KorAP: Find »[drukola/base=preoperatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...39 >

960 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

bilanț funcțional având drept scopuri: • stabilirea gradului de risc anestezico-chirurgical; • identificarea elementelor din patologia bolnavului ce beneficiază de terapie preoperatorie si prin aceasta de ameliorarea riscului si a evoluției postoperatorii; • stabilirea complexității actului chirurgical si a monitorizării perioperatorii; Complexitatea evaluării preoperatorii depinde în principal de doi factori: statusul preoperator al bolnavului și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
postoperatorii datorită efectelor sale pe diferite organe și sisteme, dintre care complicațiile respiratorii și cele 105 septice au o gravitate crescută contribuind la creșterea morbidității și mortalității postoperatorii precum și la creșterea costurilor spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie ce permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt următorii: Indicatori antropometrici: 1. greutatea corporală - scăderea involuntară în greutate are valoare ca indicator al statusului nutrițional dacă se

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
g %, Ga/ Gi = raportul între greutatea actuală și cea idealăă. • I.R.N. 97,5% limita malnutriției; • I.R.N. 83,5 97,5 malnutriție moderată; • I.R.N.<83,5 malnutriție severă. Datele obținute în urma evaluării nutriționale permit selectarea pacienților ce beneficiază de pregătire nutrițională preoperatorie: pacienții cu malnutriție severă, pacienții care prin aport obișnuit realizează mai puțin de 50% din necesarul nutrițional, pacienții ce necesită preoperator intervenții terapeutice ce influențează toleranța la alimentația normala (chimioterapie, radioterapieă. Metode de realizare a nutriției preoperatorii: se preferă alimentația

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de pregătire nutrițională preoperatorie: pacienții cu malnutriție severă, pacienții care prin aport obișnuit realizează mai puțin de 50% din necesarul nutrițional, pacienții ce necesită preoperator intervenții terapeutice ce influențează toleranța la alimentația normala (chimioterapie, radioterapieă. Metode de realizare a nutriției preoperatorii: se preferă alimentația enterală prin sonde sau stomii întrucât conservă funcționalitatea tubului digestiv, reducând complicațiile ce derivă din punerea în repaus a acestuia. Alegerea sistemului de alimentație depinde de particularitatea cazului și de durata estimată a alimentației. Când calea enterală

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
însoțește ileusul post operator, utilizarea unor pansamente strânse, efectul rezidual al unor droguri anestezice, medicația sedativ / analgetică în special când se folosesc droguri opioide, imobilizarea prelungită la pat, utilizarea unor presiuni de aspirație negativa mari pentru drenajele postoperatorii. Evaluarea respiratorie preoperatorie permite identificarea factorilor corectabili din patologia respiratorie a pacientului și tratarea acestora în vederea ameliorării riscului pulmonar. Prin stabilirea riscului pulmonar preoperator se poate alege tehnica anestezică și chirurgicală optimă raportată la patologia pacientului. Metode de evaluare a funcției respiratorii Complexitatea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
din patologia respiratorie a pacientului și tratarea acestora în vederea ameliorării riscului pulmonar. Prin stabilirea riscului pulmonar preoperator se poate alege tehnica anestezică și chirurgicală optimă raportată la patologia pacientului. Metode de evaluare a funcției respiratorii Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea preoperatorie depinde pe de o parte, de gradul disfuncției pulmonare preexistente și de tipul intervenției chirurgicale propuse, pe de alta parte. Metodele cele mai folosite sunt: 1. Examenul clinic și anamneza aduce informații despre: prezența dispneei și a gradului acesteia, prezența

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
un sevraj dificil de pe ventilator (exemplu Pa CO2 >50mmHg, Pa O2<60mmHg, Ph>7,50, pH<7,30Ă; 4. Probele funcționale ventilatorii deși prezintă limite legate de influența unor factori extrapulmonari, asupra valorii lor absolute, sunt utile în evaluarea pulmonară preoperatorie oferind informații utile despre: existența unei disfuncții pulmonare și tipul predominant al acesteia (obstructivă, restrictivă, mixtăă, gradul (severitateaă disfuncției pulmonare, răspunsul la terapia respiratorie aplicată preoperator, atunci când sunt efectuate în dinamica, modelul respirator al pacientului, ce permite adaptarea ventilației mecanice

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
pacienții se înscriu în două grupe de risc pulmonar: 112 Risc pulmonar F.C.V. F.E.V.1 F.E.V./F.C.V. M.V.V. F.E.F. Observații Mediu <50% <50% <50% 50%-80% <50% Intervenția chirurgicală se poate efectua cu riscuri acceptabile în condițiile aplicării unei pregătiri preoperatorii de 1-3 zile Crescut <1,5 litri <1litru <35% <50% <1litru/sec Bolnavii vor necesita 48 72 ore de ventilație mecanică postoperatorie Se recomandă evitarea analgeticelor morfinice în perioada post operatorie Tabel 11: Riscul disfuncției pulmonare Pregătirea pulmonară preoperatorie Principalele

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
pregătiri preoperatorii de 1-3 zile Crescut <1,5 litri <1litru <35% <50% <1litru/sec Bolnavii vor necesita 48 72 ore de ventilație mecanică postoperatorie Se recomandă evitarea analgeticelor morfinice în perioada post operatorie Tabel 11: Riscul disfuncției pulmonare Pregătirea pulmonară preoperatorie Principalele măsuri ce pot fi luate în vederea reducerii riscului pulmonar preoperator vizează următoarele elemente: 1. fumatul întreruperea fumatului preoperator determină regresia unor modificări induse de acesta la nivelul aparatului respirator; întreruperea fumatului cu 48 - 72 ore preoperatoriu scade cantitatea de

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
pulmonare Pregătirea pulmonară preoperatorie Principalele măsuri ce pot fi luate în vederea reducerii riscului pulmonar preoperator vizează următoarele elemente: 1. fumatul întreruperea fumatului preoperator determină regresia unor modificări induse de acesta la nivelul aparatului respirator; întreruperea fumatului cu 48 - 72 ore preoperatoriu scade cantitatea de carboxihemoglobina și amelioreză disponibilitatea periferică a oxigenului, ameliorează hiperreactivitatea bronșică; întreruperea fumatului cu 2 4 săptămâni preoperator scade cantitatea de secreții bronșice, scade reactivitatea bronșică, ameliorează transportul muco-ciliar; 2. bronhoreea când este prezentă necesită analiza bacteriologică (frotiu

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cu 2 4 săptămâni preoperator scade cantitatea de secreții bronșice, scade reactivitatea bronșică, ameliorează transportul muco-ciliar; 2. bronhoreea când este prezentă necesită analiza bacteriologică (frotiu + colorație Gramă în vederea instituirii unui tratament antibiotic adecvat; 113 3. infecții pulmonare intercurente necesită tratarea preoperatorie a acestora și amânarea intubației oro traheale cel puțin 4 săptămâni; 4. hiperreactivitatea bronșică și componenta obstructivă a disfuncției pulmonare trebuie analizată oportunitatea instituirii unui tratament preoperator (bronhodilatatoare, metil -xantine,corticoiziă; 5. hipersecreția bronșică necesită încurajarea tusei, drenaj postural, gimnastică

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
și vibrații la nivelul cutiei toraciceă; 6. ameliorarea performanței respiratorii se poate obține prin spirometrie incitativă ce determină o inflație pulmonară optimă, o distribuție adecvată a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în perioada perioperatorie; 3. în

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în perioada perioperatorie; 3. în condițiile în care pacientul se află sub un tratament, aprecierea eficienței acestuia în controlul simptomatologiei și identificarea unor posibile interferențe medicamentoase cu drogurile anestezice; 4

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în care pacientul se află sub un tratament, aprecierea eficienței acestuia în controlul simptomatologiei și identificarea unor posibile interferențe medicamentoase cu drogurile anestezice; 4. permite aprecierea complexității monitorizării cardio-vasculare intra și post operatorii. Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea cardio vasculară preoperatorie depinde în principal de elementele obținute în urma unei anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea cardio vasculară preoperatorie depinde în principal de elementele obținute în urma unei anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea tolerantei la efort în ultima lună; 2. prezența anginei pectorale, tipul crizelor, gradul de control al acestora prin tratament; 3. existența în antecedente a unui infarct miocardic acut (data accidentului, tipul de tratament

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
puncteă -risc cardio-vascular minor 1%-7% Clasa II (6-12 puncteărisc cardio-vascular mediu 7%-11% Clasa III (13-25 puncteărisc cardio-vascular mare 13%-25% Clasa IV (>26 puncteărisc cardio-vascular foarte mare 30%-100% Următorul algoritm se poate utiliza în continuare pentru investigarea preoperatorie (Milleră: Bolnavul prezintă una sau mai multe din următoarele manifestări: durere toracică, angină pectorală, semne de insuficiență cardiacă congestivă, H.T.A., diabet zaharat, tulburări de ritm, dispnee, infarct miocardic în antecedente, fumat, vârsta >40 ani la bărbați, >50 ani la

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Intervenție chirurgicală Moitorizare invazivă Supraveghere TI Există ischemie < 1 h Moitorizare invaziva Supraveghere TI EKG 1. Infarct miocardic 2. Angină recurentă 3. ICC 4. DZ ce necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic galop ventricular sau turgescenta jugulara stenoza aortică valvulară strânsa 11 3 III. E.K.G. modificări ritm de bază altele decât Es atriale

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
acesteia, trebuie evitate drogurile ce reduc tonusul sfincterului esofagian inferior sau cele ce întârzie evacuarea gastrică deoarece pot predispune la microaspirație ( anticolinergice, opioide, etc.Ă. În condițiile în care există risc de aspirație, utilizarea antagoniștilor H2 este recomandată în perioada preoperatorie. Inducția - alegerea drogurilor anestezice se face ținând cont de statusul pacientului și de preferința individuală. Există două probleme particulare legate de inducția anesteziei la acești bolnavi: 117 1. prezența refluxului gastro-esofagian și a riscului de aspirație ce impune alegerea secvenței

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
unor substanțe vasodilatatoare, crește fracția de șunt. Starea plămânului dependent influențează capacitatea acestuia de a prelua sângele redistribuit din plămânul atelectatic; existența în plămânul dependent a unor zone cu raport V/ Q scăzut sau a unor zone atelectatice din perioada preoperatorie sau dezvoltate intraoperator determină creșterea rezistenței vasculare la acest nivel și consecutiv reducerea fluxului sangvin în plămânul dependent și creșterea fluxului în plămânul atelectatic. 120 Pentru combaterea hipoxemiei în timpul ventilației unui singur plămân, trebuie respectate câteva reguli: 1. menținerea ventilației

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cateter arterial plasat de regula în artera radială; 3. monitorizarea zgomotelor cardiace și a respirației cu ajutorul stetoscopului esofagian; 4. cateter de arteră pulmonară măsurarea debitului cardiac și a performanței ventriculare; 5. ecografia transesofagiană - recomandată la pacienții cu afectare cardiacă severă preoperatorie. II. Monitorizarea respiratorie: 1. volumul curent; 2. presiunea în căile respiratorii; 3. fracția inspirată a O2; 4. capnografia pentru aprecierea eficienței eliminării CO2; 5. pulsoximetria pentru monitorizarea continuă a saturației arteriale în O2; 6. concentrația inspiratorie / expiratorie a gazelor anestezice

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
diafragmul cu fire groase O nerezorbabile. Se plasează un tub de dren în vecinătatea anastomozei. După apropierea coastelor se termină sutura diafragmului și peretelui toracelui, fără sutura cartilajelor costale. Esofagectomia ”en bloc” Primul timp - aprecierea extinderii tumorii si verificarea explorărilor preoperatorii. Conceptul rezecției curative nu include extirparea extensivă a ganglionilor la distanță ci este un efort de extirpare a țesutului din jurul tumorii și extinderii inițiale. Dacă sunt ganglioni la distanță sau este boala sistemică atunci este incurabil, nu se face rezecția

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
insuficiență a sistemului occidental de stadializare. În analiza japonezilor, disecția ganglionară cu examen anatomo patologic oferă date superioare și o stadializare mai realistă. Un impact important în diferența de evoluție din rezultatele japoneze este consecința conduitei generale în diagnostic, stadializare preoperatorie și tratament. Consfătuirea preoperatorie dintre radiolog, endoscopist și chirurg conferă o mai mare siguranță în abordarea bolnavului. Investigațiile endoscopice singure, prin tehnici s cu indigocarmin, insuflație cu aeră oferă date asupra dimensiunilor reale ale tumorii, caracteristicile suprafeței și estimează profunzimea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de stadializare. În analiza japonezilor, disecția ganglionară cu examen anatomo patologic oferă date superioare și o stadializare mai realistă. Un impact important în diferența de evoluție din rezultatele japoneze este consecința conduitei generale în diagnostic, stadializare preoperatorie și tratament. Consfătuirea preoperatorie dintre radiolog, endoscopist și chirurg conferă o mai mare siguranță în abordarea bolnavului. Investigațiile endoscopice singure, prin tehnici s cu indigocarmin, insuflație cu aeră oferă date asupra dimensiunilor reale ale tumorii, caracteristicile suprafeței și estimează profunzimea invaziei tumorale. Aceasta permite

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Trialurile japoneze comparate cu cele occidentale, diferă numai în mortalitatea mai scăzută. Intervenția chirurgicală mai extinsă nu înseamnă întotdeauna că este mai bună, extinderea rezecției ar trebui ceea ce necesită și o selecție mai bună a pacienților. Stadializarea cât mai exactă preoperatorie și operatorie devine esențială, o apreciere prin alți factori prognostici, preoperatorii și nu numai postoperatorii (studii imunohistochimieă. Eficiența chirurgiei, este unanim acceptată, care depinde de stadiul bolii și rezecția adecvată (R0Ă; marginile de rezecție microscopic pozitive tumoral reduce semnificativ supraviețuirea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]