402 matches
-
meu, în dalbe lăcrimioare Iriși tânjind de dor sub luna nouă Și verde crud în frunza din ponoare, Dureri înnăbușite-n prag de vară Când, Doamne cât aș vrea să pot să fiu Pe plaiul strămoșesc, la mine-n țară Nu pribegind străină în pustiu... Mi-e sufletul grăunte de lumină Crescut cu grijă-n Munții Apuseni Acolo m-am născut, din rădăcină De neam cinstit și sânge de-ardeleni. Mi-e drag pământul, codrul și izvorul În limpezimea lui îmi scald
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
țărâna străbună! REVOLTĂ Noapte de mai cu stele reci pe boltă Și flori de măr pe ramuri împietrite Gânduri icnind arar dintr-o retortă În care disperate, durerile-nfrățite De-atâta chin în mine se revoltă. Părinți plângând neputincioși destine Copiii pribegind prin lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine. O țară-n care-i rege-acum minciuna Bătrâni cerșind - cu lacrimi ruginite - Un colț de pâine... și
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
lebădă pentru unii, o șansă de a-și netezi drumul spre izvorul spiritului superior...înțelepciunea plămădită de un architect perfect. Cuvântu-i lumina nemuritoare, liantul unirii cerului cu vibrația pământului...timpul iși va cerne secundele în tăcerea meditației. Destul am pribegit prin bezna necunoașterii, legați la ochi de potrivnicii schimbării. Probabil, nimeni nu ne va dezlega fâșia neagră, împiedicându-ne să vedem simplitatea și frumusețea nemărginită a darurilor primite. Nu are însemnătate un asemenea amănunt minor. Ochii sufletului veghează necontenit limpezimea
RENAŞTERE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343867_a_345196]
-
munților, un Cîmpulung tot ca ținut și descălecătoare. Înainte sau abia după formarea statelor române vedem românii desub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegise în Polonia, să se judece după dreptul românesc. Și aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost consuetudinar la carele ei țineau cu sfințenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată; era atît de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Își lasă barbă și se adăpostește prin diferite case din Sibiu. Primarul din localitatea Gălănești, județul Rădăuți, refugiat și el, îi face un buletin de identitate pe numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea, refugiat bucovinean, sub care va pribegi prin Transilvania aproape trei ani de zile. Este eliminat din Societatea scriitorilor și Sindicatul ziariștilor, este epurat și din Universitate, iar Gândirea este suprimată. În preajma Crăciunului publică sub numele Victor Mărginaș un colind în paginile Telegrafului Român. În luna ianuarie
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Acasa > Poezie > Credinta > NU TE-AM RECUNOSCUT! Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ai pribegit prin lume cu tălpile rănite, Ne-ai văzut împietrirea din inimi și ai plâns, De înserări cu jale, de zări întregi tivite Cu nepăsarea noastră și grea tristețe-ai strâns. Și-ai mers desculț pășind pe căile în care De
NU TE-AM RECUNOSCUT! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343291_a_344620]
-
măicuță pe-ndelete Fotografii ce-n ramă stau, Îngălbenite, pe-un perete... Timpu-napoi nu pot să-l dau! Mă mustru pentru anii-n care, N-am spus mai des că te iubesc, Că n-am trimis măcar scrisoare Din locul unde pribegesc, Aleargă anii... Calendare Își leapădă file de zor, Tu mă aștepți, privind în zare, Cu sufletul cupris de dor, Copilul ți-l dorești acasă, Căci timpu-aproape e sfârșit, Singurătatea te apasă Și-ai vrea să știi că-s fericit, De
PENTRU TINE MAMĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344105_a_345434]
-
concluzionând că poeții nu mor” („Voyager” privește în urmă, p. 65), ci poeții trăiesc, intră în eternitate prin poemele lor, prin cititorii acestora. Dorel Sibii iubea lumea, viața, oamenii, empatiza cu semenii în nevoie: Venind cu trupul, p. 32: „Am pribegit ca lemnul sfânt / pe marea ce-mi era stăpînă,/ muream cînd orice pasăre murea / dar trupul nu-mi lăsam din mână.” Rădăcinile bine înfipte în pământul sfânt al satului românesc în care a văzut lumina zilei și educația primită în
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VARA Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Călătorind pribegi pin anotimpuri Deodată ne-am trezit în toiul verii, Clepsidra risipește încinsele nisipuri Spre ceasurile reci ale-nserării. Săgeți de fericire din zorii dimineții Mistuiesc focuri în inimile noastre, Și-asemeni unui val din marea vieții Ne-mprăștiem în picături
VARA de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340150_a_341479]
-
istorii cu epoci triumfale, Tu, gând, mi-așterni pe chip când zâmbet... când altul ce se miră... Putere ce exiști în slujba omenirii, Unică, creatoare de la-nceput de ere, Te-așez tăcut pe foaie --- odă descoperirii, Tu, gând ,ce-ai pribegit cu mine-n alte sfere. 14 nov 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ODĂ GÂNDULUI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1779, Anul V, 14 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ODĂ GÂNDULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377524_a_378853]
-
e ca o rană! Un fluier plânge-n mine și-i ascult Durerea care nu se mai termină Și-așa mă simt, parc-am murit demult, Pe cel de-acum îl mai aștept să vină... De când ne știm peste pământ pribegi Din raiul unde locuiam odată, Oftez și eu și tu îmi înțelegi Cutremurul și bucuria toată... Nicolae Nicoară-Horia Rodin- Gânditorul Referință Bibliografică: Oftez și eu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016
OFTEZ ȘI EU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377655_a_378984]
-
și oamenilor. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înțelepți intru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteți țări. Voi sunteți măriți, iar noi suntem de necinste ! Până în ceasul de acum flămânzim și însetam, suntem goi și suntem bătuți, suntem pribegi, si ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărați fiind, binecuvântam. Prigoniți fiind, răbdam. Huliți fiind, mângâiem. Am ajuns că gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi". Abordarea ascezei, indiferent din ce parte ai privi lucrurile, este la fel de complexă și laborioasa
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
de-o cruntă dezbinare.Inima mea tânjește să-nvețe ce-i iertarea,... XVI. UNEȘTE-NE SUB TRICOLOR ȘI CRUCE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Citește mai mult O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greuSă pribegesc prin țări cu drumuri neștiute,Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu,Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute.Am obosit să număr doar stelele ce-apun,Apoi să caut soare prin ceața suferinței,Parcă doresc pe mine
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Eforiei Instrucțiunii Publice și profesor lașcoala Superioară de Litere din București. Între 1846 și 1848 Titu Maiorescu este elev al școlii primare din Craiova. În zilele revoluției, Ioan Maiorescu plecând în misiune la Frankfurt am Main, Maria Maiorescu cu copiii pribegește la București, Brașov, Sibiu. Prin decembrie 1848 sub conducerea luiAvram Iancu, familia lui Ioan Maiorescu ajunge la Blaj. Din nou la Brașov. Titu Maiorescu continuă cursul primar (1848/1849 și1849/1850) la școala protodiaconului Iosif Barac unde urmează primele două
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
cheamă iar, cu dor,copilăria, Pe drum care cu fân să văd trecând Și în văzduh să cânte vesel ciocârlia, Culcată-n iarbă să văd nori pe cer trecând. Mă cheamă iar, cu dor, copilăria, Pe cărarea timpului o caut pribegind, În mine adânc doinește nostalgia Și amintiri veghează-n mine suspinând. Referință Bibliografică: Tărâm pierdut / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
zbat Tristețile lumii. Când liniști curg din bolți Și stele-n cer se sting, Prin asprele singurătăți Auzi cum te chem și te plâng? Când frunza cântă-n ramuri, Pădurea-n deal visând, Mă vezi tu în amurguri Prin gânduri pribegind? Mă mai auzi, iubire, Și mă mai vezi tu oare Strigând a nemurire În cruda depărtare? Referință Bibliografică: Mă mai auzi mă mai vezi? / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2277, Anul VII, 26 martie 2017. Drepturi de
MĂ MAI AUZI MĂ MAI VEZI? de NINA DRAGU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380382_a_381711]
-
iubire și frumos, cunoscut pe final, dar mult îndrăgit și prețuit de mine, s-a cununat prin har și jertfă cu frumoasa și mistica Basarabie: „Țara mea de dincolo de țară/ cu privirea umedă de jind,/ te-am purtat în mine pribegind,/ ca pe-o flacără ce arde pe comoară.// Încă din pruncia mea de aur/ m-am știut cu tine cununat,/ dar te-a vrut al ei-și te-a furat/ nesătulă poftă de balaur.// De-am strigat apoi că ești
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
ești expulzat din propria taină, din propriu cântec al inimii născute să viseze. Întreaga viață este trecută prin purgatoriul sângelui, cuvintele pornind în cruciade sângeroase ( de multe ori), „avârlit în groapa cu lei,/mângâindu-se cu gândul la / Viața Veșnică,/ pribegind pe Pământ, /împovărat cu vise...”(întâlnirea sferelor fără de colțuri...) provocând, incitând atât poetul cât și starea cititorului care nu poate rămâne indiferent în fața unui tablou, - redat cu toate mijloacele stilistice, cu emoție tumultoasă și rafinament - , tablou în care viața se
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
sperând să găsească un răspuns la toate... și o împăcare cu sine. Simboluri precum: „în care se oglindește chipul Cerului/primindu-te cu brațele deschise”; „păsări de fum zvâcnesc spre libertate”; „îmbrăcându-te cu suave umbre de fluture...”; “călători stelari - /pribegi într-un Univers nemărginit,”; „înmugurind Clipa,/ înnobilându-ne zborul,”etc., accentuiază dorința poetului de a evada din această lume supusă degradării și efemerului. În momentele în care „înserările alunecă în adâncă tăcere,”stările sufletești ale poetului, purtătoare de expesivitate și
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
tine,iubite Aș fi vis și împlinire Potecă spre tine Masă și casă Grădină mănoasă. Pentru tine,iubite Aș fi dor și chemare Șoptit de izvoare Zbor de cocori Auroră în zori. Pentru tine,iubite Aș fi pădure doinind Ecou pribegind Visare de lună Cântec și lumină. Pentru tine,iubite Aș fi freamăt de mare Mângâieri și uitare Infinit de iubire Cer și nemărginire. Referință Bibliografică: Pentru tine iubite / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29
PENTRU TINE IUBITE de NINA DRAGU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374571_a_375900]
-
va fi de sumbră, Clipa în care vor fi lepădați! Căci pocăința nu e o favoare, Pe care să o faci Celui Preasfânt ! El este veșnic, însă omul moare Și se va-ntoarce iarăși în pământ. Ne-am răzvrătit! Acum, pribegi pe glie, Purtăm poveri ce-s mult prea greu de dus, De-aceea-n mila Sa, din veșnicie, Tatăl ne-a dat pe Fiul Său, Isus. Prieten scump, dac-ai gustat ce-i harul Și dragostea ce Tatăl ne-a purtat, Cum
DE CE PRIVEȘTI LA OAMENI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373343_a_374672]
-
Desi pe mare furtună a-ncetat,Corabiile-mi în derivă se-neaca.Aproape ieri, aproape mâine, aproape nicicând,Întrupare de fum și foc e destinul.Aproape durere, doar lupta, si-ntru-totul mister, O urzeala de cai ne-ntelese mi-e drumul.... XI. PRIBEGIND, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015. Mă simt captivă- ntr-o lume străină, Călcând cu tălpi goale pe cioburi de timp, Cad picuri de sânge din bolti fără îngeri, Iar lacăte grele încuie Trecut. Cu
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ziua ta o cupă îți închin, Destinul nostru-i raza înțeleaptă Din ploi ascunse într-un crez senin. Eu port ogoare-n piept, tu cânți iubirea, Și ar pe nopți când hrana mi-e puțină, Din flori-de-timp culegem nemurirea Ori pribegim prin setea de lumină. Când întunericul prin zori aleargă, Știu un descântec, plin e de scântei, În verde mă înec cu pacea-ntreagă Și orbii-mi spun că-s lacrimă de zei. De marea își trimite soli în târguri, Aștept
DE ZIUA TA, FEMEIE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371501_a_372830]
-
Lumina, n-am știut să mă ridic; Pân-am înțeles credința, n-am știut cât sunt de mic! Și sărac de fost-am, Doamne, cum de oare n-am văzut? Oarbă-a fost atâta vreme mintea sfântă dintr-un lut? Pribegeam pe căi nocturne, dar ce-aproape îmi erai! Nu știam că e în mine colțul meu dorit de rai. Bobu-nchis în ignoranță, la răscruce de idei, Mugurește azi căldură și-nțeles în gând de stei. Mă desprind cu ușurință
ORB CĂZUT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374916_a_376245]