850 matches
-
nici cu fotomodelele văzute În pictorialele din reviste, sau cu actrițele de la televizor sau de la cinema. Nu semăna nici măcar cu femeile cu care mi s-a Încrucișat drumul Întâmplător pe stradă. Îmi dădea impresia că existența ei era Întemeiată pe premiza că s-ar putea evapora În orice moment. Nori grei acopereau cerul New Yorkului În acea după-amiază. Deși nu-l Întrebasem nimic, șoferul de taxi se prezentase În gura mare: „Eu sunt din Israel!“. Din când În când lăsa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
conservatorismul său scriitorul român se limitează doar la premisele doar cucerite și la modul de permitere a lor.vai de cel care încearcă să rupă “limitele”. Însă, viitorul dă dreptate întotdeauna celui care a îndrăznit să iasă din conservatorismul acestor premize deja cucerite. -Comunismul și nazismul sunt două doctrine asemănătoare,una de extremă stânga și alta de extremă dreapta,ele închid cercul unei viitoare împărțiri în secmente ale doctrinelor politice.Comunismul avea la bază lupta de clasă pentru anihilarea opozanților,iar
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂPCEASCĂ-6 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361361_a_362690]
-
în joc la primul semnal... „Când într-o țară, expunea el cu un reproș subînțeles și cu trimitere la nenumărate „prezumții istorice” care toate începeau cu „dacă și cu parcă” - cu toate că practica vieții curente îndepărta acul busolei către o atare premiză în desfășurarea istoriei - plimbă...nu, nu într-o barcă ci în ditamai vaporul cu timonier vigilent și surclasându-i întru veghere și viziune pe toți ceilalți râvnitori la suprema dregătorie și, continua cu aplomb, „bântuie fără noimă flagelul minimei rezistențe
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
simplu că punctul este primul cerc primordial. Și din el se revărsă întreaga realitate a primului început congestionat atât de integru în punct ca și plecare timidă spre un posibil întreg sau o posibilă formă. Noi oamenii plecăm întotdeauna de la premiza că un început de întreg trebuie să fie neapărat rotund, deoarece este un considerent adânc înrădăcinat în rațiunea noastră mereu sugestionată să ne erijeze în a alege considerentul de perfecțiune ca mod de receptare a propriei noastre imperfecțiuni. Drept urmare punctul
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
Voiculescu: „Cum stăm cu exigența, cu factorul calitate”, Liviu Rebreanu a zâmbit larg și a replicat imperturbabil: „Cantitatea, indiferent de valoare, dovedește totuși bogăția râvnei creatoare. Înainte de a alege, trebuie să ai din ce anume să alegi. Cantitatea devine astfel premiza calității. Bogăția cantității permite o mai îngrijită selecție calitativă ... [Desigur păstrez proporțiile]”. Am citat din: „Cafeneaua Literară și boema din România”, Antologie de Florentin Popescu Am avut o viață foarte agitată, grea în meseria de teren dar dăruindu-mă în
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale, își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor sale cu aceste culte religioase. Problema principală se referă la modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre comuniunea liturgică în Iisus Hristos - ca premiză a comuniunii popoarelor într-o Europă creștină... Înainte de a intra în tema și conținutul propriu-zis al subiectului de față, vom atenționa și avertiza că seriozitatea și sinceritatea cu care trebuie abordată și analizată provocarea lumii moderne și postmoderne referitor la
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
concluzie, vom susține că acest model al comuniunii liturgice a Bisericii noastre, ce educă în fond și în formă alcătuind și formând din punct de vedere duhovnicesc, structura unui neam precum și caracterul unui popor, arecapacitatea și putința să devină o premiză specifică a noastră, de o valoare incontestabilă, o soluție către compatibilizarea și armonizarea popoarelor europene, în ideea unei comuniuni întemeiate și fundamentate pe unitate în diversitate!... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre problema Euharistiei intr-o Europa crestina... / Stelian Gomboș
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
și modalități de promovare eficientă a culturii și artei în diferite medii sociale, și aceasta în condițiile în care statul nu putea acorda un sprijin material corespunzător. Grație eforturilor desfășurate în această perioadă, mai ales de slujitorii școlii, se creează premizele obiective pentru trecerea , în perioada interbelică, la o nouă etapă a vieții cultural - artistice și în această parte a țării.
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
loc de pe pământ, mai mult sau mai puțin, ci cel care privește angajarea vigorii și inteligenței umane pentru a crea disponibilități și a acoperi nevoile nenumărate ale individului, economisirea timpului acestuia, răspunderea receptivă și promptă la cereri din ce în ce mai diverse, crearea premizelor materiale de satisfacere a acestora, etc. Ce-am să redau mai jos va exemplifica motivul pentru care am inclus ceea ce am văzut în categoria „curiozităților”, nu extreme firește. Poate pentru mine - și cer scuze pentru mica confesiune pe care mi-
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
fiind până în prezent publicat în limbile engleză, germană, spaniolă și italiană, iar a doua ediție a apărut în anul 2005. Cu privire la conținutul juridic și legislativ al cărții, sunt invocate izvoarele actuale de drept care reglementează raportul stat - culte, pornindu-se de la premizele constituționale și analizându-se diversele legi privitoare la regimul general al cultelor sau la anumite culte, în particular, iar în paralel au fost creionate și principiile directoare ale politicii față de culte a statului respectiv. Despre legea privind libertatea religioasă și
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
laboratorul intim al unui mecanism greoi, negresat, complicat și unde erau inițiați vlăstarnic (și slugarnic) membrii viitoarei elite conducătoare și unde, se credea, se „coc” deciziile mature, viguroase, responsabile și salvatoare (la o adică!), omnisciente și atotcuprinzătoare. Să încropim dară premizele situațional-instituționale ale temei noastre: prima, Dreptul la întemeiere a unui stat, a instituțiilor sale. nu este un drept natural. Este un drept derivat din convenții. Ne-o spune, ca nimeni altul J.J.Rousseau, în „Contractul social” sau „Principii de drept
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
neamul omenesc aparține firesc (cât de firesc?) unui mănunchi de oameni și nu invers iar sub acest raport omenirea este împărțită gregar: în turme de vite având un conducător care o păzește (păstorește), pentru a o devora. Și, de-aici, premiza falsă indubitabil, cum că păstorul are o valoare superioară turmei sale și deci că și păstorii oamenilor, conducătorii lor au o natură superioară naturii popoarelor pe care le diriguiește. Pasul până la originea divină a conducătorului e mic! Și totuși, pentru
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
dreptul de a dicta, de a fi ascultat, de a îndrepta. După Hegel, istoria este perpetua străduință de educare ce-și începe acțiunea pornind de la neînfrânarea voinței naturale, pentru a răzbate până la universal și la libertatea subiectivă. Iată deci și premiza logică în evoluția tipurilor istorice de stat: Orientul a știut și știe că doar un om este liber, lumea greacă și romană că unii oameni ar fi liberi, în timp ce lumea germană că toți oamenii sunt liberi. Și, în funcție de acestea decretează
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
traistă, filodormă Reginei sterpe, de gulaguri. Pionii dorm cuminți, în strane, Visând deșarte idealuri Și-aleargă fără de crampoane A doua zi, desculți, pe dealuri. Cu foamea fac, tăcând, remiză, Căci noaptea este cerul negru Și-n ochi se zbate o premiză, Un ghiorăit în ritm alegru. Referință Bibliografică: Sunt reformat / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 207, Anul I, 26 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUNT REFORMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366940_a_368269]
-
bunăvoire", printr-un act de deschidere, de comunicare și comuniune voluntară a acestuia. Cunoașterea semenului nu se poate realiza printr-un act de forță sau de agresiune spirituală, ci în cadrul duhovnicesc pe care îl creează iubirea interumană. Lipsa iubirii, ca premiză a comuniunii dintre oameni, dă cunoașterii un caracter exterior, limitat, mărginit. Cunoașterea lui Dumnezeu, pentru credința și evlavia ortodoxă, nu este o problemă de speculație teologică, ci de viață creștină, o problemă de asceză și nu de teorie, de lucrare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
nostru". Acesta este raportul dintre cunoașterea, iubirea și voința dumnezeiască, un raport de deplină continuitate, spre care tinde și iubirea omenească. Dinamismul vieții religioase creștine îl constituie tensiunea dintre uman și divin, dialogul cunoscător și iubitor dintre cele două realități. Premiza fundamentală asupra căreia insistă spiritualitatea răsăriteană în problema teognosiei o constituie, pe de o parte caracterul personal al acestei legături, iar pe de altă parte, structura iconică a ființei umane. Între Dumnezeu și om există un act de comuniune reciprocă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și Purtătorul său de grijă, exprimă tensiunea dintre uman și divin, exprimă dorul natural al omului de absolut, dorul de împlinire într-o ordine spirituală superioară, calea realizării acestuia fiind cea a contemplației suprafirești. Despre Ființa și lucrările lui Dumnezeu Premiza cunoașterii lui Dumnezeu o constituie actul de revelare iubitoare din partea Lui ori chenoza Sa revelațională voluntară. Acest act de autorevelare, de descoperire de bunăvoie din partea lui Dumnezeu este subliniat și de Sfântul Simeon Noul Teolog, care afirmă și susține că
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
spiritual al creației este de a fi treaptă spre desăvârșire, prin contemplarea ei dumnezeiască. Cunoașterea și contemplarea în duh a creației descoperă caracterul ei de simbol. Această cunoaștere a lui Dumnezeu prin intermediul creației este o cunoaștere rațională, simbolică, analogică, dar premiză a contemplației spirituale. Ea ne duce la întelegerea fundamentelor lumii, a raționalității ei, la sesizarea sensului ei de simbol și de etapă spre lumea cerească. Valoarea lumii de cale spre Dumnezeu este o dovadă că suprema cunoaștere a lui Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sfinți - Iisus Hristos, sunt integrați prin pomeniri și cei adormiți în Domnul. Prezența lui Iisus Hristos, care sporește gradual, realizează în același timp prin actele liturgice și o actualizare a diferitelor lucrări mântuitoare. Proscomidia ne amintește atât de întrupare, ca premiză a răscumpărării, cât și de Jertfa de pe Cruce a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La Proscomidie începe ceea ce numește Alexandrer Schmemann „lucrarea tainică a ofrandei”27,ofranda adusă de credincioși ,sub forma darurilor de pâine și vin care îi reprezintă și
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
Îndemnul diaconului „Să ne iubim unii pe alții ca într-un gând să mărturisim!” și răspunsul „Pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită” scoate în evidență faptul că iubirea dintre noi este premiza mărturisirii credinței în Sfânta Treime și, chiar mai mult, însăși această iubire este o mărturisire de credință în Sfânta Treime, structura supremei iubiri. Ritualurile de pregătire pentru împărtășanie care urmează după anafora continuă catehizarea. Ectenia „Pe toți sfinții pomenindu-i
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
era atât de draconic, și totuși... Timp de 19 luni, mai mult de un an si jumătate, între 1969 și 1971 insula a fost ocupată efectiv de indieni, care au plecat în acțiunea lor hotărâtă și nu „târâtă” sau manipulată - premiză capitală și logică pentru comunitățile tribale. marcate de tendințe puternice de autonomie și consevare a modului de viață și de de origine, care au văzut-o singură, fără apă și resurse agricole minimale sau electrice, condiții naturale neangajând prea tare
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
vom susține că acest model al comuniunii liturgice a Bisericii noastre, ce educă în fond și în formă alcătuind și formând din punct de vedere duhovnicesc, structura unui neam precum și caracterul unui popor, are capacitatea și putința să devină o premiză specifică a noastră, de o valoare incontestabilă, o soluție către compatibilizarea și armonizarea popoarelor europene, în ideea unei comuniuni întemeiate și fundamentate pe unitate în diversitate!... - În altă ordine de idei, astăzi vedem că mulți dintre occidentali descoperă Ortodoxia, dovedind
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
războaie mondiale? Fie că este vorba de comandanții Imperiului Roman, de Alexandu cel Mare sau Napoleon, se pare că mulți conducători au considerat că este mai bine să ataci consecvent decât să rămâi în defensivă mereu. Nu doresc să analizez premizele care au determinat acei conducători să pornească atacul celorlalte regiuni sau țări, ci doar să prezint trei dintre condițiile necesare pentru câștigarea unei confruntări sau chiar a unui întreg război. Și totuși, aceste trei simple condiții ar trebui regândite atunci când
ELIMINAREA ADVERSARULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349172_a_350501]
-
de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor sale cu cultele religioase. Problema principală se referă la modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]