669 matches
-
pierdut de- asemenea, Ca și frunza înverzită, când prin codri îmi doinea. Vreau să mă despart de pietre și de codru, de izvoare, Ca să pot zbura prin aer, îngropându-mă în zare, Rătăcind pe căi albastre în fum de cocori pribegi, E un semn al veșniciei ce nu poți să -l înțelegi. Ca să văd cum depărtarea se deschide goală-n spații, Să cuprind în brațe calde forme dragi de constelații, Să îmi fie depărtarea punți ușoare ca de spumă, Să nu
ZBOR SPRE AŞTRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349863_a_351192]
-
depărtarea se deschide goală-n spații, Să cuprind în brațe calde forme dragi de constelații, Să îmi fie depărtarea punți ușoare ca de spumă, Să nu mai aud de lume, nici de tată, nici de mumă. Și în zborul meu pribeag peste zarea zbuciumată, Aș vrea -n infinitul vremii toată lumea să mă piardă, Să-mi fie viața străină ca un Budda fără slavă, Ca osânditul cu ștreangul, mai aproape de otravă. luni, 19 mai 2014 Referință Bibliografică: zbor spre aștri / Ion Ionescu
ZBOR SPRE AŞTRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349863_a_351192]
-
Poezie > Vremuri > NOSTALGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Degetele reci și ude ale ploii Îmi bat în geam ... Sunt singură și tristă... Căderea frunzelor mă deprimă... Un vânt pribeag Șuieră amenințător, Spulberând picăturile Ce sărută grăbit pământul, Închinându-i-se ... Mă gândesc la copilăria mea, Alungată din urmă fără milă De adolescență Și simt cum mi se umezesc ochii ... Privesc absentă la perdeaua de stropi Ce parcă dansează un
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
2014 Toate Articolele Autorului Strigătul albicios de iluzii îmi străpunge fața, pictează vise adormite strânse mănunchi de vecie, rod bogat al ursitei crucificate și al firelor împăienjenite, rătăcește candid prin labirintul unui timp fracturat. Spectru de lacrimă îngenuncheată îmi absoarbe pribeaga ființă și smulge amintiri ascunse-n cochilii de grotă, le aruncă în balanța rigidă a ultimului pas așteptând jurizarea. Referință Bibliografică: Ultimul pas / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014. Drepturi de Autor
ULTIMUL PAS de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349978_a_351307]
-
m-a născut prea târziu, atunci când romantismul sucombase de ceva vreme. Blamez epoca romantică și timpul acela, în stare să mă părăsească înainte de a mă naște. De ce ai plecat epoca mea de vise și iubiri? Vino înapoi destin care umbli pribeag nechemat de nimeni, vino înapoi fiindcă vroiai să te împlinești numai prin mine. Numai că... eu eram în întruchiparea unui alt destin și am rămas să iubesc continuu. Referință Bibliografică: DESTIN / Silvia Cinca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1833
DESTIN de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350032_a_351361]
-
crin de foc își unduie petala Peste păienjeniș de triste umbre S-alunge-mbrățișarea lor păgână. Colindă ca un lup flămând la stână Săgeata lunii-n gândurile sumbre Tăceri înmănuncheate în cuvinte Iubirii-i fac cărare-n lan de maci Din vis pribeag, un iscusit cârmaci, Logodnic în nepământești veșminte. Gânduri de jar, osânda depărtării Și patima desprinsă din strânsoare Un zâmbet rătăcit în rugi de floare Când versul crește-n inima-nserării. Cluj Napoca, 5 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Când versul crește-n
CÂND VERSUL CREŞTE-N INIMA-NSERĂRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361848_a_363177]
-
Autorului 604 MISTERE DEZLEGATE Încerc mereu ca să dezleg, A lumii largi mistere, Nu pot peste ceva să trec, Ea sacrificiu îmi cere! Dacă încercsă fiu cum sunt, Căci nu pot să mă prefac, Mă aruncă iar în vânt, Vraja dorului pribeag! De mă doare când suspin, Coarda inimii cea fină, Se scufundă în declin, Și nu poate să-și revină! Iar când am gânduri sublime, Despre ființa ce mi-e dragă, Mă cuprind visări senine, Lumea mi se pare largă! Universul
MISTERE DEZLEGATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362006_a_363335]
-
here, and surely We and silence will be one. Days of waiting Blossomed tree line There's no greater joy than Mother coming Like a shadow, to her son. [4] UN TIMP S-așterne timpul peste timp Clepsidra vremuiește veacul Pribeag prin tinerețe trec Și dau tribut acestei îndrăzneli. Cu mâna stângă te cuprind Cu dreapta semne fac la îngeri Și-n amintire-mi rămâi precum catifeaua unui vis în agonie. Sunt strigatul din coaja Unui copac Și obosit pe pernă
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
lupta Alături de mine cu brațul Tău Tare. Dă-mi Tu nădejdea că voi izbuti În lupta cea mare cu ura, Neîncetând nicicând a iubi, Voi avea cu Tine izbânda. Merg înainte, nu mă opresc Deși pașii mi-s grei și pribegi, Pe brațele Tale plângând mă găsesc Când întristat și trădat obosesc.. Dă-mi! Dă-mi bucuria deplină, Și luminează-mi ființa mereu Să fiu un far mic înspre Tine... Să arăt dragostea de Dumnezeu. Candela Lacrima-mi cade în palma
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
stele verzi printre bobițele de lacrimi ce-mi alunecau printre gene și cădeau pe obrazul care-mi ardea ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi în satul lui, și
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
ca dintru-nceputuriacoperind orașul fumegând melancolic.În odaia mea înnoptată... XXXIII. IARNĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014. Iarnă Iarna, cu ochii cârpiți de nesomn, se zbate pe albele dealuri, undeva mai latră un câine pribeag și râul e-nghețat între maluri. E ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi ca lințoliu; iarna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
tăioase, de legi interzise, Vegheate sunt de o stea căzătoare Mult prea temătoare că Terra dispare. Veșnic bulversate de idei marxiste Țările corupte, imperialiste, S-au impus prin forță, nu au remușcare, Peste continente fără apărare. INIMI ȘI SUFLETE Suflete pribege, deseori rănite De zbaterea lumii prea afurisite, Rătăcesc haotic sub picuri de ploaie, Rareori mai ard, nu mai sunt văpaie Înimi fără vină, ades oropsite De reguli nedrepte și nesăbuite, Rămân neștiute și abandonate În restriștea lor pier neconsolate. PENITENȚĂ
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Cum te asemui cu zână din povești? Cum gură ta are o muzică de harpa? Cum ziua te zăresc plutind pe apă? Privind la ochii tăi deschiși strălucitori, Ca roua absorbind lumina-n zori, Mă zbucium tainic că un hoț pribeag, Și îmi doresc să te găsesc în prag Pe pragul casei noastre bun și cald Să îmi mirosi suav a cetina de brad Să îmi dospești prelung iubirea de-asta vară Să o mâncăm numai noi doi pe seară. ești
SOAPTE DE IUBIRE, DE DANIEL NICOLESCU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366676_a_368005]
-
îmi iubesc această Țară, neamul dinspre care vin, bucuria mea-i curată, nu-i făcută dinadins, cu duminica în gânduri Dumnezeului mă-nchin! Când o fi să plec din lume să nu-mi lăudați sorocul și tăcerea mea rămâie Dor pribeag peste pământ, doar atât să știți, prieteni, n-am râvnit vreodată locul nimănuia dintre semeni, nici măcar pentru mormânt... Referință Bibliografică: Retorică... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 198, Anul I, 17 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
RETORICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366723_a_368052]
-
Articolele Autorului plonjează dureri de copil pe-nserat se coc prin mure seve de purtat la sân de mere se-ncrețește coaja copacilor se -aud canturi de cocor de zbor peste pletele caselor noastre distruse la ultima înfățișare copiii cuvintele mele pribege sublime pete și plete la plecare alb cernit e tonul Referință Bibliografica: SUBLIM DE CERNITE VORBE / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate
SUBLIM DE CERNITE VORBE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366119_a_367448]
-
Miresme-alese, mir sfințit. De m-a durut, n-am mai simțit Povara lacrimii de tină. Între pământ și infinit Sunt ochii Tăi -câmpii cu maci Pe care-alerg atunci când taci, Cu pasul greu în asfințit. Cărările mi-au ruginit. Un peregrin pribeag am fost, Dar știu că toate au un rost Între pământ și infinit. SONET Rostogolesc tăceri în gândurile mele, În liniștea boemă se scutură petale; Din raze de lumină ce-mi stăruie pe cale, Speranțele-mi aleargă nebune printre stele. Se
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic IX Preschimbarea întreită de David Sofianis reeditare 20.09.2015(A.D.) Alintate-ți mai sunt gândurile faptură lină îți petreci clipele de parcă n-ai nici o vină și somnul ți-e greu și mintea pribeagă iar gândul să-ncerci niciodată nu-ntreabă într-un colț de pridvor într-un naos de crin îți faci loc ca un voal mângâindu-l din plin intră-n pântec de jar în cuptorul de vis în lăcaș de-nchinare sanctuarul
PRESCHIMBAREA ÎNTREITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366159_a_367488]
-
intenția olarului popular: să cânte în lut îmbrățișarea îndrăgostitului și s-o dăruiască lumii, ascunsă în rotunjimea, aproape umană, a unui braț de urcior... Cine știe câte taine nu îngroapă mâinile meșterului anonim în smălțuirea unei guri de oală, a unui stih pribeag, ori în zugrăvirea ochilor unei vechi icoane pe zidurile bisericilor rurale... Dar nu numai sufletul fiecărui meșter popular, luat în parte, își cântă adâncurile în frântura de artă pe care o migălește, ci umbre și luminișuri din sufletul unui neam
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
firul celei buadelairiene, dar cu parcurs rimbaudian pe niște căi ascunse ale nefiindului la care se adaugă sinceritatea dramatică a confesiunii, care a derutat pe mulți exegeți: - Tot altuia, de mine, aminte să-i aduc ... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă, uneori de-a dreptul vetustă și desuetă, care a dat naștere unuia dintre farmecele
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Bacovia fracționa în versul lui timpul și îl măsura cu fiecare zi ce îi trecea ca o povară, întunecându-i și zgârcindu-i fiindul însă îl lumina spre o lume tainică a deplinei meditații deusiene: O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde să mă duc (Nocturnă). Plânsul bacovian din volumul Scântei galbene, pe care îl publică la cinci ani distanță de fatidicul moment al declanșării bolii sale, este un semnal dureros al poetului față de ignoranța, superficialitatea profanului: Și
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
la fel și poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobație” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / și merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”. De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui IULICĂ ȚENEA “suflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce conferă idealul “Sunt un porumbel alb / și-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roșu/ și mă aprind pe câmp ca o torță”. În locul unui final aș dori să prezint
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
de lună să-mi vii când apun Și în ochii-mi albaștri să vezi ce îți spun... Nu mă-nchide în macii din care te sorb Și atinge-mi lumina cu suflet de orb! Să mă simți înflorind sub descântec pribeag Îți voi fi amintire, îmi vei fi cel mai drag... Și când lumea s-o frânge sub pașii adânci Să-ți fiu floare de colț, înflorită sub stânci Să mă uzi, să te iau, picătură de cer Într-un cântec
ZBOR AL ARIPILOR STÂNGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351850_a_353179]
-
cale, Lumină senină să-mi umple credința. Fii umărul drag ce răsare din ape, Catarg mistuit de iubire și doruri, Din marea în zbucium dorind să se-adape Și-n licărul stelei să-și scrie onoruri. Ascultă-mi duioasă cântare pribeagă, Liană de sunete mult rugătoare, Ce suflet de ceruri albastre îl leagă Când clipa ne minte, mereu schimbătoare. Referință Bibliografică: Clipa ne minte / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 777, Anul III, 15 februarie 2013. Drepturi de Autor
CLIPA NE MINTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351901_a_353230]
-
un cactus robust, ce trăiesc în pustiu, mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu. Animalele trec cu băgare de seamă, cine nu e atent lasă sânge drept vamă. Alte plante în jur, de te uiți, nu prea sânt, doar scaieții pribegi în bătaie de vânt. Dar odată pe an se întâmplă-o minune, se deschide o floare din mine. Se spune că e cea mai frumoasă , că e fără cusur, te-nfioară, privind-o, un intens roșu pur. Dacă vrei să mă
CACTUSUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352354_a_353683]
-
clatină sumbră Când codrul din suflet - molatică umbră - Se-ndoaie cucernic și plânge cuminte. Cu frunze de-aramă acoperă ochii Pictând nostalgia pe umărul serii, Regrete sculptează în lacrima verii Și poartă, azi, trena tomnaticei rochii. În lanțuri mă prinde, pribeagă, o ploaie, Pe trupu-mi își lasă amprente zălude, Cuvintele-n minte se zbenguie, ude Apoi se aștern pe hârtie - șuvoaie... Lucesc, răsfirate-n cerneală albastră, În patima oarbă ce crește în mine Și-n toamna ce suflet ar vrea să
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]