175 matches
-
obținuseră unul împotriva celuilalt, s-a întins fiecare pe patul lui. Rozin sus în stânga, Ciacâru jos în dreapta, spre fereastră. Lupta nu încetase. Era un armistițiu pentru a schimba armele și tactica. Ca să coboare la tinetă cei de sus foloseau picioarele priciului care avea două-trei șipci prinse în cuie. Cei de jos vedeau mai întâi picioarele celui care cobora. Rozin, în ciorapi negri, era inconfundabil. Într-o zi, Ciacâru sesizând că Rozin coboară, se sculă și intră în colțul mascat al camerei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ignorând orice discuție și orice mișcare în cameră. În afară de prezența la masă, existența sa era insesizabilă. După vreo trei zile de relaxare, în care probabil și a pus la punct toate scriptele interioare, s-a ridicat și șezând la marginea priciului a fotografiat fiecare persoană, oprindu-se asupra unora. Cel mai mult timp atenția lui a rămas asupra tânărului evreu. Când mă adresam cuiva din cameră, se întorcea brusc spre persoana respectivă și apoi spre mine așteptând parcă ceva deosebit, mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
oprea și începuse să devină palid. Împreună cu Berghea am bătut alarmat în ușă, strigând milițianul. Acesta a venit, ne-a înjurat când a deschis vizeta, dar i-am spus că moare un om. Sângele începuse să se prelingă printre scândurile priciului. Vă rugăm să chemați doctorul sau duceți-l la doctor, insistam noi. Era Duminică, când de obicei nu era de serviciu nici sanitarul. De altfel, nu prea am văzut doctori în Jilava. Se spunea că vin, dar stau pe la birouri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
birouri. Sanitarul milițian știa doar să scoată dinți sau măsele. Avea o singură sculă, un pinten cu mâner, cu care îmi scosese și mie patru măsele, rupte la Gherla, una după alta. Când a văzut cum curge sângele printre scândurile priciului, milițianul a fugit și l-a adus pe sanitar. L-am coborât pe Weintraub cu mare greutate de pe prici, și milițianul sanitar l-a întrebat cum îl cheamă. Am răspuns noi, că dânsul nu mai putea vorbi. Ce nume mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trădare. Grăbit, și-a strâns lucrurile de pe prici; coborând, s-a întins să-și ia paltonul Când l-a desprins din cui, căptușeala de vatelină a căzut grămadă; dintrânsa o colonie de șoricei a împânzit camera și alergau buimăciți pe priciuri, spre fereastră sau ușă, provocând surpriza și un hohot de râs care l-a însoțit pe Rozin pe tot coridorul, milițienii neputându-se nici ei stăpâni. Mă gândeam la cuvintele Mântuitorului: „Nu vă adunați comori pe pământ..., ci adunați-vă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mult... Și de-abia l-am scăpat... da’ curgea apă pe el... parcă-l văd ș-acuma. La Târgșor puteați să comunicați cu ceilalți elevi? Da. Erau niște săli mari, că intrau vreo 50 într-o sală... Dormitorul era cu priciuri, și toți vorbeam între noi... Acolo se stătea mai mult pe grupuri geografice... Aradul eram separați, toți laolaltă... Lângă noi mai era grupul Timișoara. De la Arad era Nădăban Fredolin, Brandabur Costel... Brânda de la Timișoara. De la Cluj o mai fost cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care trebuia să intrăm la roată din punct de vedere al bătăii, al molestării... Și asta era o condiție. Mai exact, dumneavoastră ce tratamente v-a aplicat Țurcanu? Bătaia! Bătaia! Bătaie cu bucăți de lemn. Erau picioarele de la așa zisele priciuri, care sunt niște paturi din lemn, cu niște picioare... Și picioarele ălea au fost transformate în bâte. Pe dumneavoastră cât timp v-a bătut? 40 de zile. În total 40 de zile... A mai fost când... astăzi nu mâncai bătaia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deie ca la saci, ca la varză. Și genuflexiuni până nu mai puteai, dă-i iară, dă-i sus, bătaie bună... o jumătate de oră, o oră. Bătaie-bătaie! Vă băteau în grup sau pe rând? Păi, noi eram înșirați în fața priciului, ăștia noii veniți... ăia vechi stăteau acolo, cei care fuseseră bătuți. Și ei din față ne băteau. În grup, așa dădea, nu alegea că pe mine sau pe ălălalt... dădea cum se nimerea. Ce s-a întâmplat după această primă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vă spun ce impresie mi-o făcut... Sunt anumite lucruri pe care nu le-oi uita nici în clipa când o să mor. Și m-o introdus în celula respectivă. Gândiți-vă! O pivniță, de-o parte și de alta niște priciuri de lemn pe două niveluri. Jos erau numai scândurile goale pentru că toată lumea fujise sus, că acolo era mai cald... Știți? Și în clipa când s-o deschis ușa, dintr-o dată de sus și de-o parte și de alta, s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mănânci... Da’ el credea că suntem copii și ne sperie. Deci mâncarea era oribilă... Oribilă! Dar totuși, spre primăvară, spre mirarea noastră în timp ce ne plimbam, că ne lăsau să ne plimbăm câte 20 de minute la zi, o scos toate priciurile afară și-o băgat paturi cu saltele și cu cearceafuri. Atunci am văzut cearceafuri pentru prima dată, că nu era’ cearceafuri, numa’ saltelele alea murdare... Deci o început să modernizeze un pic Jilava, care era o șerpărie... cum o descrie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
într-o cameră: - în cabane situate în zone ușor accesibile 2 4 peste 4 2 4 peste 4 - în cabane situate în zone greu accesibile 4 8 peste 8 4 8 peste 8 - la categoria 1 stea se admit și priciuri - - x - - x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Echipare sanitară: a) Cabane situate în zone ușor accesibile - camerele dispun de baie (cuva cu dus, lavoar și WC) x x - x x - - grup sanitar comun, separat pe sexe (distinct de cel pentru alimentația publică) - - x - - x
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
reprezentând spațiul destinat folosirii de către două persoane; - cameră cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentând spațiul destinat folosirii de către un numar de persoane egal cu numărul paturilor. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune; - cameră cu priciuri, reprezentând spațiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau alte materiale, pe care se asigura un spațiu de 200/100 cm pentru fiecare turist; - garsoniera, reprezentând spațiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
trei sau mai multe paturi individuale, reprezentând spațiul destinat folosirii de către un numar de persoane egal cu numărul paturilor. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune; - cameră cu priciuri, reprezentând spațiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau alte materiale, pe care se asigura un spațiu de 200/100 cm pentru fiecare turist; - garsoniera, reprezentând spațiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon, vestibul și grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărțit
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
x x 1.25. Numărul maxim de paturi individuale din cameră - în cabane situate în locuri ușor accesibile 2 4 peste 4 - în cabane situate în locuri greu accesibile 4 8 peste 8 - la categoria 1 stea se admit și priciuri - - x 1.26. Suprafață minimă (în mp) a camerei - în cabane situate în zone ușor accesibile - camere de 1 loc 12 10 9 - camere de 2 locuri 13 12 11 - camere de 3 locuri 16 15 14 - camere de peste 3
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
domnea mizeria mizeriilor, ceva cu totul inedit pentru mine, cum n-am mai văzut niciodată, poate numai în reportajele cinematografice din zilele noastre, din „lumea a treia“. O cocioabă de lemn, cu o singură încăpere, în care dădeai de două priciuri de dormit, de o masă și un scaun și de o sobă de tuci la mijloc, care ardea. Maică-sa, înaltă și scheletică, oricât de binevoitoare, îmi făcea silă, de-mi venea să plâng înfricoșat. Ultimii doi dintre amicii copilăriei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
atunci, lucram afară și putusem să văd cât era el de cumplit. După vreo lună, m-au mutat în camera 102 sau 103, nu mai știu bine. Era o secție teribilă: reduitul! Eram peste o sută de inși pe vestitele priciuri, nu era aer, era doar cald și abur. În aceeași celulă, l-am regăsit pe Remus Niculescu, cu care m-am înțeles tare bine. Pe cât nu-l înghițisem când eram liberi și se credea un om important și bine înfipt
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mergi la closet numai dacă erai În izmene și cămașă, cu capul descoperit și cu un felinar de vânt ce era În permanență aprins la ușă barăcii. (Chiar dacă dormeai Îmbrăcat, trebuia să te dezbraci ca să ieși afară!) Se dormea pe priciuri pe care erau așezate saltele de paie și ne acopeream cu paturi vechi și rupte, provenite din reformele militare. Cei peste o sută de deținuți sosiți În ziua aceea au fost repartizați În două brigăzi; eu nimerisem Într-una unde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
afară, accentuând că normele de lucru În „colonie” sunt duble față de cele ale „civililor”; imediat după terminarea „alocuțiunii” a ordonat brigadierului să ne ducă În pas cadențat (1, 2, 3, 4... 1, 2, 3, 4...) până la baraca repartizata, mobilata cu priciuri, pe două niveluri. După ce ne-am găsit fiecare un loc pe priciuri, ni s-a permis să mâncăm rația de pâine de 250 grame și cele câteva cubulețe de marmelada de bostan și să bem apă cât de multă dintr-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale „civililor”; imediat după terminarea „alocuțiunii” a ordonat brigadierului să ne ducă În pas cadențat (1, 2, 3, 4... 1, 2, 3, 4...) până la baraca repartizata, mobilata cu priciuri, pe două niveluri. După ce ne-am găsit fiecare un loc pe priciuri, ni s-a permis să mâncăm rația de pâine de 250 grame și cele câteva cubulețe de marmelada de bostan și să bem apă cât de multă dintr-un butoi de lângă baraca. (Au mai trecut vreo 2-3 luni de zile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la brigadierul Purice, care cât am stat În acest lagăr s-a purtat omenos cu noi; a doua zi urma că brigăzile să fie repartizate la noile puncte de lucru; pe la ora două, după miezul nopții, ne-am culcat pe priciurile etajate dintr-o baraca oarecare, după ce ne scoseserăm hainele ude de pe noi, pe care le puseserăm să se mai usuce cât de cât până la semnalul de deșteptare de a doua zi la ora 5. (La Peninsula nu dădusem În primire
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Văcărești. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul priciului la fund și la tălpi, timp de patru, cinci zile. A fost ținut în picioare, nedormit, trei, patru zile. Livinschi, șeful camerei 104, a fost cel care l-a bătut cel mai mult. Popovici spune că, în urma torturilor, a rămas
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-l cu pumnii până și-a pierdut cunoștința. După ce l-au lăsat puțin să-și mai revină, timp în care Țurcanu se gândea la noi metode de tortură, Pușcașu i-a legat mâinile la spate, s-a urcat pe marginea priciului și l-a suspendat în aer, luxându-i brațele. Deși Niță făcea eforturi mari să tragă aer în piept, vreo cinci agresori îl loveau cu ciomegele peste cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îl practicase în libertate, Plapșa și-a fixat bătăușii cu privirea pentru a le observa reacțiile: unii plecau capul, alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu lovituri de ciomag dacă se prăbușeau), statul în poziția de 'demascare' (statul în șezut, cu privirea îndreptată către degetele de la mâini), stivuirea (așezarea unul peste altul a 6-8 oameni, pe rânduri), lovirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
era foarte slăbit, după luni și ani de înfometare, torționarii inventau pozițiile cele mai chinuitoare: să intri și să ieși de sub prici, la "șerpărie", în zece secunde, dar ore în șir, la comandă; să stai în șezut nemișcat, pe scîndura priciului, cu privirea fixată la degetul mare de la picioare sau cu mîinile întinse la vîrful picioarelor, cîte 16 ore pe zi, timp de cîteva săptămîni, ceea ce-ți crea o stare demențială, ajungînd să miști intenționat cîte un deget, ca ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mîini și de picioare și bătut peste spate, fese și la tălpi de către doi dintre ei, care se schimbau, cînd oboseau, cu alții doi, așezați de o parte și de alta a mesei, cu nuiele, bețe, pari, picioare de la caprele priciurilor, cozi de mătură, bucăți de scîndură, cabluri, curele împletite, vînă de bou. După bătaia la tălpi, te puneau să joci pe cîrpe ude, pentru ca tălpile să se dezumfle și să poată continua bătaia. După ce tocau pe tot corpul pînă cădeai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]