290 matches
-
dialogul este dinamic, replicile concise, proverbele și zicalele au note de expresivitate: "Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita, nici atâta". Se rețin: interjecții ("ia, mă, hai, hai!" și onomatopeele memorabile ("huștiuluc", "hârți!")', regionalismele (descotorosi, hârbuit, iarmaroc, dihanie). Dănilă Prepeleac este prezentat în comparație cu fratele său: "Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
țăran isteț, trece prin mai multe încercări și reușește să se impună prin șiretenie. În urma experienței din pădure, protagonistul se maturizează, capătă un alt statut social, are autoritatea de cap de familie, este susținătorul ei moral și material: "Iară Dănilă Prepeleac, nemaifiind supărat pe nimene și scăpând acum deasupra nevoii, a mâncat și a băut și s-a desfătat până la adânci bătrânețe..." BIBLIOGRAFIE: Apostolescu, M., Ion Creangă între marii povestitori ai lumii, Editura Minerva, București, 1978; Bârlea, Ov., Poveștile lui Creangă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
feciorul de împărat cel cu noroc la vânat sau Basmul bisoceanului, inclus în cunoscuta sa scriere, Pseudo-cynegetikos (1874), și, nu mult mai târziu, Ion Creangă cu ale sale povești: Soacra cu trei nurori (1875), Capra cu trei iezi (1875), Dănilă Prepeleac (1876), Povestea porcului (1876), Povestea lui Stan Pățitul (1877), Povestea lui Harap-Alb (1877) etc. Lista scriitorilor creatori de b. culte sau „de autor” (diferite, deci, de b. populare, orale, anonime) poate fi completată cu numele lui I. L. Caragiale (Calul Dracului, Abu-Hasan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
atenția trimisului și în privința locului unde se va statornici, acordându i libertatea de a alege. Sunt clare, după cum cele arătate, implicații folclorice ramificate ale motivului din Belfegor, care la noi, înainte de Caragiale, îi prilejuiseră lui Creangă scrierea incomparabilelor sale Dănilă Prepeleac și Povestea lui Stan Pățitul. Ușurința ,,silogismului’’ pe care se sprijină întreg edificiul nuvelistic poate părea dezarmantă la prima vedere. Cel mai mult este luat în considerare răspânditul loc comun postulat de literatura populară pe teme religios-apocrife, potrivit căruia raporturile existențiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
O floare albă (1869) și O casă neagră (1870) de I. Pop-Florantin, SărmanuI Dionis (1872) de M. Eminescu. Cu povestiri este prezent I. Creangă, căruia îi apar, între 1875 și 1884, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Moș Nichifor Coțcariul, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea unui om leneș, Popa Duhu și cea mai importantă scriere a sa, Amintiri din copilărie. Se poate spune că dramaturgia românească a celei de-a doua jumătăți a secolului al XlX-lea se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
cu proză scurtă, se produce în 1958 la „Gazeta literară”, iar editorial cu romanul Moartea în pădure, apărut în 1965. A colaborat la numeroase reviste culturale din țară, dar, ca publicist, numele său tinde să fie asociat îndeosebi cu rubrica „Prepeleac”, pe care o susține de peste două decenii în „România literară”. Aparținând biologic „generației războiului”, Ț. nu a cunoscut consacrarea decât la mijlocul deceniului al optulea al secolului trecut. Această întârziere se datorează debutului editorial abia la vârsta de patruzeci și doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
genului” (Alex. Ștefănescu). Privite în ansamblu, numeroasele cărți de publicistică ale lui Ț. au caracter memorialistic, moralist și livresc, fiind o extensie a prozelor, care comportă la rândul lor, în grade variate, aceste trăsături. Unitare sub raport tematic sunt doar Prepeleac (1991) și Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...) (1994), care repovestesc din orizontul contemporaneității scrierile lui Ion Creangă, Ion Neculce și Ion Budai-Deleanu. Li se adaugă, în celelalte volume, reflecții asupra scrisului, problematizări în cheie morală prilejuite de anumite citate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
numeroasele cărți de publicistică ale lui Ț. au caracter memorialistic, moralist și livresc, fiind o extensie a prozelor, care comportă la rândul lor, în grade variate, aceste trăsături. Unitare sub raport tematic sunt doar Prepeleac (1991) și Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...) (1994), care repovestesc din orizontul contemporaneității scrierile lui Ion Creangă, Ion Neculce și Ion Budai-Deleanu. Li se adaugă, în celelalte volume, reflecții asupra scrisului, problematizări în cheie morală prilejuite de anumite citate sau experiențe ori comentarii ale unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
1999; Alte pre texte, București, 1977; L’Exclu, tr. Georges Barthouil și Ilinca Barthouil-Ionesco, Paris, 1980; Însoțitorul, București, 1981; ed. 2, București, 1989; Obligado, București, 1984; ed. București, 1997; Căderea în lume, București, 1987; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 1994; Prepeleac, București, 1991; Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...), București, 1994; Morbus diaboli (Prepeleac patru...), București, 1998; Barbarius, București, 1999; Răvașe din Kamceatka (Prepeleac cinci), București, 2000; Memorii din când în când, I, București, 2003. Traduceri: Ilya Ehrenburg, Furtuna, București, 1948
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
L’Exclu, tr. Georges Barthouil și Ilinca Barthouil-Ionesco, Paris, 1980; Însoțitorul, București, 1981; ed. 2, București, 1989; Obligado, București, 1984; ed. București, 1997; Căderea în lume, București, 1987; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 1994; Prepeleac, București, 1991; Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...), București, 1994; Morbus diaboli (Prepeleac patru...), București, 1998; Barbarius, București, 1999; Răvașe din Kamceatka (Prepeleac cinci), București, 2000; Memorii din când în când, I, București, 2003. Traduceri: Ilya Ehrenburg, Furtuna, București, 1948 (în colaborare cu I. Flavius și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Barthouil-Ionesco, Paris, 1980; Însoțitorul, București, 1981; ed. 2, București, 1989; Obligado, București, 1984; ed. București, 1997; Căderea în lume, București, 1987; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 1994; Prepeleac, București, 1991; Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...), București, 1994; Morbus diaboli (Prepeleac patru...), București, 1998; Barbarius, București, 1999; Răvașe din Kamceatka (Prepeleac cinci), București, 2000; Memorii din când în când, I, București, 2003. Traduceri: Ilya Ehrenburg, Furtuna, București, 1948 (în colaborare cu I. Flavius și Elena Hariton); O’Henry, O afacere internațională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Obligado, București, 1984; ed. București, 1997; Căderea în lume, București, 1987; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 1994; Prepeleac, București, 1991; Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...), București, 1994; Morbus diaboli (Prepeleac patru...), București, 1998; Barbarius, București, 1999; Răvașe din Kamceatka (Prepeleac cinci), București, 2000; Memorii din când în când, I, București, 2003. Traduceri: Ilya Ehrenburg, Furtuna, București, 1948 (în colaborare cu I. Flavius și Elena Hariton); O’Henry, O afacere internațională, București, 1949 (în colaborare cu Angela Granet); Louis Aragon, Comuniștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo cu meșteșug repede Învățat, până ajungeam la vârful prepeleacului unde așezam peste fân patru crengi de brad ca să nu ia vântul vârful ei. Până la această operație, fânul se făcea porșori, porșorii se adunau și iar se Împrăștiau. De abia pe urmă se adunau În jurul unui prepeleac, după care Începea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ajungeam la vârful prepeleacului unde așezam peste fân patru crengi de brad ca să nu ia vântul vârful ei. Până la această operație, fânul se făcea porșori, porșorii se adunau și iar se Împrăștiau. De abia pe urmă se adunau În jurul unui prepeleac, după care Începea clădirea căpiței. Și când mă gândesc la mama, sărmana, că era să mă nască pe vârful unei căpițe la Piciorul Ars În 14 august 1937, zic În sinea mea vorba lui Creangă: Ce mai vremi și ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Și îmi spune ăla: Știi că a apărut decretu’, și că ne vom elibera. Hai, mă, lasă-mă în pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori... Pe cuvântul meu! De unde știi? Mi-au spus soldații din prepeleacul ăsta: „Bă frațior, veți pleca acasă, c-o apărut decretul cutare și cutare”... și-așa mai departe. Atunci am sărit în sus... Da’ mi-am zis repede: Stai, stai, Vasile, nu sări așa, că-ți pierzi mințile! Da’ dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și în exterior era iarăși un gard, dar numai un fir de sârmă. El n-a ajuns decât la primul gard. Numai cât a călcat și a a încercat să treacă spre gardul mare, și acolo a fost împușcat din prepeleac de un soldat. Dumneavoastră ați asistat la acest moment? Eu am văzut scena după. Am auzit că a fost împușcat după ce-am ajuns în colonie. N-am asistat la uciderea lui, nici n-am auzit descărcătura armei, dar l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
primul rând o creație artistică, ele proiectează ruralitatea materiei în imagine literară, reală și fictiva în același timp. Pe masura ce-și scrie ‘‘Amintirile și Poveștile’’, Creangă devine un Moș Bodrănga, un Popa Duhu, un Moș Nichifor Cotcariul, un Dănilă Prepeleac ... , adică, personaj a lumii lui. Vorbește, se îmbracă și trăiește că ei. ‘‘Amintirile și Poveștile’’ l-au readus pe Creangă în lumea copilăriei. Creangă a știut să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați că tip colectiv și individual, a folosit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
prea mult. Fără să vreau. Acum, revăzând pe ecran imaginile cu lucrările mele, eu cunoscându-le, este și mult joc, multă ironie, satiră poate. Chiar în cele cu măști înșirate, tema este un punct de plecare foarte banal, sunt niște prepeleci. La țară, gospodinele spălau oalele sau ulcelele și le puneau pe ulucii gardului la uscat. Simplu. Dar eu am prelucrat această temă în foarte multe variante. De ce? M-am simțit bine abordând tema asta, am simțit o libertate totală, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ton, inconfundabil, chiar dacă pot fi incluse în câteva categorii: unele conțin de obicei mici eseuri de factură lirică („Ideograme” de Cezar Baltag), critică („Carnet ’70” de Matei Călinescu), literar-meditativă („Privirea lui Orfeu” de Dan Laurențiu, „Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de Constantin Țoiu), filosofico-ideologică („Pro domo” de Alexandru Ivasiuc, „Mic dicționar” de Mihai Zamfir), altele, tablete în care lirismul și reflecția morală, uneori parabolică, se îmbină potrivit unei formule personale („Trapez” de Geo Bogza, „Atlas” de Ana Blandiana, „Cerșetorul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
timp după aceea, abandonându-și preocupările, chiar renegându-le, pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și într-un anonimat complet. O cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un microstudiu intitulat Comicul în „Dănilă Prepeleac”, scrise pe când T. era în clasa a șaptea liceală, arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de pildă, pentru teoria bergsoniană a comicului), pătrundere și subtilitate, calități ce vor fi potențate pe durata studiilor universitare. În condițiile acutizării confruntărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Pământului ieșise la o promenadă solitară, privind cu o înțelegere aproape umană la furnicarul omenesc de pe Planeta Albastră. "Peste lunca mea sihastră, Sus, pe cerul bărăgan Plimbă-se prin iarba-albastră Luna, bucălat cârlan." (Serghei Esenin) Esenin, care-și încropise un prepeleac acolo "sus pe cerul bărăgan", văzându-mă atât de singur, trist și abandonat, a coborât un moment lângă mine, pe băncuța unde stăteam. Salut, Titi! Ce faci? Ascult greierii, Serioja. Te-ai lovit rău, așa-i? Da, cam rău... Ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
privilegiul ca, din poziția oficială ce i-a fost concedată, să o poată controla, admonesta, este, cred, incredibil. Trebuie să o înregistrăm ca pe o mare înfăptuire în politica noastră externă (demnă de a fi comparată cu isprava lui Dănilă Prepeleac); ce să mai spunem despre apărarea și promovarea intereselor României, despre demnitatea ei în politica externă și altele lucruri care, ca un blestem pentru români, nu mai contează. Sau poate că României i s-au făcut, la rândul ei, concesii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Punta del Este descoperisem un hotel mic, liniștit, aproape de ocean, Hotel "Castillia", foarte curat și civilizat, unde trăgeam mereu. Dacă dimineața eram ocupat cu reuniunile, după prânz ne plimbam pe faleză, prin portul pescăresc, colindam buticurile elegante sau, dintr-un "prepeleac", pândeam poate apar balenele. Uneori, ne aventuram pe ocean cu o șalupă până la "Isla de Lobos". Insula și cele 8 insulițe alăturate au o suprafață de 43 de hectare și adăpostesc importante colonii de "lupi de mare" (circa 300000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
capodoperelor scrise de Eminescu. Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se îmbolnăvească și să nu mai scrie nimic important, după acest an. După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în Convorbiri literare: Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Moș Nechifor Cotcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei și fata moșneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneș, Amintiri din copilărie ăprimele trei părți, a patra fiind postumă), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Moș Ion Roată și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]