unei cereri private. Contracția acesteia se traduce deci printr-o economisire crescută. Cum presupunea Ricardo meditînd la deficitele finanțelor publice britanice pe timpul războaielor napoleoniene, orice supraconsum public este compensat de o economisire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ales și o mai mare sau mai mică redistribuire a veniturilor corespund efectiv alegerilor societății. Dar putem oare conchide de aici că Statul e omnipotent și omniscient, că el poate face totul prin transformarea în cheltuieli a veniturilor, adică a prelevărilor asupra producției și a consumului privat și că poate cunoaște implicațiile deciziilor luate? 6.1.2. Șarmul și ambiguitățile noțiunii de reglare Noțiunea de reglare a fost împrumutată de economia politică de la științele naturii. La origine, noțiunea de reglare este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a pierderii locului de muncă; sau pentru că se iau în considerație situații particulare de precaritate sau de sărăcie (handicapuri fizice sau mentale, excluziuni etc.). Toate aceste mecanisme care sin-tetizează noțiunea de Stat asistențial există acum în toate țările industrializate. Astfel, prelevările obligatorii, care au progresat ca tendință în mai toate țările, sunt concretizarea acestei noțiuni de redistribuire a veniturilor. Se constată și creșterea redistribuirilor interpersonale, între diferite categorii socio-profesionale, sau a celor interregionale. Dar solidaritatea capătă și forme mai discrete, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
transfer, cel mai adesea mascat, între indivizi și între regiuni. Această situație are tendința să fie parțial uitată în perioadele de avînt economic, dar în situații ca cea actuală, de criză, logica transferurilor cunoaște limite, atît la nivel global, căci prelevările obligatorii nu pot crește la infinit, cît și la nivel local, căci anumite regiuni își pot reconsidera transferurile cu care finanțează alte regiuni și așa mai departe. 6.5.3. Dubla repunere în cauză a Statului-națiune Frontierele tradiționale ale statelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
internaționale. În măsura în care competitivitatea econo-miei naționale se traduce prin spații economice diferite, prin polarizarea activității în cîteva zone, în același timp în care alte zone se prăbușesc, menținerea coeziunii naționale necesită transferuri crescute. Or, cum acestea fac adesea apel la noi prelevări fiscale pentru a susține servicii publice deficitare, industrii de armament confruntate cu o scădere a cererii internaționale de armament, agricultori supuși unor scăderi garantate de prețuri, șomeri ori beneficiari ai salariului minim pe econo-mie în zonele cele mai fragile, putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale impozitului 139 3.3.3.3. Incidența impozitelor 140 3.4. Datoria publică 140 3.5. Pasagerul clandestin și finanțarea publică 145 3.5.1. Paradigma pasagerului clandestin 145 3.5.2. Alegerile fiscale 147 3.5.3. Revelatorul prelevărilor obligatorii 150 CAPITOLUL 4 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN MEDIUL POLITIC 152 4.1. Mercantilism și democrație 160 4.1.1. Există o piață a votului? 161 4.1.2. Și totuși, democrația 162 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului 189 4.4.3.1. Asimetrii informaționale și incitații: un nou orizont al analizei economice 191 CAPITOLUL 5 POLITICI ECONOMICE PUBLICE 194 5.1. Politici structurale 194 5.1.1. Chestiunea prelevărilor obligatorii 194 5.1.2. Amenajarea teritoriului național 195 5.1.3. Politicile industriale 196 5.1.3.1. Noțiunea de politică industrială 196 5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului 197 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în acest stat contractant. Articolul 19 Funcții publice 1. Remunerațiile plătite de un stat contractant, de una din subdiviziunile sale administrativ-teritoriale, de o colectivitate locală sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat, fie direct fie prin prelevare și din fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acestui stat, acestei subdiviziuni, acestei colectivități sau acestei persoane de drept public, în exercitarea de funcții cu caracter public sînt impozabile numai în acest stat
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
prim-ajutor. Ministerul Sănătății împreună cu Societatea de Cruce Roșie din Republică Socialistă România și Ministerul Educației și Învățămîntului asigura instruirea și educația sanitară a populației în probleme de prim-ajutor. Secțiunea 2 Terapia cu sînge, plasma și derivate de sînge. Prelevarea și transplantarea de țesuturi și organe umane Articolul 129-137 Abrogate. ------------ Art. 129-137 au fost abrogate de art. 24 din Legea nr. 2 din 8 ianuarie 1998 publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 13 ianuarie 1998. Capitolul 6 Asistență medicală
LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106516_a_107845]
-
cercetătorii clujeni au scos la iveală aspecte interesante și în ceea ce privește alimentația prințului necunoscut din mormântul de la Curtea de Argeș. Contrar așteptărilor, acesta avea o dieta asemănătoare cu cea a oamenilor de rând de atunci. Puiu Hașotti, fostul ministru al Culturii, a interzis prelevarea de ADN Mormântul lui Vlaicu Vodă, aflat la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, a fost deschis în iunie, 2012, după aproape 700 de ani. Ministrul Culturii din acea vreme, Puiu Hașotti, a interzis prelevarea de ADN, deoarece acest lucru nu era
ADN a stabilit: La Curtea de Argeș nu e înmormântat Vlaicu Vodă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70176_a_71501]
-
Hașotti, fostul ministru al Culturii, a interzis prelevarea de ADN Mormântul lui Vlaicu Vodă, aflat la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, a fost deschis în iunie, 2012, după aproape 700 de ani. Ministrul Culturii din acea vreme, Puiu Hașotti, a interzis prelevarea de ADN, deoarece acest lucru nu era prevăzut în autorizația pentru cercetarea arheologică. "Poate că pentru știință ar fi importantă prelevarea de ADN, dar, din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Țării Românești, nu pot fi de acord cu prelevarea
ADN a stabilit: La Curtea de Argeș nu e înmormântat Vlaicu Vodă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70176_a_71501]
-
fost deschis în iunie, 2012, după aproape 700 de ani. Ministrul Culturii din acea vreme, Puiu Hașotti, a interzis prelevarea de ADN, deoarece acest lucru nu era prevăzut în autorizația pentru cercetarea arheologică. "Poate că pentru știință ar fi importantă prelevarea de ADN, dar, din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Țării Românești, nu pot fi de acord cu prelevarea de ADN. Este important că acești domnitori au marcat istoria națională și prea puțin important dacă au avut sau nu o
ADN a stabilit: La Curtea de Argeș nu e înmormântat Vlaicu Vodă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70176_a_71501]
-
prelevarea de ADN, deoarece acest lucru nu era prevăzut în autorizația pentru cercetarea arheologică. "Poate că pentru știință ar fi importantă prelevarea de ADN, dar, din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Țării Românești, nu pot fi de acord cu prelevarea de ADN. Este important că acești domnitori au marcat istoria națională și prea puțin important dacă au avut sau nu o ascendență cumană. În calitate de ministru, am dat dispozițiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN și pentru a verifica
ADN a stabilit: La Curtea de Argeș nu e înmormântat Vlaicu Vodă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70176_a_71501]
-
nu pot fi de acord cu prelevarea de ADN. Este important că acești domnitori au marcat istoria națională și prea puțin important dacă au avut sau nu o ascendență cumană. În calitate de ministru, am dat dispozițiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN și pentru a verifica cercetarea științifică în ansamblul ei", specifica un comunicat al ministrului de anul trecut. Totuși, chiar în condițiile în care ministrul Culturii a interzis prelevarea de ADN, din presupusul mormânt al lui Vlaicu Vodă au
ADN a stabilit: La Curtea de Argeș nu e înmormântat Vlaicu Vodă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70176_a_71501]
-
În calitate de ministru, am dat dispozițiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN și pentru a verifica cercetarea științifică în ansamblul ei", specifica un comunicat al ministrului de anul trecut. Totuși, chiar în condițiile în care ministrul Culturii a interzis prelevarea de ADN, din presupusul mormânt al lui Vlaicu Vodă au fost prelevate o falangă a mâinii stângi, un molar și un metatarsian drept, probe care în urma analizelor vor fi compromise total, și s-au găsit umărul drept al cămășii, cel
ADN a stabilit: La Curtea de Argeș nu e înmormântat Vlaicu Vodă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70176_a_71501]
-
suspendă orice variantă de răspuns angajat și sobru. Dacă scoți capul în lume printre picioarele unei femei (cezariana este o deviație, ea nu figurează în inventarul fondator al nașterilor posibile, în cazul în care nu socotim drept naștere prin cezariană prelevarea Evei, sub formă de coastă, din toracele lui Adam, dar, și în acest caz, unicitatea absolută a procedeului îl exclude din ritualistica nașterilor indubitabile, nemaipunînd la socoteală faptul că Iisus însuși, în pofida fecundării atipice, de factură mistico-extatică, a avut, totuși
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
nu sînt impozabile decît în acest stat. 2. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1, pensiile plătite unei persoane fizice de către un stat contractant, o colectivitate locală sau o persoană juridică de drept public din acel stat, fie direct, fie prin prelevare asupra fondurilor pe care acestea le-au constituit, pentru serviciile anterioare exercitării funcțiilor cu caracter public, nu sînt impozabile decît în acel stat contractant. Articolul 19 Funcții publice 1. Remunerațiile plătite de un stat contractant, de una dintre colectivitățile sale
DECRET NR 404 din 1 noiembrie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106611_a_107940]
-
cu caracter public, nu sînt impozabile decît în acel stat contractant. Articolul 19 Funcții publice 1. Remunerațiile plătite de un stat contractant, de una dintre colectivitățile sale locale sau de o autoritate publică a acelui stat, fie direct, fie prin prelevare asupra fondurilor pe care acestea le-au constituit, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, colectivități sau autorități în exercitarea funcțiilor cu caracter public, sînt impozabile în acel stat. Dispozițiile paragrafului precedent nu se aplică remunerațiilor plătite persoanelor fizice
DECRET NR 404 din 1 noiembrie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106611_a_107940]