478 matches
-
M. Macovei, Realitatea TV, 24.X.2006). 2.6.8. Grupul pe + substantiv este folosit uneori parantetic ("în ceea ce privește"): Iar pe povestea asta cu Vatel, de ce pare credibilă? (L. Orban, Realitatea TV, 6.III.2007). Prepoziția pe substituie alte prepoziții, locuțiuni prepoziționale și sintagme care introduc un circumstanțial de relație (în ceea ce privește, în privința, conform, cât despre, la etc.). 3. DE CE SE EXTINDE PREPOZIȚIA PE? Niciunul dintre aceste sensuri generale (locul, timpul, instrumentul, relația, cauza, modul) nu sunt noi, fiind deja înregistrate în lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
în cadrul relației locative (2.1) am înregistrat extinderea prepoziției pe în locul altei prepoziții cu sens de loc (ex. în, la, prin etc.). În cadrul sensului de relație (2.6) am înregistrat frecventa folosire a lui pe în locul altei prepoziții sau locuțiuni prepoziționale exprimând relația (despre, în ceea ce privește, cu privire la, pe marginea etc.). În sprijinul afirmației că multe dintre utilizările prepoziției pe înregistrate aici nu sunt noi, ci reprezintă dezvoltări, extinderi, ale unor posibilități mai vechi, vin exemplele din DLR. Acolo, la punctul 8 din
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
trăsături semantice primare, generale, de contact, precum și datorită sensului său concret. În cadrul valorilor semantice de relație (care sunt cele mai numeroase și mai frecvente între exemplele înregistrate, vezi supra), pe "candidează" pentru exprimarea acestor relații alături de alte prepoziții și locuțiuni prepoziționale, cum ar fi despre, asupra, în ceea ce privește, în privința - prepoziții care au sensuri abstracte - și pe marginea, cu sens concret. În afară de pe și de asupra, niciunul dintre acești posibili candidați la exprimarea sensului de relație nu are și sensuri concrete (spațiale și
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
au sensuri abstracte - și pe marginea, cu sens concret. În afară de pe și de asupra, niciunul dintre acești posibili candidați la exprimarea sensului de relație nu are și sensuri concrete (spațiale și temporale) în limba română contemporană. În plus, aceste locuțiuni prepoziționale care exprimă relația sunt banalizate prin repetare, desemantizate parțial prin gramaticalizare, fac parte din bagajul limbii standard, care nu este expresivă. Valoarea locativă primară face ca prepoziția pe să fie simțită ca fiind mai expresivă, mai dinamică, prin actualizarea în
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
și/sau a neglijenței din momentul rostirii, în exprimarea orală spontană. În exemplul greșeli la limită care pot fi puse pe viteza cu care s-a jucat (E. Terzian, Realitatea TV, 17.IX.2006), probabil că vorbitorul a "scurtat" locuțiunea prepozițională pe seama ("pe seama vitezei cu care s-a jucat"). Uneori, extinderea prepoziției pe se face în dauna unor prepoziții funcționale, gramaticalizate: suntem foarte atenți pe fenomenul economic (R. Soviani, Realitatea TV, 31.III.2007) - prepoziția-regim este la (a fi atent la
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
TV, 25.II.2008) - în aceste exemple, prepoziția funcțională în limbajul standard este asupra (a cădea de acord asupra); asupra și pe au în comun valoarea locativă primară, ceea ce a facilitat substituirea. ANEXĂ Chestionar pe utilizarea prepozițiilor și a locuțiunilor prepoziționale în contexte date Douăzeci de vorbitori nativi, de vârste asemănătoare, majoritatea studenți, au fost rugați să completeze chestionarul de mai jos: Completați spațiile libere cu prepoziția, prepozițiile sau locuțiunea prepozițională corespunzătoare (care vi se pare că este cea mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
facilitat substituirea. ANEXĂ Chestionar pe utilizarea prepozițiilor și a locuțiunilor prepoziționale în contexte date Douăzeci de vorbitori nativi, de vârste asemănătoare, majoritatea studenți, au fost rugați să completeze chestionarul de mai jos: Completați spațiile libere cu prepoziția, prepozițiile sau locuțiunea prepozițională corespunzătoare (care vi se pare că este cea mai potrivită în context). Substantivele precedate de prepoziții sunt date la forma de nominativ-acuzativ, dar puteți alege și o prepoziție sau o locuțiune prepozițională care cere genitivul sau dativul. (Cu italice, între
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Completați spațiile libere cu prepoziția, prepozițiile sau locuțiunea prepozițională corespunzătoare (care vi se pare că este cea mai potrivită în context). Substantivele precedate de prepoziții sunt date la forma de nominativ-acuzativ, dar puteți alege și o prepoziție sau o locuțiune prepozițională care cere genitivul sau dativul. (Cu italice, între paranteze, am indicat contextul lingvistic sau extralingvistic mai larg care poate dezambiguiza exemplele mai scurte). 1) să își asume răspunderea................................. legile justiției 2) nu s-au desfășurat lucrurile................................... un scenariu dinainte stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Indiferent de admiterea sau nonadmiterea unei interpretări partitive, de poate apărea în două ipostaze: a) indicând un centru elidat: [unii] de-alde (ca în "are de-ale gurii"); b) stabilind relația sintactică cu un centru exprimat. Cel mai frecvent, grupul prepozițional apare cu elipsa gramaticalizată (Nedelcu 2007a) a regentului său, în relație directă cu verbul: Orice veleitar într-ale artei își poate expune acolo piesele? În nici un caz. Numai de-alde Nicolaesco Da Vinci au voie... (EZ, 8.IX.2002)12
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
fundamental ambiguu și se decodează contextual, dar și în acest caz există o preferință stabilă pentru evaluarea negativă, depreciativă: De-alde tine conduc acuma țara (protv.md, 3.VIII.2008). În construcția cu pronume, apare destul de des și regentul grupului prepozițional, realizat mai ales ca pronume nehotărât sau demonstrativ: S-au găsit unii de-alde tine să se apuce să verifice, să lanseze zvonuri ("Evenimentul", 10.V.2002); Îl "cercetam" și eu pe Țugui și pe alții de-alde el (suporteri
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
tip de existență care își putea conserva idealitatea numai [sustrăgându-se schimbării] ("Idei în dialog") S-a descoperit că mai simplu decât a te conforma regulilor este numai [a nu te conforma regulilor] (Ana Blandiana, Calitatea de martor). * un grup prepozițional: Nu depinde numai [de noi] să-l schimbăm, cu toate eforturile noastre (22) Este o problemă numai [la nivel macroeconomic] (22) Sunt medici numai [de familie] (IVLRA) Prin urmare, și în acest din urmă caz există un Aristotel, dar numai
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
urmă caz există un Aristotel, dar numai [grație deschiderii foarte largi a mansucriselor peripatetice] ("Idei în dialog") Principiile convenției pot fi adoptate în funcție de conjunctura economică, pentru reducerea riscului de impact ecologic, dar numai [prin mecanismul unei autogestiuni] (22). În grupurile prepoziționale care conțin un cuantificator, definit sau indefinit, semiadverbul restrictiv poate fi plasat atât înaintea întregului grup (te aștept numai de jumătate de oră), cât și în interiorul grupului, focalizând cuantificatorul: Apartament in Madrid cu numai [5 euro] (www.ziare.com) Paza
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
numai [5 euro] (www.ziare.com) Paza personală a devenit însă și o necesitate într-o societate puternic polarizată în numai [câțiva] ani de liberalizare economică ("Capital"). Trebuie remarcat faptul că semiadverbul nu poate interveni în organizarea internă a grupului prepozițional decât dacă acesta conține un cuantificator (comp. Mănâncă numai [cu tacâmuri de argint]/* Mănâncă [cu numai tacâmuri de argint]., Mănâncă numai [cu două tacâmuri]/ Mănâncă [cu numai două tacâmuri]. În această situație, domeniul de focalizare al semiadverbului este numai cuantificatorul
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
un cuantificator (comp. Mănâncă numai [cu tacâmuri de argint]/* Mănâncă [cu numai tacâmuri de argint]., Mănâncă numai [cu două tacâmuri]/ Mănâncă [cu numai două tacâmuri]. În această situație, domeniul de focalizare al semiadverbului este numai cuantificatorul nominalului din interiorul grupului prepozițional. Se observă, de asemenea, că numai, în ipostaza de focalizator al cuantificatorului, își pierde valoarea semantică "exclusiv", fiind utilizat cu nuanța semantică a lui doar, de orientare către polul inferior al scalei (Polo Happy este numai 9000 de euro cu
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Forum Radio Guerilla). * grup adverbial: De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar [atunci când ajungi să trăiești un ciudat solipsism în doi (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). Iubirea există doar [acolo unde este libertate] ( www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști, ci doar [de discuții], chiar dacă aruncă pe gât doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În mod similar semiadverbului numai, și doar poate interveni în structura grupului prepozițional pentru a focaliza cuantificatorul: Noul mileniu a găsit piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa Radio − care folosește înregistrări din arhiva Societății Române de Radiodifuziune − și Humanitas Multimedia (DV). 3.5. Și doar
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
și mie prefectura# și: o scriu io. și s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale deschise, fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație de cvasisinonimie cu care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simte lipicioasă la atingere' (62) This food smells spicy. Mâncarea are un miros înțepător' (63) This food tastes rancid. Mâncarea are gust rânced' Autorul susține că, în utilizările evidențiale, verbele exprimă stări întotdeauna subiective, permițând asocierea opțională cu un obiect prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea. În DLR, delimitarea sensurilor verbului de percepție a vedea 68 se face prin corelarea unui criteriu sintactic - disponibilitatea verbului, într-o anumită utilizare a sa, de a primi sau nu obiect direct, selectarea argumentelor și a circumstanțialelor, regimul prepozițional - cu un criteriu semantic: statutul categorial al complinilor verbului, clasa semantică căreia îi aparțin. Modul de separare a sensurilor în dicționar se observă mai jos69: • a vedea I 1. intranz., a avea simțul văzului; a avea capacitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
celălalt, roșu92. < Văd imaginile în albastru/în roșu. (forum.softpedia.com) (28) Văd bine. < Văd √ imaginile bine. (29) Aud slab. < Aud √ sunetele slab. (e) Utilizarea fără obiect direct este posibilă, pentru verbul a vedea, atunci când se construiește cu un grup prepozițional cu trăsătura semantică [+Localizare]: (30) Văd prin pereții de sticlă./ Din balcon, văd în curtea interioară. Structuri minimale, în care verbele de percepție la formă afirmativă primesc doar argumentul extern - subiectul -, fără a mai primi niciun alt tip de determinare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu PS suprimabile, în cazul verbului a simți, suprimarea adjectivului PS generează un enunț agramatical: (121') *După voce îl simt. 4.4.3. Verbul a vedea permite realizarea PS și ca GPrep cu centrul o prepoziție a calității (ca). Grupul prepozițional poate încastra o construcție gerunzială, un Gadj sau un GN. În toate aceste construcții, a vedea exprimă o percepție subiectivă, interpretativă, fiind echivalent semantic cu un verb de opinie, "a considera", iar construcția gerunzială redă o calitate ipotetică a referentului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului a atinge - utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu sens locativ-direcțional: (147) Privește (spre tablă)! (148) Bătrânul privește în gol și se îndepărtează. Utilizarea verbelor de percepție vizuală în contexte prepoziționale care specifică locul / direcția a fost pusă în legătură cu anumite trăsături semantice interne. Structura semantică a verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu sens locativ-direcțional: (147) Privește (spre tablă)! (148) Bătrânul privește în gol și se îndepărtează. Utilizarea verbelor de percepție vizuală în contexte prepoziționale care specifică locul / direcția a fost pusă în legătură cu anumite trăsături semantice interne. Structura semantică a verbelor de percepție au fost analizate de unii autori în termeni localiști. Perspectiva localistă (engl. Localist Approach), formulată inițial de Gruber (1965)128, se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]