258 matches
-
din plasa Pungești a județului Vaslui.Sunt anunțați cei din cancelarie că totul este pregătit și pot să vină la întrunire. în sală și-au făcut apariția pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu, urmat de directorul școlii și comandantul centrului de premilitari, profesorul Grigore Averescu, apoi profesorul de istorie Nitsoc, învățătorii Constantin Corogeanu, Alexandru Isailă, Elena Averescu, Marieta Sasu, Claudia Râpeanu, Maria Corogeanu și în final învățătorul Constantin Obreja, care se considera și gazdă, fiind cel mai în vârstă și cel mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a făcut fără nici un zgomot, doar prin ridicarea în picioare a celor ce se aflau în sală. Cuvântul de deschidere privind conținutul și scopul ședinței și al discuțiilor ce vor avea loc, a fost făcut de comandantul centrului de premilitari, Grigore Averescu, care ceru ca dezbaterea în fond a ideilor ce se expun în cadrul acestei instruiri, să fie făcută sub conducerea directă a învățătorului Constantin Obreja, dânsul fiind cel mai în vârstă, cunoscător al multor probleme majore ale localității, ale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
profesorul de istorie Nitsoc, iar la dreapta era așezat învățătorul Grigore Averescu. Ceilalți veniți din cancelarie au luat loc pe primul rând de scaune aduse din cancelarie și puse în fața băncilor. Președintele de ședință, învățătorul Obreja mulțumește comandantului centrului de premilitari pentru cinstea acordată, și promite că va fi cât mai la obiect în desfășurarea acestei adunări. Pentru început se dă cuvântul pretorului de plasă Pungești (pe vremuri i se spunea ocolul Pungești), domnului Ioan Sasu, care informează, că marile eforturi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
respectuoși în picioare, iar preotul este invitat de către președintele de ședință să ia loc în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere să i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere să i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai înalte. Vă urez incă odată mult succes în pregătirea teoretică și practică pentru o bună apărare a țării. Vă Mulțumesc pentru atenție. Președintele de ședință, domnul Obreja mulțumește pretorulu, pentru clarificările și interpretarea evenimentelor și îndemnurile de stimulare a premilitarilor în pregătirea lor de apărători ai patriei apoi continuă: - Eu împreună cu încă doi premilitari, voi exprima și prin alte mijloace, gândurile și sentimentele unor mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o bună apărare a țării. Vă Mulțumesc pentru atenție. Președintele de ședință, domnul Obreja mulțumește pretorulu, pentru clarificările și interpretarea evenimentelor și îndemnurile de stimulare a premilitarilor în pregătirea lor de apărători ai patriei apoi continuă: - Eu împreună cu încă doi premilitari, voi exprima și prin alte mijloace, gândurile și sentimentele unor mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul Ciprian Porumbescu, doi moldoveni care reprezintă cu cinste poporul nostru Pentru aceasta vă rugăm
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cinstită, să lupte pentru bună starea tuturor. El găsea în muzică și în vioară mijlocul cel mai bun ca să uite de frământările politice și de formele de manifestare prin violență și agresiune. * Duminică dimineață se pregătea să meargă la pregătirea premilitară, el fiind un element foarte conștiincios și disciplinat, nu degeaba primise insigna voluntarilor. Trecu pe la Profira, fata vecinului Vasile Pâslă și o anunță că nu va putea să meargă împreună cu dânsa la Gârceni, unde se știa că se face petrecere
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Zelea Codreanu, și-mi plăcea că este patriot și simte românește. Da’ după ce a fost împușcat, urmașii lui văd că merg pe calea învrăjbirii și asta nu-mi place, domnu’ învățător; − Asta așa-i, ai dreptate, dar ție ca destoinic premilitar care în curând vei fi înrolat sub arme ca militar, vreau să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
terasamentele și au fost astupate gropile, iar pe islazul comunal, în punctul numit „Coastă” s-a amenajat un bordei în pământ, pregătit să devină un punct de observație pentru aviația inamică și chiar s-au făcut instruiri cu echipe de premilitari pentru observația aeriană. Trupe germane și-au făcut apariția iar oamenii se așteptau că în curând va începe marea încleștare între armatele germane ajutate de aliați, împotriva marelui stat bolșevic de la răsărit. începerea războiului s-a hotărât de către conducătorul țării
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Mihai, care aseară după ce au venit de la muncă , nici n-au mâncat cum le era obiceiul, temeinic și bărbătește, că au și zbughit-o în sat. Că, de, îs mărișori și au început să umble după fete, amândoi îs premilitari . „Trebuie să fim atenți cu ei, să nu se încurce cu vreo fetișoară, înainte de a-și face armata. Mai cu seamă că acum e timp de război și, doamne ferește, se pot întâmpla multe nenorociri” își continuă gândurile Ileana. întorcându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
avem musafiri nepoftiți; − Vai de mine, bădie Lisandre, și o spui așa de liniștit de parcă i-ai aștepta, zise Maria; − Nu că-i aștept, tu Marie, că nu mi-s dragi; pe Ion al meu l-au trimis cu ceilalți premilitari prin Muntenia sau Oltenia, acum câteva zile; l-ar fi luat și pe Dumitru al matale dacă era acasă, dar el este acum militar. Am fost la primar să mă interesez unde îl trimit pe Ion al meu și mi-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cam de seama lui și bineînțeles că veneau și fete, să danseze și să glumească cu băieții de seama lor, ascultând adesea și poveștile, mai adevărate sau mai înflorite ale flăcăilor, care mulți dintre ei fuseseră plecați în refugiu, ca premilitari; Dumitru era înalt de statură și frumușel, părea că este mai mare ca ani, iar uniforma de elev marinar îi stătea foarte bine, scoțând mai mult în evidență fizicul lui deosebit. Fiind în centrul atenției, se învârtea pe lângă fete de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
opt ani petrecuți în internat, nu mi se părea prea mare diferența. Doar un pic de ordine și disciplină ceva mai aspră, așa cum îi stă bine unui tânăr care devenea adevărat bărbat după ce termina armata. Făcusem și doi ani pregătire premilitară, așa că totul era bine. Înalt și voinic fiind, primesc pușca mitralieră a grupei mele și încep cu sârg pregătirea. Nu mă pricepeam la pistoale, armă ori pușcă mitralieră. O purtam în scop instructiv. După tragerile făcute cu pușca mitralieră, eu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mănuși albe, defilând pe ulițele satului în disprețul majorității. S-a impus și a reușit să preia președenția Cooperativei de consum dar și comanda subcentrului militar. Dar nici lumea nu-i croită după mintea, orgoliul și obrăznicia cuiva. Comanda subcentrului premilitar a fost trecută învățătorului Ion Dănăilă, trecere de care nici eu n-am fost străin. De asemeni, pentru a-l scoate din provizoratul direcției școlii pe Dobru, care avea numai definitivatul, am făcut cunoscut Ministerului Învățământului că fiind demobilizat, ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
săli de clasă, cancelarie, magazie pentru material didactic și magazie de combustibil. Vara am fost trimis la Iași pentru a urma cursurile de propagandiști agricoli organizate de Institutul Agronomic. După două luni de studii am început marea ofensivă agricolă: cu premilitarii: am plantat perdele pentru protecția plantelor și semănăturilor din comună. Dar uite că m-am uitat prea mult în oglindă și se cuvin multe de spus despre munca soției. Cât au fost concentrați învățătorii Dobru, Dănăilă și Malîi le-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai avea una în altă parte a satului.Am încropit paturi și saltele cu scândura și paiele cumpărate și, în urma telegramei trimise la Câșlița am pornit și eu. Aici trebuia să iau cap compas iarăși Banatul, ordinul de refugiu cu premilitarii fiind foarte clar în acest sens. Nu era ușor pentru nimeni dar nici pentru mine. Presimțeam că toată recolta adunată, mazăre, grâu, porumb, cartofi, totul va fi pierdut ca de altfel și păsările, porcii. Lucrurile mai de preț, între care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Gancear din Câșlița. Era elevă în clasa a VII-a de liceu și se retrăsese la Băilești, în Oltenia, unde urmau să vină și părinții, fratele și surorile ei. Prinși la plecare au fost opriți. În schimb, deși nu doreau, premilitarii basarabeni au fost trimiși de către jandarmi înapoi, la Câșlița Dunăre. Copiii noștri se împrieteniseră cu cei din sat. Se duceau la baie, la Bega, la Moara lui Bumbu, la predicatorul baptist, vecinul de peste drum. Cum, după Paști, ne mutasem de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
țării, Argeș și Oltenia. Mare supărare pentru cei plecați în refugiu, cei rămași acasă, ca și pentru locuitorii din Segarcea, Corbeni, Târgu Jiu și alte localități care au primit refugiați din Moldova, recte Hlipiceni. În refugiu au fost și tinerii premilitari spre a nu cădea în mâna sovieticilor. Aceștia s-au deplasat pe jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țării, Argeș și Oltenia. Mare supărare pentru cei plecați în refugiu, cei rămași acasă, ca și pentru locuitorii din Segarcea, Corbeni, Târgu Jiu și alte localități care au primit refugiați din Moldova, recte Hlipiceni. În refugiu au fost și tinerii premilitari spre a nu cădea în mâna sovieticilor. Aceștia s-au deplasat pe jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1985, p. 320). Reformele militare adoptate în timpul ministeriatului generalului Florescu erau menite să contribuie la consolidarea conducerii centralizate a armatei, după modelul prusac, impus de principele Carol. 5. În august 1874 (v. mai departe); deci amintirile lui Bacalbașa privind instrucția premilitară a elevilor se referă la anul școlar 1874-1875 (cu mențiunea unei luni: mai [1875]). 6. Titu Maiorescu devine ministru al Instrucțiunii Publice și al Cultelor în guvernul Lascăr Catargiu la 7/19 aprilie 1874. 2) Elevii de la 13 până la 15
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în vârstă de 18-21 de ani aveau doar obligația taxei și numai „cei care nu vor plăti această taxă sunt obligați a presta munci de interes obștesc, câte 60 zile anual, după normele stabilite de Ministerul Apărării Naționale (Inspectoratul pregătirii premilitare)” (doc. nr. 2). Din vara anului 1941, vârsta a fost cuprinsă între 18 și 50 de ani, din octombrie 1941 au trebuit să presteze muncă în interes obștesc și femeile evreice (doc. nr. 7, 27), iar în ianuarie 1944 apărea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al următoarelor autorități: Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Instrucțiunii, Educației, Cultelor și Artelor; Ministerul Agriculturii și Domeniilor; Ministerul Sănătății, Muncii și Ocrotirilor Sociale; Ministerul Lucrării Publice și al Comunicațiilor; Ministerul Finanțelor; Marele Stat Major; Regia Autonomă a Căilor Ferate Române; Organizația Munca Tineretului Premilitar”. Acest consiliu aviza regulamentele, stabilea contingentele, tipul de lucrări și prioritățile și cheltuielile necesare. Legea menționa că lucrările de interes local se vor face sub autoritatea Ministerului de Interne. În toamna anului 1941, la aproape un an de la legiferarea „Statutului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
9 Regiunea Militară Bacău Insp. Gl. al Jand./ Insp. G-ral al Jand./ Inspectoratul G-ral al Jand. - Inspectoratul General al Jandarmeriei Insp. Regionale - Inspectorate Regionale Inspect. Gl. Jand./Insp. Gl. Jandarmi/Inspect. G-ral Jandarmi - Inspectoratul General Jandarmi Inspect. P.P. - Inspectoratul Pregătirii Premilitare Inst. - instituție/instituții Instr. - Instrucțiuni Instr. G-le./ Instrucțiunile G-le. - Instrucțiunile Generale Iul. - iulie Îndig. - Îndiguiri înreg. - înregistrat/ înregistrată Jud. - județ kgr. - kilogram Lit. - litera Locot. Colonel/Lt. Col./ Lt. Colonel - locotenent-colonel L.R. - Legea Recrutării Lt./Locot.- locotenent Lt. Colonel
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comandă Pct./punct - punct Pentru conf./ Pt. Conf./ Pt. conformitate/p. conformitate - pentru conformitate Permanența Div. 1 Inf. - Permanența Diviziei 1 Infanterie Plot./ Plut. - plutonier Plot. T.R. - plutonier termen redus Plut. Major - plutonier major P.O. - Părțile Operative P.P. - Pregătire premilitară Preș. Cons. Miniștri/Preș. Consil. Miniștri/Președ. Con. Miniștri/Președ. Cons. de Miniștri - Președinția Consiliului de Miniștri Prim. - primărie P.S. - Partea Sedentară P.T.T. - Poștă, Telegraf, Telefon R.A.C.F.R. - Regia Autonomă Căile Ferate Române Rap. - raport Reg./Regt. - regiment Rez. - rezervă R.L.R.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]