2,266 matches
-
își lasă prin tainică noapte, metamorfozat în altă iubire. Din vol.,, Ecouri străbune" Ploaie de stele Plouă-n iunie cu stele ce se sparg în val de ape. Iar Luceafărul, cu ele, scutură nori de sub pleoape. Lumina razelor sale se prelinge-n codrul verde și tremură în izvoare, când pe apa lor se vede. Magii nopților de vară împletesc vis de iubire, când Luceafărul coboară să se scalde-n amintire. De iubre pământeană, privirea lui se aprinde. Și coboară de sub geană
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434661732.html [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
dracii joacă și dansează în dezmăț și chiote de veselie. Un împielițat se apropie de Buha care urlă disperată de usturime. Cu ghearele lungi și ascuțite îi sfâșie zdrențele aprinse de foc și îi zgârie pieptul din care abia se prelinge un firicel firav de sânge. - Păcătoaso, nici sânge nu mai ai în tine! - se amuză necuratul. - Un vampir moare de foame dacă-i cazi în brațe! - o batjocori un altul. Vrăjitoarea țopăie îngrozită de durere. Din umbra întunericului apare cu
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
trec romantici, tineri îndrăgostiți, în ei poartă calde sclipiri-n priviri, trupurile-și tresaltă-n unduiri. Pe-o bancă stai, visătoare privești, de-o vârstă tânără îți amintești, dar în poală îți cade o minge... O retrimiți, ea lin se prelinge. Se scutură în bătrâna palmă flori de castan dintr-o clipă calmă, sunt amintiri... cu tandrețe le-aduni, ele-ți vorbesc despre vremuri de juni. Oftatu-ți lași pe banca pustie, pe o alee agale te pierzi, e drum-destin de viață
POATE ŞI MÂINE ... de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poate_si_maine_elena_paduraru_1339014198.html [Corola-blog/BlogPost/358186_a_359515]
-
în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cel din inimă Astă noapte, mi-a plâns o lacrimă din suflet. O luase, razna, la vale, când pe un obraz, când pe celălalt. Două buze, fremătau, o urmăreau prelingându-se. O inimă și-a trimis căldura-n cuvinte, sorbindu-mă, dintr-o înghițitură, pe mine și pe lacrimă. Erai tu. Îndrăgostit. Ia-mi inima! Ia-mi inima! Ține-o în palma ta! Privește-o! Tremură, ca o frunză, la
DE INIMĂ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427748248.html [Corola-blog/BlogPost/340978_a_342307]
-
Autorul cât și Cartea și-au avut împreună propria lor viață, propria lor nădejde, propria lor prigoană, propria lor suferință, propria lor mărturisire, propria lor aură divină, nemuritoare. Partea I-a se răsfrânge în cele 10 capitole în care se preling concentric însușirile fundamentale caracteristice fiecărui trăitor creștin în destinul său ascensional, predestinat spre eroism și martiriu: caracterul, educația, tradiția, soarta, curajul, revelarea, harul, misiunea, responsabilitatea, vocația, crucea, învierea, înălțarea, desăvârșirea. Gândurile ostașilor se așterneau troienite peste tinerețea lor cutezătoare, ca
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
întorceam cu gândul în trecut să înțeleg. M-am născut în timpul fără nume. Pe cine păzește rațiunea? În vremea aceasta vocile-s prea multe, buzele au rol de otrăvire, pământul rămâne ridat. Gloria rămâne pe pernă. Frica tremură prin noroaiele prelinse din miezul zilei în miezul sufletului. Ce viață rescrisă cu mâna ucisă lovește iubirea cu sete în vise? De moarte, de rost, fără noimă cerșește frumosul mascat în lume pășește, dansează, privește la est și la negru, nebunia m-apucă
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Isi_plange_tarfa_viata_in_grijanii.html [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
roată și strigă îngrozită la părinți: “Măi, Traian! Fa, Ghenă! Vi se îneacă fata!”. Când fetiței îi cam dispăruse inspirația, cuvintele-i cam alunecau în hăul din fântâna adâncă de vreo treisprezece metri până la apă și vreo șase de apă, prelingându-se cu forța cu care corpul este atras de pământ și de apă, mătușa Safta întinse, în sfârșit, o mână, scăpându-și adorata din gheara morții chiar în secunda-n care mânuța acesteia pierduse lupta, pierduse ultima fărâmă de putere
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
o pictezi când sângeri Și tremură-n icoană, când se-nchină. Doar câte-un fulg, abia desprins din zborul Ce în suspin coboară și-n tristețe, Se-așează pe obraz, să-și plângă dorul Despre demult pierduta tinerețe, Dar tot prelinge-n suflete fiorul, Care ne poartă-n vis și-n frumusețe. REACȚIE Mai punem iar substanțele-n retortă, Turnăm în eprubete tot acidul, Care pătrunde-n inimă, perfidul Și ne înțeapă-n minte și-n aortă. Aducem chiar și soda
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1456440573.html [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
Și jar sub genunchii-ndoiți, Trecea Persefona, măi muta Că sclavii de biciuri loviți. Pe malul din stanga pândeau Doi șoimi, cu limba de foc, Pe malul din dreapta zăceau Toți șerpii lui Seth la un loc. Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta, Cu ochii holbați, ca de linx. Un vuiet din mausoleu O cheamă, o strigă, o cere; Cu aripe de ceruleu, Spre negura zării ea piere. În urmă, sub limba de
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470874874.html [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]
-
Acordurile au răsunat ca o melopee, au picurat miere in inimile rănite de suferința, au alinat durerea celor de lângă noi. Un fulg de nea a poposit pe obrazul fierbinte, s-a topit ... s-a transformat într-un bob de rouă prelins pe covorul rece de zăpadă. Natura a revenit la viață. De sub gheață s-au ivit iarba și florile. Păsările au început concertul, soarele a înveselit pământul. Lacrima este speranța care poate învinge orice rău din această lume. Purifică și reînnoiește
UN PUNCT ÎN INFINIT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_punct_in_infinit_camelia_constantin_1327251068.html [Corola-blog/BlogPost/360454_a_361783]
-
clipelor cum nemărginirea ne înnoadă firul vieții. Dorul îmi învelește tăcerea - tremur de dragoste. Încep să simt emoțiile pictate de visurile unui copil, pierdut în jocul iubirii, în apusuri sărutate de îngeri. Gust liniștea ca pe un nectar ce se prelinge pe buza nopții Mi-e cald, mi-e frig, mi-e dor Iubesc! Referință Bibliografică: Gust liniștea / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Lavinia Niculicea
GUST LINIŞTEA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_lavinia_niculicea_1396966284.html [Corola-blog/BlogPost/348515_a_349844]
-
afară se auzeau speriate câteva oi pierdute de turmă În depărtare izvorul se chinuia să urce pietrele ” Istoria m-a părăsit la tinerețe” a oftat filosoful Seara s-a ridicat repede și misterioasă cum adolescența îndrăgostită O lacrimă s-a prelins pe buze sub formă de aripă ”Istoria m-a sacrificat pentru un popor de idioți” Filosoful m-a luat ușor de mână și am ieșit în noapte Obrajii săi ardeau raze de lună Și am cules una câte una stele
FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455704672.html [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
-
să-și cerceteze membrele din față, dar nu le mai văzu, dispăruseră. Totuși, înainta. Dar cum? O scurtă privire spre piept: devenise târâtoare. Vrând să-și articuleze uimirea, simți ieșindu-i din gură o limbă lungă-lungă, de pe care i se prelinse o apă vâscoasă, grea, picurând zgomotos pe dale, dar ușurând înaintarea. Culmea! Truda mi-a ostenit corpul. Înaintez târându-mă ca șarpele. Asta e! Mă cred reptilă păcătoasă. Și se căzni spre înainte. Era din ce în ce mai anevoios. Privirea resimțea lumina fluorescentă
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405883427.html [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
MAI FRUMOS TANGO DIN LUME... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cel mai frumos tango din lume...- Irina Lucia Mihalca Frămânți cuvintele ce se dospesc în arderea inimii, lacrimi se preling prin cioburi, raze de lumină reflectă scântei deformate de tăișul sticlei... nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil. Cercuri noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgăre ce zace în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau
CEL MAI FRUMOS TANGO DIN LUME... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_mai_frumos_tango_din_lume_irina_lucia_mihalca_1327706582.html [Corola-blog/BlogPost/340601_a_341930]
-
Cu fruntea-nvelită de nopți în șarada, Pe Charon, târziu, făcându-mi nuntaș. Ființă din mine tăcea că pământul Sub tropot de cai, gonind ne-mblânziți, Suflând cu turbare, precum sufla vântul, Pe creștet de îngeri, ce stau răzvrătiți. Suav se prelinge pe mine păcatul, În care rodesc strugurii-n vie Și vinul inundă-n rafale regatul, Ce ieri străbăteam prin copilărie. Se uită la mine mirat, iar, luntrașul, Vâslind și-ndârjindu-se înspre neant; Rămânem în barca, eu și nuntașul, Privindu
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468149623.html [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca apoi să fremete codrul... Modulațiile aduc ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută în mărgăritarul precumpănitor al destinului, Maria rămâne o încântătoare primăvară îndrăgostită de Neam și de cântec. Întrupată în cântec, cântecul a odrăslit în ea înmiresmând-o. Rugată să spună trăirea cântecului românesc, Maria cântă, mărturisindu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MĂ STRIGĂ MUGURII DIN RAMURI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului iubita mea, mă scurg pe streșini cărând în lacrimi amintiri și mă preling pe crengi de vișini un strop de rouă în priviri. mă strigă mugurii din ramuri ca niște scâncete de prunci; un gingaș ghiocel, sub geamuri, alungă iarna pe morunci. se-adună păsările-n cârduri s-aducă primăvara iar; și-alerg
MĂ STRIGĂ MUGURII DIN RAMURI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ma_striga_mugurii_din_ramuri_george_safir_1334342838.html [Corola-blog/BlogPost/351159_a_352488]
-
Pe o cruce zidită-ntr-o rană”. Slova are și rol taumaturgic și de ablutizare, precum apa scursă din cenușa lustrală, rămasă în urma arderii crenguțelor de finic, din Duminica Floriilor: „Curge slova sfioasă atinsă de jar / Și un vers se prelinge pe cană / Un suspin rătăcit răstignit în zadar / Pe o cruce zidită-ntr-o rană // Spală slova păgâne sudalme de șanț / Rotunjit peste ele stă cerul / Și duioase chemări îmblânzite de lanț / Doar năluci să le afle misterul” (Slova). Iubirea
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului în mine e spaima de singurătate laolaltă cu nevoia de singurătate stau cuminți într-un colț ținându-se de mână ca două orfeline ciudate diminețile mele sunt murdare prelinse din fructele nopții praf de rodie azvârlit într-o doară peste semințele de cânepă - lasă-mă să te blestem și să te plâng ca pe o nălucă albastră stau in patul meu de spital ca într-un cocon într-un
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396854161.html [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
necuvintelor flori, necuvintelor păsări, necuvintelor necuvinte! . . . Numărul 13, triumfator, isi poartă clopotul, el strigă din cele patru zări - Poetul!... Se bucură Pământul de sămânță să cea roditoare, cea cuvântătoare, cea înaripata și străvezie! Bărbații se străduie, se străduie să se prelingă șovăitori și tăcuți în măruntaiele Pământului, ei smulg sămânță cea cu aripi - e Îngerul poetului - stă de pază la casele noastre... casa mea are numărul 13 și zilnic, chiar zilnic, Îngerul îi aduce fulgerele fulgerătoare ale celor patru zări! 33
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
al naibi, cea de afară îl fugărea... Frica!, frica! Frica era parte din viața lui zilnică, de parcă erau îngemănați. Când nemernicul - cel pe care mama sa îl numea „taică-tău” - a intrat în casă, soră-sa geamănă - Frica, s-a prelins perfidă prin deschizătura ușii și stătea zâmbind în umbra lui - a celui mai puternic, barându-i băiatului calea de scăpare. Posibil ca această soră să fie rudă de sânge cu Moartea că prea apăreau amândouă odată. - Te omor! - țipă tăică-său
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
sărace cu copii slabi și înfometați, guri de canal din care ieșeau cerșetori odată cu revărsatul zorilor și se ascundeau de golani odată cu apusul soarelui, gropi de gunoaie populate nu numai de câinii maidanezi dar și de făpturi umane care se prelingeau printre miasmele reziduurilor ca niște umbre ale nopții. Nimeni nu recunoscu cuplul ex-prezidențial căci oamenii de rând erau așa de bătuți de soartă că-și târau existența de pe o zi pe alta, blestemându-și viața mizeră pe care societatea le-
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi prostia-i la putere Mână-n mână cu hoția, Cu puține bariere, Apărându-și bogăția... Că flagelul s-a întins Fără un efort prea mare În tot locul s-a prelins Că au șpaga în dotare... Cam asta se urmărește Să se împartă posturile, Țara mea se prăbușește, Ei să-și facă rosturile... Mulți se jură pe icoane Că dă bine la naivi, Dar în minte au ciolane Că doar sunt
ŢARA NIMĂNUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1473953086.html [Corola-blog/BlogPost/375179_a_376508]
-
celor care au fost alături de mine, într-un fel sau altul, la lansarea cărților mele : Dar pentru tine” și ,,Prietenie”, Editura EMMA, Orăștie. Va prețuiesc. Un punct Un punct mă simt în seara asta mare, Ca lacrima de bucurie mă preling, Să mulțumesc, nu sunt în stare, Emoțiile, cu greu mi le înving. Regală seară de cuvinte, Ce oaspeții mei dragi le-nșiruiesc, Făclii curate, ce imi merg ‘nainte Și sufletul mi-l odihnesc. Mă-nclin cu nesfârșita prețuire, Că-mi dăruiți
DEDICAŢIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1422880009.html [Corola-blog/BlogPost/376183_a_377512]
-
taină ce se revarsă ca un șuvoi de lumină peste toți cei aleși. Pururea Fecioara este surâsul înrourat de floare ce înmiresmează verdele privirii surprins în fiorul de foc ce leagănă destinul misterios al nemuririi. În inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de îngeri, de sfinți, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele și de păpădii. Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]