258 matches
-
D.[umitru] (7.X.1885, București - ?), prozator, dramaturg și traducător. Ofițer activ după absolvirea Liceului Militar din Iași și a Școlii de Ofițeri din București, I.-M. a funcționat și ca inspector regional de pregătire premilitară, înaintea celui de-al doilea război mondial. Frecventează gruparea de la revista „Convorbiri critice” a lui Mihail Dragomirescu, unde l-a cunoscut pe I.L. Caragiale. Este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor Militari. Debutează devreme, cu versuri și povestiri, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
au pornit călări spre o extremitate a platoului, unde au trecut în revistă trupele reunite pentru defilare. La ora 1130, Carol și suita s-au înapoiat în tribuna regală, de unde au privit parada militară (Aviația, ofițerii de rezervă, centrele de premilitari, Statul Major al Corpului II Armată, ofițerii fără trupă, școlile de ofițeri, Batalionul de Gardă, diferite regimente, ambulanțele salvării, pompierii, alte regimente, noile tunuri). Parada s-a terminat la ora 1330. Sâmbătă, 18 mai. La ora 11, s-a deschis
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
importanța zilei și rostul aviației. A răspuns Carol. Sâmbătă, 8 iunie. Se creează o nouă tradiție: ziua de 8 iunie a fost botezată și va fi sărbătorită ca „Ziua Tineretului”. Are loc întâia mare demonstrație a tineretului (cercetași, străjeri și premilitari, aflați cu toții sub îndrumarea Oficiului de Educație a Tineretului Român - OETR creat în 1934. În cadrul acestui oficiu activa Straja Țării, care însuma întregul tineret între 7 și 18 ani. Straja Țării s-a organizat treptat, începând din 1934. A coexistat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a absorbit-o. Programul sărbătorii, anunțat din timp, prevedea următoarele acțiuni în Capitală: anunțarea serbării prin 100 de buciumași (ora 845); trecerea în revistă de către Carol a tineretului pe câmpul de la Cotroceni: 25.000 de străjeri și 10.000 de premilitari și cercetași (ora 9); slujbă religioasă, sfințirea drapelelor noilor unități, ridicarea pavilionului național, citarea prin ordin de zi a educatorilor distinși în organizarea și îndrumarea tinerilor, împărțirea insignelor, gradelor și fanioanelor (ora 915 - 1015). Apoi, pe stadionul ONEF, au avut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Fundațiile Regale, Șt. Pop, vicepreședintele Ligii Culturale și regele. După festivitatea deschiderii Congresului, a avut loc banchetul. Au rostit cuvântări Iuliu Moldovanu și Carol. După amiază, regele și Mihai au asistat la o demonstrație sportivă și etnografică a șoimilor și premilitarilor. La ora 19, Carol a plecat de la stadion la Palatul Cultural, pentru a asista la ședința secției științifice și literare a „Astrei”. A. Lapedatu a vorbit despre mișcările politice și culturale din Ardeal în ultimul veac. La ora 20, Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Capitalei, se întreține cu membrii guvernului și alți înalți demnitari, cu membrii Corpului diplomatic, trece în revistă Compania de Onoare și merge în salonul de recepție al gării regale. La ieșirea spre șosea a fost salutat de străjeri, școlari și premilitari. De la gară până la Palatul din Calea Victoriei, drumul trăsurii în care se aflau Carol și Mihai și al cortegiului regal a fost presărat cu flori. La ora 1335, cortegiul regal a ajuns la Palat. Corul Străjii Țării a cântat Imnul străjeresc
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ținând în mâna dreaptă crucea, episcopul armatei a înaintat până la tribuna regală, iar Carol și Mihai au sărutat crucea. Asistau guvernul, consilierii regali, șefii misiunilor diplomatice etc. Regele și Mihai primesc defilarea trupelor sub comanda gen. Argeșeanu. Au defilat: veteranii, premilitarii, Marina, ofițerii, elevii Școlii de Muzicanți Militari, trupele din Capitală, trupele motorizate etc. Carol și Mihai revin la Palat. A urmat masa tradițională. La ora 20, s-a produs retragerea cu torțe, dar fără entuziasm popular datorită războiului. La ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
elemente de ceremonial, datorate mai ales recent înființatei organizații a "Străjerilor Țării". Relatând despre Ziua de 1 decembrie la Târgul Frumos, de pildă, un ziar local descria astfel evenimentul: "la ora 9 dimineața, toate școlile primare și secundare din localitate, premilitarii, cercetașii, autoritățile comunale și popor au asistat la ridicarea pavilionului străjeresc în curtea școlii primare de băieți, cu care prilej d-l Al. Corteanu a rostit o frumoasă cuvântare". A urmat obișnuitul Te-Deum la biserică, cuvântarea preotului, o procesiune la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1985, p. 320). Reformele militare adoptate în timpul ministeriatului generalului Florescu erau menite să contribuie la consolidarea conducerii centralizate a armatei, după modelul prusac, impus de principele Carol. 5. În august 1874 (v. mai departe); deci amintirile lui Bacalbașa privind instrucția premilitară a elevilor se referă la anul școlar 1874-1875 (cu mențiunea unei luni: mai [1875]). 6. Titu Maiorescu devine ministru al Instrucțiunii Publice și al Cultelor în guvernul Lascăr Catargiu la 7/19 aprilie 1874. 2) Elevii de la 13 până la 15
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și solid” în România, astfel încât pentru anihilarea acestora erau necesare dovezi certe. Din datele deținute s-a constatat că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc pe tineri să nu ia parte la exercițiile străjeriei, cercetașilor sau premilitarilor organizate sub auspiciile statului. În plus, au fost constatate elemente introduse înadins în țară pentru sabotarea instrucției premilitare, dar și unii învățători români care nu sunt „la același nivel de solidaritate” națională cu colegii lor. Serviciul Jandarmeriei a recomandat ca
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc pe tineri să nu ia parte la exercițiile străjeriei, cercetașilor sau premilitarilor organizate sub auspiciile statului. În plus, au fost constatate elemente introduse înadins în țară pentru sabotarea instrucției premilitare, dar și unii învățători români care nu sunt „la același nivel de solidaritate” națională cu colegii lor. Serviciul Jandarmeriei a recomandat ca toate faptele concrete care afectează alte departamente să fie prezentate și instituțiilor de profil (Ministerul Cultelor, Comandamentul Premilităriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe baza cărora a întocmit planul de lucru a fost Biroul Statistic Militar. Acțiunea contrainformativă a fost dublată, din 16 mai 1940, de înființarea Gărzilor Naționale, compuse din Gărzile Naționale ale Frontului Renașterii Naționale, posturile de jandarmi și unitățile de premilitari, care aveau misiunea de a preveni și reprima toate acțiunile periculoase la adresa ordinii, siguranței statului și armatei ce s-ar putea comite de către extremiști sau minoritari. Cel mai important eveniment în comunitatea informativă/contrainformativă din această perioadă a fost contopirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ministerul de Interne a informat prefecții despre necesitatea prevenirii și reprimării unor „eventuale” acțiuni potrivnice ordinii și siguranței, prin înființarea în mediul rural a unor unități de Gărzi Naționale, alcătuite din Gărzile Naționale F.R.N., posturile de jandarmi și unitățile de premilitari. Aceste gărzi aveau misiunea de a neutraliza elementele subversive care ar fi apărut în zona de reședință care puteau influența starea de spirit a populației sau întreprinde acte ilegale. Începând cu al doilea trimestru al anului 1940, în urma unor înțelegeri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înzestrați strașnic", pe deasupra, și că ei nu făceau niciun fel de acțiuni caritabile. Tratamentul diferențiat este demonstrat și de inaugurarea, în Cluj, la începutul anului 1944, a unei capele greco-catolice sub numele Regele Matei, în incinta internatului celor din mișcarea premilitară Levente. Conferențiarul care cinstea evenimentul a găsit argumentația istorică în vederea stabilirii unui cadru național grecocatolicismului maghiar: "Suntem descendenții maghiari ai unor străbuni maghiari! descendenți din Gyula și Sarolt 71, maghiari greco-catolici, totodată, și maghiari răzbătătători"72. Cu toate acestea, între
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cunoscuse Transilvania" - pentru foarte mulți oameni, perioada a însemnat momentul cunoașterii. Pe deasupra, acest lucru s-a făcut în ambele direcții: orașele Ungariei, mai ales Budapesta, erau cutreierate de zeci de mii de transilvani, prin intermediul organizațiilor de cercetași și "levente" (organizație premilitară). Din cauza claustrării epocii comuniste, măreția imaginii orașului dunărean, neatins încă de bombe, a persistat încă mult timp în memoria celor din Transilvania. Totodată, a fost și perioada în care Budapesta își putea plăti vechea datorie față de regiune. Așa se face
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
legătura cu Ștefan Martiniuc, recomandat fiindu-ne ca bun cunoscător al problemei care ne interesa. Nenea Ștefan (81 de ani) tocmai trăgea tescovina la teasc, așa că era într-o dispoziție de zile mari. În 1944 avea 17 ani și, ca premilitar, a refuzat să se refugieze în zona Vâlcei. Ordinul expres al mareșalului Antonescu urmărea conservarea forței tinere pentru liniile de apărare pe care intenționa să le organizeze în fața tăvălucului sovietic, dar și din teama de a nu fi luați în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să se refugieze în zona Vâlcei. Ordinul expres al mareșalului Antonescu urmărea conservarea forței tinere pentru liniile de apărare pe care intenționa să le organizeze în fața tăvălucului sovietic, dar și din teama de a nu fi luați în prizonierat acești premilitari, cum se numeau atunci. În acele vremuri, primăriile organizaseră echipe de săteni care aveau ca sarcină înhumarea tuturor militarilor găsiți. Ștefan Martiniuc a făcut parte dintr-o astfel de echipă, așa că am putut afla multe amănunte, nedate vreodată publicității. Nemții
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și dăunează prestigiului administrației românești (subl.ns.), care mai ales în aceste vremuri grele, trebuie să facă dovada unui deosebit simț al datoriei (...)”. Se vor fi conformat funcționarii statului acestor deziderate? După cum se știe, răspunsul este un mare NU! l. Premilitari români și evrei la muncă Spre deosebire de Primul Război Mondial când în armata română au fost mobilizați și rezerviști evrei, din care mulți au și căzut eroic în lupte, Ion Antonescu a decis neparticiparea acestor minoritari la operațiunile militare prilejuite de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
interesul reconstrucției țării prin înlăturarea efectelor bombardamentelor aeriene. Iată ce se cerea în această adresă: „...pentru lucrările de curățare și ridicare a dărâmăturilor după bombardamentele aeriene, în afara detașamentelor militare și mânei de lucru cu plată, se vor mai întrebuința: 1) Premilitari români și evrei care îndeplinesc condițiunile de a fi premilitari. 2) Contingentele de evrei, corespunzătoare situației militare de activitate și complectare, atât timp cât camarazii lor români sunt pe front (subl.ns.)”. Spre deosebire de autoritățile antonesciene care au folosit pe toată durata războiului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se cerea în această adresă: „...pentru lucrările de curățare și ridicare a dărâmăturilor după bombardamentele aeriene, în afara detașamentelor militare și mânei de lucru cu plată, se vor mai întrebuința: 1) Premilitari români și evrei care îndeplinesc condițiunile de a fi premilitari. 2) Contingentele de evrei, corespunzătoare situației militare de activitate și complectare, atât timp cât camarazii lor români sunt pe front (subl.ns.)”. Spre deosebire de autoritățile antonesciene care au folosit pe toată durata războiului munca evreilor în mod cu totul gratuit, noii șefi de la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subl.ns.)”. Spre deosebire de autoritățile antonesciene care au folosit pe toată durata războiului munca evreilor în mod cu totul gratuit, noii șefi de la Ministerul de Interne fixaseră un tarif modic pentru fiecare zi de lucru. Iată cu ce bani se alegeau premilitarii români și evreii: „...întrebuințarea premilitarilor și evreilor se va face în condițiunile de retribuție prevăzute în ordinele nr. (...), adică: 100 de lei pe zi pentru hrană; 120 de lei pe zi pentru uzură efecte”. De aici, putem trage concluzia că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care au folosit pe toată durata războiului munca evreilor în mod cu totul gratuit, noii șefi de la Ministerul de Interne fixaseră un tarif modic pentru fiecare zi de lucru. Iată cu ce bani se alegeau premilitarii români și evreii: „...întrebuințarea premilitarilor și evreilor se va face în condițiunile de retribuție prevăzute în ordinele nr. (...), adică: 100 de lei pe zi pentru hrană; 120 de lei pe zi pentru uzură efecte”. De aici, putem trage concluzia că „efectele” erau, de fapt, hainele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bârladului ce l-am publicat în episodul anterior, în casieria instituției nu mai era nici măcar banala sumă de un ban! m. „La Bârlad se impun măsuri serioase de aprovizionare, de ajutorare și de refacere” Va fi angajat, oare, Primăria Bârlad premilitari și evrei? După strigătul de ajutor al edilului-șef Bontaș dar și al subprefectului de Tutova Gheorghe Dănăilă, trimis Ministerului de Interne cu adresa comună nr.1014/16 octombrie 1944, se poate spune în mod categoric că prioritățile imediate ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de refugiați și militari, din care cauză n’a putut fi cosită iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de salcâm, într’o zi, pe care să-i facă mici grămezi”. Sub grava amenințare a „Judecății Justiției Militare”, la data de 16 octombrie 1940 l. „Evreii fac closete pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
modului de abordare „de sus”, cu trimiteri insinuante asupra personalității proaspătului mareșal Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca model maiorului V.V. Andrian, ni s-a părut necesară citarea unor pasaje edificatoare: „...cu ocazia Cursului de formare a pregătirii premilitare ce a avut loc în Garnizoana Huși între 25-31 august 1941, premilitarii din jud. Fălciu cari au luat parte la acest curs constatând că trotuarul din fața Gimnaziu Ion Antonescu (1882-1946) lui industrial de fete, str. Ion Mârza rechiziționate de armată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]