241 matches
-
fiu păstor; nici n-am dorit ziua nenorocirii, știi; și ce a ieșit din buzele mele, este descoperit înaintea Ta. 17. De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea mea în ziua nenorocirii! 18. Prigonitorii mei să fie acoperiți de rușine, dar să nu fiu rușinat eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, lovește-i cu o îndoită urgie!" 19. Așa mi-a vorbit Domnul: "Du-te și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
pace cu mine, pîndesc să vadă dacă mă clatin, și zic: "Poate că se va lăsa prins, vom pune mîna pe el, și ne vom răzbuna pe el!" 11. Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea, prigonitorii mei se vor poticni și nu vor birui. Se vor umplea de rușine că n-au lucrat cu chibzuință: de o veșnică rușine, care nu se va uita! 12. Și acum, Doamne, Dumnezeul oștirilor, care încerci pe cel neprihănit, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
găsească adăpost și liniște pe alte meleaguri. Puterea lui Anticrist era Însă imensă. Patria Mumă Își Întindea mereu hotarele. Pe unde ajungeau pribegii, ajungea și mâna țarului. Era ca un blestem. În cele din urmă, blestemul s-a Întors Împotriva prigonitorilor. Și Patria Mumă a fost pedepsită pentru fărădelegile ei. Venirea a doua a lui Anticrist a scăldat Rusia În sânge. Icoanele au fost arse, clopotele topite, bisericile transformate În posturi de miliție, În băi publice și crescătorii de păsări sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dar urmele pașilor noștri rămân cărări cu flori care nu se vor stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii de altare. Nu uitați, adâncurile fierb, orizonturile omenirii sunt întunecate, dar legionarii luptă și nu și-au pierdut nădejdea... Ei doresc neamului românesc un viitor necuprins încă în mintea noastră, a celor de azi. Valuri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor, au reînviat morminte și au deschis altele noi. Au reînviat zăcămintele de vitejie ale străbunilor noștri, dangăt de clopot, chemare sfântă, au doborât primejdii și au reaprins nădejdi mistuite de prigonitori. Acolo, în munți, pieptul lor clocotea răsunător. Sub ploaie de gloanțe au căzut mulți, luminând cerul cu zâmbetul și neînfricarea lor. Cei care iubiți pe Hristos, nu vă fie frică de răni, nu vă înfricoșați, nu părăsiți lupta, pentru că numai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mi-am renegat pașii drumului legionar. Am pătimit. Suferința și pătimirea adunate în oasele și sufletul meu ard și tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele noastre ce au fost geneza multor tragedii. La fel și politicianismul de azi, de esență iudeo-masono-comunistă, împiedică redresarea statului român și reînvierea neamului românesc. Anesteziază poporul cu slogane și promisiuni drept țintă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de adânci genune, căci au lăsat aici, pe câmpul de luptă, un gol de nerecuperat. Dar imaginea lor arde încet și visător, îndemn la continuarea idealului nostru legionar. Sute și mii de vieți în floare au fost suprimate de nelegiuiții prigonitori în modul cel mai oribil. Ei au căzut pe altarul Crucii, pe drumul jertfei totale, luminați de razele aceleiași credințe în Hristos și neam, pregătindu-i neamului românesc, cu moartea lor, un nou și mare destin. Au căzut cei mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a devorat strop cu strop multe vieți tinere, suflete mari. Aici s-au chinuit Căpitanul, tatăl Căpitanului, frații Căpitanului, Văcăreștenii și multe vârfuri legionare. Reduta fortului sau reduitul, cum se mai numește, a fost pumnalul cel mai feroce al tuturor prigonitorilor noștri. Mi am dorit și eu să cunosc Jilava și soarta nu m-a iertat. Prin surghiunul ei, prin beznele ei, mi-a fost hărăzit să trec în trei etape, ultima dată ferecat în lanțuri și am îndurat greu tristul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
după rănile noastre, și în vecii vecilor ne vom bucura de lumină veșnică. Vești săgetătoare: „Venerabilii” politicieni de azi au redeslănțuit campania de distrugere a Mișcării Legionare cu vechea și „neghioaba” lor acuzație de fascism jargou folosit de toți scelerații prigonitori, inclusiv iudaismul, pentru a-și motiva ura și faptele lor criminale, deși ei cunosc prea bine gândirea noastră, sufletul nostru, dragostea noastră pentru Hristos și Neam. Noi nu am făcut niciun compromis nici cu Moscova, nici cu Berlinul, nici cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Azi, tot Neamul Românesc, de la Tisa și până dincolo de apele Nistrului, luptă pentru supraviețuire. Trăim zile sfâșietoare. Să nu mai fim români, vor dușmanii. Întrebăm pe prigonitorii și asupritorii noștri, cei de un sânge, de ce ne-au ucis și de ce ne prigonesc continuu? Și până când ne vor ține în umbra morții? Legionarii au fost forță de reînviere întru mântuirea neamului. Legionarii au fost portdrapelul luptei împotriva furiei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Dumnezeu care mi-a fost încredințată mie. 12. Mulțumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere, și m-a pus în slujba Lui, 13. măcar că mai înainte eram un hulitor, un prigonitor și batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentru că lucram din neștiință, în necredință! 14. Și harul Domnului nostru s-a înmulțit peste măsură de mult împreună cu credința și cu dragostea care este în Hristos Isus. 15. O, adevărat și cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pămîntești, eu și mai mult; 5. eu, care sunt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminția lui Beniamin, Evreu din Evrei; în ce privește Legea, Fariseu; 6. în ce privește rîvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea pe care o dă Legea, fără prihană. 7. Dar lucrurile, care pentru mine erau cîștiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. 8. Ba încă, și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
cu a lui Ion, a lui Ițic ș-a lui Ivan. Culoarea dumitale e alta. - Vrei să spui că nu putem merge împreună? - Ai mers cu noi cînd m-ai primit în casă. Mîine însă îi vei primi și pe prigonitorii mei. - Dacă vor intra pe geam și vor leșina pe scaun... - Cînd trag cu pistolul și eu trebuie să intru prin geam, asta nu se iartă. - Poate că nu, replică Goilav. Dar un singur adevăr e o idee mult prea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
el pîndeau de pretutindeni ochi. Cîndva mai trecusem pe acolo: recunoșteam, îmbibată de mirosul meu, fiecare piatră. Ars de pofte, m-am oprit la un izvor. Cu gust de sînge și avînd legea spaimei, apa făcea hotarul dintre prigonit și prigonitor. De groază, m-am scuturat și-am revenit la mușchii mei inerți și la agila mișcare a creierului din care ieșeau atîtea reflecții insipide. Pe loc spaimele mi-au dispărut. Am recunoscut, în lumea omenească, o ordine. Doar ca sămînță
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
altuia. Erau gata să-l vândă și pe urmă să plângă zece zile. Remușcarea îndelungată îi făcea să nu semene cu alții. Iar aceasta era una dintre acele trăsături care îl intimidau pe Zogru. Nici pe nefericitul de Andrei Ionescu, prigonitorul lui, nu putea să-l urască definitiv. Se uita la el și-i vedea pe toți ceilalți și mai ales le vedea sufletul mototolit de durerea altcuiva și-i trecea cheful să mai dea cu el de pământ, cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și el. Acolo, în stația autobuzului, se întâlni iarăși cu unul dintre aceia. Stătea pe o bancă, în dreptul afișului cu substanțiala recompensă pentru cine dă informații despre cei care au prigonit evrei. Se dădeau recompense destul cu mari. Numai după ce prigonitorii erau prinși. Acela privi o vreme, concentrat, afișul. Parcă încerca să-l memoreze. Scoase apoi din buzunarul de la piept al hainei sale roșii o vergea scurtă. Trase de ea și o întinse până o făcu cât un baston. Sau cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
adevărul despre sine și să fie însuflețite de o milostivire nebolnăvicioasă față de ceilalți. Paul vorbește în mod pozitiv despre sine: «circumcis în a opta zi; din poporul lui Israel, tribul lui Beniamin; evreu dintre evrei; după Lege, fariseu; după zel, prigonitor al Bisericii, iar în ce privește justificarea care vine din Lege, fără cusur» (Fil 3,5-6). Visul oricărui fariseu, de multe ori al oricărui consacrat, este acela de a fi «fără cusur». Însuși apostolul Paul, însă, este cel care ne ajută să
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
evanghelie, ne invită să ne debarasăm de mândria perfecțiunii pentru a fi în stare să ne recunoaștem păcătoși iertați: «tăiat împrejur în a opta zi; din poporul lui Israel, tribul lui Beniamin; evreu dintre evrei; după Lege, fariseu; după zel, prigonitor al Bisericii, iar în ce privește justificarea care vine din Lege, fără cusur» (Fil 3,5-6). Nu de puține ori se întâmplă să vedem consacrați «fără de cusur», spre edificarea tuturora. O astfel de mărturie, însă, nu este suficientă atât timp cât truda ascetică nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Bucureștiului ce trebuia călcat în cea de-a treia zi. Străbătîndu-și odăița în lung și în lat și memorîndu-i acestui Victor inept punctele slabe de poet și prozator încă nerealizat, de șoldul încă înțolit în costum interbelic, de flanel, al Prigonitorului, se izbeau, la fiecare pas, înșirate pe lănțișor de argint, sfârcurile urechilor stângi ale lui Celestin și Ulpiu Sargețius Galopenția. Scalpuri ciudate, la care Stăpânitorul trecător al acestei lumi ținuse morțiș, neuitând cumva să le reteze de la cei doi regișori
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
izvor de-aproape. Ca cerbii speriați și gâfâiți veneau feciorii din toate părțile. - Să fugim! Să fugim! strigau toți și mă rupseră pe mine și pe bătrân în fuga lor fără ordine. Amețit, turburat, fugeam fără să știu unde, până ce prigonitorii ne pierdură urmele, până ce noi ne crezurăm destul de siguri pentru de-a sta și de-a răsufla. Ajungând într-un vârf de munte, începurăm a scăpăra din amnare, a clădi care-ncotro câte - un foc uriaș, pe lângă care se așezară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
închiși și pe cei de pază în toiul nopții. După care, cu glasul lui puternic, baritonal, tuna: Știința poeziei va demonstra canaliilor din Sfânta Inchiziție că legile lui Dumnezeu sunt mult mai necuprinse și dăinuitoare decât meschinele lor planuri de prigonitori. Ne dau șoareci de mâncare, iar eu mănânc șoareci. I se striga în cor să tacă. Noaptea era făcută pentru odihnă, să-i scutească de predicile alea, și-așa n-o să-l mai scape nimeni de la moarte. Doar în zori
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să se gândească nici la cinstea ce se dă după moarte celor ce au trăit sfânt”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 44.1., în PSB, vol. 5, p. 256. footnote>. Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori. Prigoana împotriva creștinilor a vădit cete întregi de mucenici Marele Origen dorea să fie un mărturisitor, mai curând decât un mare teolog. Într-adevăr, prestigiul martiriului era atât de măreț, încât respingerea sa reclama un mare curaj moral, respingere la
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
footnote>. Este binecunoscut faptul că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65), însă era cu totul dimpotrivă. Oponentul ineluctabil al lui Celsus, și anume Origen, cu toate că a scris lucrarea Exortație la martiriu, recomanda totuși prudență, ocolirea persecuțiilor, ferirea de prigonitori și evitarea măsurilor hazardate. Au îndemnat la această înțeleaptă prudență și Sfântul Ciprian al Cartaginei, precum am văzut deja, și, mai târziu, Sfântul Atanasie cel Mare, în a sa Apologie despre fugă. Se poate să o fi făcut și alții
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cele de mai sus era următorul: „Iar Iisus auzind S-a dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit” (Mt. 14, 13). Textul acesta, subliniază scriitorul bisericesc menționat, „ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și «din toată așteptarea poporului» (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta ar fi, într-adevăr, atitudinea cea mai cuminte, iar atunci când putem sta departe de primejdii ar fi lucru necugetat și forțat din partea noastră
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într-un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară pe un om al lui
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]