631 matches
-
n. 12 februarie 1939, Chișinău) este un scriitor român din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România, fondator al Editurii Porțile Orientului. Romancier, dramaturg, reporter, editor. Născut la 12 februarie 1939, Chișinău - România Mare. Fiul lui lordache Crăciun, notar și pretor în Basarabia, de vită țărăneasca din satul Cuza Vodă, Galați, și al Paraschivei (n. Dacev), învățătoare care terminase Școală Eparhiala din Chișinău. Frate mai mic al scriitorului Victor Crăciun, presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni București. Cu părinții
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
A deținut pe rînd funcțiile de consilier cultural al municipiului Timișoara, secretar general al orașului, ajutor de primar, iar din 1924 avocat-șef al Timișoarei. Între 1927 și 1928 a fost deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal și pretor în plasa Buziaș, iar între anii 1933 și 1937 a fost prefect al județului Timiș-Torontal. Între 2 noiembrie 1944 și 18 februarie 1945 a fost Subsecretar de stat în Ministerul de Interne. În perioada când a fost prefect al județului
Dimitrie Nistor () [Corola-website/Science/314840_a_316169]
-
timp de peste 16 ani. Senatul decidea numărul oștenilor de mobilizat și unde anume să fie trimiși. Armatele erau conduse de "magistrați" aleși pentru un an. Senatul putea să le prelungească mandatul. "Consulii" erau aleși anual și aveau sarcini militare importante. "Pretorii" aveau rang inferior consulilor, le încredințate operațiuni de o anvergură mai mică. De obicei, în timpul lui Polybius, consulul avea în subordine două legiuni, iar pretorul o legiune. Legiunea obișnuită era formată din 4.200 de pedeștri și 300 călăreți. Bărbații
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
Senatul putea să le prelungească mandatul. "Consulii" erau aleși anual și aveau sarcini militare importante. "Pretorii" aveau rang inferior consulilor, le încredințate operațiuni de o anvergură mai mică. De obicei, în timpul lui Polybius, consulul avea în subordine două legiuni, iar pretorul o legiune. Legiunea obișnuită era formată din 4.200 de pedeștri și 300 călăreți. Bărbații cei mai bogați formau unitățile "equites" și erau împărțiți în zece "turmae" comandate de trei "decurioni". Deși Polybius nu face o descriere a unităților "equites
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
din Brad, primul gimnaziu cu predare în limba română din Munții Apuseni, al cincilea cu predare în limba română din Transilvania și ulterior la transformarea sa în liceu. Sigismund Borlea (n. 1827 Șiria - d. 1883 Baia de Criș) a fost pretor și protonotar (prim notar) al Comitatului Zarand. Ca deputat (1865-1878) din partea Zarandului în Parlamentul de la Budapesta a susținut interesele Zarandului, inclusiv înființarea unui gimnaziu în limba română la Brad. Mormântul său se află în partea de nord a bisericii, la
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
află în partea de nord a bisericii, la capătul rândului de morminte ale eroilor din război. Teodor Pop (n. 1833 Burda - d. 23 iunie 1900 Baia de Criș). Urmează liceul la Beiuș și dreptul la Oradea. Între 1868-1876 a fost pretor al comitatului Zarand. După desființarea acestuia, în 1876, a rămas ca avocat la Baia de Criș. A participat la înființarea băncii „Albina” din Sibiu și a filialei sale din Baia de Criș și a fost membru fondator al băncii „Crișana
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
la Școala de Înalte Studii Politice de la Moscova. Și-a început activitatea profesională în calitate de muncitor, devenind apoi inginer și inginer-șef. În 1979 a fost ales vicepreședinte, iar în 1982 președinte al Comitetului executiv al raionului Frunze (Buiucani) din Chișinău (pretor de Buiucani). Între anii 1987-1990 a fost ministru adjunct al Gospodăriilor Comunale, iar în 1990 a devenit președinte al Comitetului executiv orășenesc Chișinău (primar de Chișinău). A fost ministru (în Guvernul Republicii Moldova) în cinci guverne timp de opt ani. Din
Mihai Severovan () [Corola-website/Science/334416_a_335745]
-
Răstignirea lui Iisus este un eveniment care a avut în secolul I, interpretat de creștini drept crucificarea lui Mesia, în persoana lui Iisus din Nazaret. Arestarea, procesul și condamnarea sa de către pretorul roman Pilat din Pont sunt descrise de cele patru evanghelii. După ce a fost condamnat la moarte, Iisus din Nazaret și-a purtat crucea până pe Dealul Golgota (Dealul Căpățânii), împreună cu alți 2 condamnați ce își duceau crucile lor. Datorită epuizării, pierderii
Răstignirea lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/312328_a_313657]
-
Vasiliu, comandant al Jandarmeriei (1940 - 23 august 1944) și subsecretar de stat la Ministerul de Interne (ce va fi ulterior degradat, condamnat la moarte și executat pentru crime de război), și Constantin Tobescu. Executantul acestor „ordine speciale” a fost marele pretor al Armatei, generalul Ioan Topor. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelul Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan "„pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de
Ghetoul Chișinău () [Corola-website/Science/335502_a_336831]
-
la el (datând prin urmare ulterior Apologiei sale) este posibil ca Iustin să fi menționat acest text, deși asta ar data lucrarea neobișnuit de devreme, prin urmare nu este o identitate ușor de stabilit. Tacit (56 - 117 e.n, chestor, pretor, consul, senator, istoric roman) scrie în "Anale": Unii afirmă că textul reprezintă o interpolare, aducând următoarele argumente: Prima menționare a acestui pasaj ar fi apărut în secolul al XV-lea, deși până atunci o serie lungă de istorici creștini au
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
timp de peste 16 ani. Senatul decidea numărul oștenilor de mobilizat și unde anume să fie trimiși. Armatele erau conduse de "magistrați" aleși pentru un an. Senatul putea să le prelungească mandatul. "Consulii" erau aleși anual și aveau sarcini militare importante. "Pretorii" aveau rang inferior consulilor, le încredințate operațiuni de o anvergură mai mică. De obicei, în timpul lui Polybius, consulul avea în subordine două legiuni, iar pretorul o legiune. Legiunea obișnuită era formată din 4.200 de pedeștri și 300 călăreți. Bărbații
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Senatul putea să le prelungească mandatul. "Consulii" erau aleși anual și aveau sarcini militare importante. "Pretorii" aveau rang inferior consulilor, le încredințate operațiuni de o anvergură mai mică. De obicei, în timpul lui Polybius, consulul avea în subordine două legiuni, iar pretorul o legiune. Legiunea obișnuită era formată din 4.200 de pedeștri și 300 călăreți. Bărbații cei mai bogați formau unitățile "equites" și erau împărțiți în zece "turmae" comandate de trei "decurioni". Deși Polybius nu face o descriere a unităților "equites
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
trupe. Consulul Lucius Aemilius Papus comanda patru legiuni formate din 22,000 de cetățeni romani și 32,000 de trupe aliate staționate la Ariminum. El a poziționat de 54,000 de sabini și etrusci pe granița etruscă sub comanda unui pretor și a trimis 40,000 de umbri, veneți și cenomani să atace teritoriul boilor pentru a-i distrage de la războiul cu Roma. Gaius Atilius Regulus se găsea în fruntea unei forțe asemănătoare celei a consulului Papus. Regulus era staționat în
Bătălia de la Telamon () [Corola-website/Science/324982_a_326311]
-
trei triburi. Avea ca atribuții confirmarea alegerii regelui și a hotărârilor adunării poporului. În Republica Romană prima etapă pentru stabilirea unei legi (în ) era "lex rogata" („lege propusă”). "Lex rogata" era o decizie votată de către comiții, la inițiativa unui consul, pretor sau tribun; supusă, inițial, aprobării Senatului ("auctoritas patrum"), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. ("lex Hortensia
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
guarzilor (paznicicilor) comunali și apoi a păduralilor de câmp, - stabilirea taxelor locale, - taxe pentru concubinaje (100 lei pentru bărbați), - taxe pentru treierat (îmblătit) cu mâna sau cu caii. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul primăriei în conformitate cu ordinul prefectului și pretorului (șeful de plasă). Primii primari, după unire au fost următorii săteni: - Cincora Ioan în acelaș timp primar și notar, - Ștefan Ungur (1924-1926), - Turcu Petru (1926-1928), - Stoica Ion Naia (1928-1930), primar interimar după demisia celui precedent. Referitor la perioada cuprinsă între
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
alte surse, 40 000 evrei ) au fost escortați de militari români aparținând batalionului nr. 10 mitraliori din divizia a 10-a infanterie, conduși de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu (care a ucis personal circa 50 de evrei) și locotenent-colonelul de jandarmi și pretorul orașului Mihail Niculescu (poreclit „Coca-călăul”), la Dalnic, în apropierea Odessei, unde evreii au fost înghesuiți în 4 magazii. Aceste magazii au fost mai întâi mitraliate, iar ulterior incendiate pe rând cu excepția ultimei magazii care a fost minată și aruncată în
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
se va reîntoarce la Roma. Crassus devine și mai bogat prin diferite afaceri câștigate prin instruirea sclavilor ca gladiatori. Deja în timpul refugiului său în Spania deținea deja Crassus o avere de 300 de talanți După ce în anul 73 a fost pretor, Crassus este ales comandant suprem a trupelor militare romane pornite contra revoltei sclavilor conduși de Spartacus revoltă pe care după lupte grele reușește să o înăbușe (71 î,Hr.). Sclavii prizonieri vor fi răstigniți de-a lungul drumului Via Appia
Marcus Licinius Crassus () [Corola-website/Science/308981_a_310310]
-
juridic. Plasa Florești se forma în componența a 6 comune: Florești, Gândești (Ghindești), Mărculești, Prajila, Răduleni și Sevirova. Cuprindea 32 localități. Astfel Vărvăreuca intră în componența comunei urbane Florești. În 1926, subprefecturile au fost înlocuite cu preturi, iar subprefecții - prin pretori. Anul 1938 este marcat de adoptarea unei noi legi administrative, conform căreia este introdusă unitatea teritorial-administrativă ținutul. Județele Bălți și Soroca, deci și plasa Florești, sunt încadrate în ținutul Prut, în care intrau și 7 județe din partea dreaptă a râului
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
magistrat superior, care tindea să ajungă tiran, având rolul controlului reciproc din partea participanților la o magistratură egală că prestigiu și putere. Magistrații români se împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul de recrutare și comandă militară, atribuții administrative, civile și juridice. Cei care dispuneau de imperium puteau avea drept de arestare a nesupusilor și de
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
ani, desemnați de comițiile centuriade. Nu dispuneau de imperium, dar întocmeau recesamantul populației, organizau orașul, administrau parțial tezaurul public, întocmeau listele senatorilor și supravegheau moravurile. Censorii erau aleși dintre foștii consuli, despre care se credea că aveau o moralitate ireproșabila. Pretorul era magistrat ordinar, ales de comitia centuriada, deținea imperium, avea atribuții juridice la Romă. Supraveghea procesele și întocmea listele cu jurați. Dispunea de doi lictori la Romă și avea drept să se așeze pe scaunul curul. Din secolul III î.Hr.
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
consul. Dacă de exemplu întreaga Armata Română ieșea pe câmpul de luptă, era întotdeauna sub comanda celor doi consuli, care alternau zilele de comandă. Majoritatea celorlalte funcții erau deținute de mai mult de două persoane; în Republică târzie existau 8 pretori în fiecare an și 20 chestori. Dictatorii erau o excepție a anualității și colegialității, iar cenzorii doar a anualității. În vremuri de urgență militară era ales un singur dictator pentru un termen de 6 luni, pentru a deține singur comandă
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
avea un nume propriu de centurii pedestre, fiind în total 193 de centurii, la care se adăugau o centurie 10 centurii de călăreți și 4 centurii de meșteșugari și instrumentiști. O legiune cuprindea 6000 de soldați, condusă de un consul, pretor ori dictator. Erau înrolate trupe de italici pe post de trupe auxiliare, iar din secolul al III-lea î.Hr., a fost creată o flotă militară. Cetățenii erau înrolați pe Câmpul lui Marte. Fiecare soldați își cumpără echipamentul pe cont propriu
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
plebei. Ultima a fost abolita în 445 î.Hr., prin "Lex Canuleia". Plebeii doreau să aibă accesul la magistraturi consulare prin legile licino-sextine în 367 î.Hr. Primul consul plebeu a fost numit în 343 î.Hr., atribuțiile juridice ale consulului fiind cincedate pretorului. Obțin accesul și la colegiile religioase-cel al augurilor, prin "Lex Ogulnia" în 300 î.Hr. Deciziile plebeilor-plebiscitele, capătă valoare ded legi prin "lex Hortensia" din 287 î.Hr., si au devenit obligatorii fără acceptul senatului pentru patricieni. Italia era la început ocupată
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
cetățenesc. Punii au plătit o despăgubire substanțială de război-3200 de talanți de argint, eșalonata pe 10 ani. Au abandonat Sicilia. Exceptând regatul siracuzian, Sicilia devine română. Cum promagistratii provinciilor nu existau, guvernarea insulei revenea unui chestor naval, dublat de un pretor în 227 î.Hr., care îi era superior. Sicilia a fost convertita într-un grânar al unei Rome erijate în principala putere mediteraneană occidentală, la egalitate cu marile puteri elenistice. Înfrânta, Cartagina a trebuit să înfrunte noi dificultăți-nercebaruu care n-au
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]