168 matches
-
școala generală din Bumbuești, județul Vâlcea, devenind apoi redactor la săptămânalul ecologist „Eco” și profesor la liceul bucureștean „Marin Preda”. Debutează la „Familia” cu poezie (poemul Diotima), fiind sprijinit de Ștefan Aug. Doinaș. Editorial, P. a debutat în culegerea colectivă Prier (1988), unde sunt incluse versuri care ar fi trebuit să constituie materia primului volum personal, proiectat cu titlul Romanul sau Posibilitățile Magdalinei. Dar cea dintâi carte, Fleacuri criminale, îi apare în 1993. Colaborează cu poezie, eseistică, publicistică și traduceri la
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
și valorizează - ori deplânge, revoltat în cheie majoră, fără emfază zgomotoasă - cu mijloace extrem-moderniste, optzeciste, stări și tendințe de profunzime, degradări ale omenescului, determinate de experiența istorică a contemporaneității. Toate acestea, sub aparențele cultivării unui bric-à-brac pitoresc și abstrus. SCRIERI: Prier (volum colectiv), București, 1988; Fleacuri criminale, București, 1993. Repere bibliografice: Eugen Simion, Magdalina și Carolina, RL, 1989, 6; Nicolae Bârna, ’80 după ’80, CC, 1995, 1-2; Octavian Soviany, Sindromul Magdalina, CNT, 1995, 7. N.Br.
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
adjunct la „Realitatea românească”, „Azi” (suplimentul cultural „Fețele culturii”), „Ecran-Magazin”, „Universul cărții”, redactor la Editura Nemira. Debutează cu poeme în 1978 la „Luceafărul”. Un dublu debut editorial se produce în 1988, când M. câștigă două concursuri pentru debutanți, cu volumele Prier, la Editura Cartea Românească, și Argonauții, la Editura Facla din Timișoara. Colaborează cu articole și poezii la „Viața românească”, „Poesis”, „Porto-Franco”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Versurile din culegerea Welcome December!-Bun venit, Decembrie! (1994) evocă evenimentele din 1989, apoteozând
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
va fi primită în grădina unde bat zilnic la poartă poeme însângerate. În placheta Ecoul clipei (2003) este experimentat și laconismul poeziei haiku. Câteva cărți de versuri pentru copii vin să întregească profilul unei poete sensibile la minunile lumii. SCRIERI: Prier, București, 1988; Argonauții, Timișoara, 1988; Welcom December!-Bun venit, Decembrie!, ed. bilingvă, București, 1994; Șlefuitorul de lacrimi, București, 1995; Cartea cu surprize, București, 1995; Cine l-a salvat pe Murdărel?, București, 1995; Izbânda furată, București, 1995; Abecedar-ghicitoare. Dicționar-ghicitoare, București, 1996
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
codrul „frate” și „tată”, muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează solipsismul inițial, existența însăși încetând a mai fi pură negativitate. Ca urmare, tonul elegiac câștigă teren, regretate fiind clipa pierdută „în valea delicatului Prier” (Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea (Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
din România; Anca Sîrghie conf. univ. dr. membră a Uniunii Scriitorilor din România; Victor Știr - Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Membru al filialei ''Mesagerul'' a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, redactor “Mesagerul” de Bistrița, Menuț Maximinian - scriitor, jurnalist, Până la urmă, Eu: Prier. 15. Inginer. Informatică. Și multe altele. </biography> prietenie din interes împart intimitatea camerei cu un păianjen el țese nade eu iluzii prin toate colțurile cu tine ar fi fost mai simplu să aștept căderea nopții ca o nucă această capcană
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
avem a ne teme, De nopțile ce or fi cu ger. Clădim iluzii pentr-o vreme Și care-apoi ca fumul pier ... E toată toamna-n crizanteme, Privind gingaș spre albastrul cer. Nevoi ce te-ncolțesc, supreme, Alungă gândul spre-un prier, în care frigul nu mai geme Iar eu să sper că nu mai zbier, Că toată toamna-i criza-n teme ... Rondelul curcanului Gândea curcanu-ncrâncenat Privind chiorâș spre strada mare împovărat și cam stresat De spaima gripei aviare ... Ce pana
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Mâna sau chipul sunt înscrise cu dâre aspre de care nu scapă nici o rătăcitoare pe acest înșelător paradis. E oglinda. Sau poate doar cartea amintirilor își pâlpâie filele sale peste față, ca o adiere ușoară, într-o zi tristă de prier. Crede că nu va regreta nimic, nici nopțile de mai inundate de parfumul valerian al liliacului, nici poveștile aprinse cândva, într-o seară imaculată de iarnă, poveștile acelea care au prins aripi și au zburat într-un arabesc nedeslușit, pierzându
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
către inimi - dusele. Neclintite-s morile, gândul, sarcofagele, frunza și catargele. Ard în lume orele. [1938] * ÎNTOARCERE Lângă sat iată-mă iarăși, prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul începutului, străbunul. Cîte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, dup-atîți Prieri și toamne neschimbat ca Tine, Doamne. Aur scutură alunul. Fluier zice. Cade fumul. Greierii părinților mulcom cântă, mulcom mor. Cu aroma-i ca veninul amintește-mi-se-arinul. Mult mă mustră frunza-ngustă. Vântul lacrima mi-o gustă. [1942] AUTOPORTRET Lucian Blaga e
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
că, de n-ar fi, nimeni nu ar îndrăzni a vorbi. Și cum ziceam, a fost odată ca niciodată, pe vremea când lupul și mielul erau mai ceva ca frații, când salcia îmbobocea și dădea în floare în luna lui prier, iar brusturele înmiresma aerul cu parfumul lui exotic, atunci, pe vremea aceea, era, ca să vezi, o preafrumoasă și cochetă capră. Așa capră nați mai întâlnit voi nici dacă-ați fi umblat pe jos ani și zeci de ani, poate chiar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
României Mon cher Eugène, Son Altesse Royale, la Princesse, a reçu une lettre d'un étudiant roumain de Bruxelles, lui demandant un secours d'argent disant qu'il est malade, seul et abandonné. Son Altesse Royale me charge de vous prier de nous informer au juste qui est ce jeune homme, ce qu'il fait, si c'est vrai qu'il est dans la misère et s'il mérite vraiment qu'on lui donne quelque chose. Îl demande 700, somme qu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
puterea de a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc deportarea, pregătirea deportării, protestele, ridicările
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
satului în serile din săptămâna denumită "Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
en toile de sac de la voiture 3): Croyez-vous que je ne me rende compte de tout? Vous faites un joli couple tous leș deux. (Au milieu de l'esplanade elle s'écrie à l'adresse de tous) Celui qui veut prier qu'il prie mais un silence. (Nouveaux murmures de réprobation.) Silence! Au lit tout le monde! Et que je n'aie pas à me lever cette nuit à căușe de ces "messieurs dames". On entend des protestations et des murmures
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
scriitoarei canadiene Gabrielle Roy. Găsim acolo, desigur, și figuri și mituri literare legate de spațiul geografic nord-american, precum călătoria, exilul, frontiera, ruptura, dar acest spațiu e mai degrabă sursa unei conștientizări, a unei mutații intime și chiar a unei reapro prieri a sinelui prin inspirația creatoare. Muntele solitar Ungava este una din acele structuri antropologice ale imaginarului, de care pictorul Pierre Cadorai se servește pentru a-și desăvîrși metamorfoza, mitul american de bază suferă la rîndul său subtila transformare pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în răstimpuri era scuturat de fiori. Pe bolta înnegrită a cerului, stelele sclipeau ca niște făclii care, parcă, luau parte la o înmormântare. Războiul bătea la ușă, parcă te așteptai s-o deschidă și să intre în casă... Luna lui Prier venise, parcă, să frângă tihna lor de oameni cuminți și harnici. Gândurile îi rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri, amărăciuni, speranțe... izgonind mereu liniștea sufletului. În minte revenindu-i mereu ca un refren „dacă n-o mai văd, dacă n-o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vreme, lea venit timpul de măritat, caci nu-i era ușor Moului An cu trei fete. PRIMĂVARA lua de bărbat pe MUGUR. La nunta lor auvenit toți ghioceii, toporașii și brândușele. Și împreună au avut trei flori: Martie (Mărțișor), Aprilie (Prier) și Mai (Florar). VARA prinse drag și ea de SOARE, și holda de grâu le-a fost casa și împreună au avut trei raze aurii: Iunie (Cireșar), Iulie (Cuptor) și August (Gustar). TOAMNA îl îndrăgi pe Belșug, când crengile copacilor
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
asta trebuie să și-l apropie, precum floarea cheamă insecta cu care coexistă și evoluează Împreună, iterativ, de sute de milioane de ani. Și astfel, Începând cu mama, continui cu femeia cu F mare. S’aibă cine primi florile lui Prier sau s’am cu ce Întregi buchetul. Cu o Întrebare: E femeia o floare? Desigur, chiar dacă adesea, prea adesea chiar, pe lujerul ei se găsesc și țepi... iar pentru a o demonstra trebuie să lăsăm deoparte o falsă pudoare. Dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
primăverii. Dimineața sfârșitului de martie năștea o zi bună. Ploaia încetase în zori, ceața se ridică și se risipi repede. În cer se simțea boarea primăverii care venea... se auzeau streșinile curgând... Aerul mirosea a proaspăt. Veni și luna lui Prier cu zarzării și cireșii dați în floare... Colțul ierbii de un verde crud acoperea câmpul. Era cea dintâi primăvară de după război. Zarzării și cireșii înfloriți își desfăceau crengile foșnind de păsări și albine. Fluturii plăpânzi se alungau prin colbul de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aminte la revărsarea de bucurie, de lumină, de trezire la viață a cerului, a păsărilor și plantelor... și-ți spui cu uimire și mirare... „ Iată miracolul vieții!” Dimineața sfârșitului de martie năștea o zi bună. A venit și luna lui Prier.. cu zarzări, cireși și meri înfloriți. Te uiți la floarea de zarzăr, și-ți spui cu mirare: „Atât de albă... atât de gingașă... atât de gingașă..!” .. După o iarnă lungă.. de hibernare, partizanii din munți erau gata de luptă. În
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mod similar, denumirile latinești ale lunilor calendaristice au la bază sintagme din care termenul regent mensis "lună" era omis sistematic; în consecință, limbile romanice au moștenit doar forme condensate (de exemplu fr. avril, v. fr. avrill, it. aprile, rom. pop. prier < lat. aprilis ~ pop. aprilius < Aprilis [mensis])100. Din aceeași categorie fac parte numele de sărbători religioase de tipul rom. Sfântul Ion, Sfânta Maria, fr. Saint-Jean etc., formate prin omiterea regulată a cuvântului sărbătoare din sintagme al căror determinant era la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
uz în latina târzie s-a perpetuat în fr., cat. mars, it. marzo, rom. pop. marț, prov. martz, sd. martu ~ maltu ~ martzu ~ maltzu; lat. aprilis ~ pop. aprilius (< Aprilis [mensis]) a devenit fr. avril, v. fr. avrill, it. aprile, rom. pop. prier, sd. abrile ~ abrili ~ abriri; lat. a(u)gustus (< Augustus [mensis]) are ca succesori fr. août, înv. aust ~ aoust, it. agosto, rom. a(u)gust, sd. aostu ~ austu ~ agost. Pentru deosebirile dintre variantele teritoriale ale latinei populare târzii, dar și pentru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]