201 matches
-
mare grijă scrisorile adresate de cetățeni și să le încredințeze spre soluționare unor cadre cu o temeinică pregătire politică și profesională, experiența în munca și cu o conduită ireproșabila în societate, care în întreaga lor activitate au dat dovadă de principialitate în aplicarea legilor. Articolul 10 Sesizările și reclamațiile îndreptate împotriva activității conducerii unor unități socialiste, a unui organ de stat sau obștesc se cercetează și se rezolvă de către organele ierarhic superioare. Este interzisă trimiterea spre cercetare a sesizărilor și reclamațiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106514_a_107843]
-
prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a unei atmosfere netensionate în clasă, în orele de curs. Numai pe baza unei obiective cunoașteri de sine se formează „spiritul autocritic”, judecata realistă, principialitatea, modestia, echilibrul moral. Nu mai puțin importantă este și capacitatea profesorului de a cunoaște și aprecia în termeni obiectivi elevul, inclusiv colectivitatea căruia acesta aparține, deoarece activitatea didactică reprezintă un dialog viu și permanent (de ordin intelectual, afectiv și moral
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
problematice, lasă deschise porțile pentru noi eforturi de gândire și clarificări. De regulă, dezbaterile sunt aprinse, vii, cănd ideile puse în discuție derivă din caraterul lor problematic. Astfel, pot fi obiectul unor aprinse dezbateri idei problematice ca: omenie și corectitudine (principialitate morală), sinceritate și minciună, rău moral și rău necesar, demnitate și modestie, obligație și datorie, datorie și dragoste, dreptate și generozitate, plăcere și fericire, iertare și intoleranță morală etc. Problematizarea este cerută ca metoda educativ - morală și civică, îndeosebi, de
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
vitalitatea gândirii paulesciene etichetată la timpul său ca “paulism” (Dimitrie Voinov) cuprinsă în monumentala sa carte “Philosophie Biologică” și apoi în “Fiziologie Filosofică” redactată de discipolul său Vasile Trifu (Ed. Fundația regală pentru literatură și artă, Buc. 144). Modestia, dăruirea, principialitatea, grandoarea creației sale științifice, într-un cuvânt, geniul său, au stârnit admirația contemporanilor (chiar și a dușmanilor săi) peste tot în lume, admirație care continuă să dăinuie spre cinstea poporului care l-a zămislit și pe care l-a slujit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a României: "clarviziunea, pasiunea și principialitatea revoluționară, devotamentul nețărmurit fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent - fac ca numele tovarășului Nicolae Ceaușescu să fie indisolubil legat de toate marile transformări petrecute în anii aceștia în societatea românească" (p. 218). Istoria națională a ultimei jumătăți a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care ține cu prioritate de educație și vine odată cu educația. Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diferențe/deosebiri generatoare de conflicte sunt: unele trăsături de personalitate (de exemplu: extravertit versus introvertit; vorbăreț versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.). Este (și ar fi de dorit) ca diferențele (nefundamentale, trecătoare) dintre noi să nu producă disconfort, pretexte de conflict. Dar, de facto, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă, sinceră; • comuniunea și implicarea; • cooperarea și ascultarea empatică; • acceptarea și toleranța; • umorul, simțul umorului, autoironia; • considerația și susținerea partenerului; • tandrețea, candoarea, delicatețea; • purtarea grijulie; • iertarea, onestitatea, cinstea, principialitatea, onoarea, rușinea. Între toate acestea, majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că cele mai importante abilități pentru întreținerea și menținerea relațiilor interpersonale sunt: ascultarea, conversația, consolarea și rezolvarea onestă a conflictelor (Smith, Jr., 1992): Ascultarea Ascultând ideile, sentimentele, căutările, problemele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Engrame de I. Negoițescu și a altor cărți considerate indezirabile, ca și pentru tentativa de a edita romanul Ostinato de Paul Goma - este mutat ca redactor-șef adjunct (1972-1974) și ulterior redactor-șef (1974-1986) la „Viața românească”; din „lipsă de principialitate” (în realitate pentru că se opusese „rentabilizării” revistei) este eliminat și de aici. O. este cunoscut și apreciat în primul rând ca om de presă literară, ca animator literar și creator de climat. Intelectual cultivat și cu simțul valorii, personalitate puternică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
La scurtă vreme de la alegerea sa În fruntea secției „literatură tânără” Geo DUMITRESCU 19 denunță comoditatea, „entuziasmul facil”, „amabilitățile de salon”, „dulcile aproximații”, „Înaltele pasivități și indiferențe” etc. care domnesc În secțiile Societății Scriitorilor, care sunt Încă departe de „spiritul principialității clasei muncitoare” și de angajamentul prin care „scriitorii noștri și-au pus ferm condeiele lor În marele front (Ă) pentru construirea socialismului”. Combativitatea lui Geo Dumitrescu intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și-au luat angajamente precise În acest sens, și-au pus ferm condeiele lor În marele front al oamenilor muncii, În lupta lor pentru construirea socialismului. Munca lor, creația lor trebuie ținută În permanență sub semnul acestui angajament, În spiritul principialității clasei muncitoare. Iată al doilea punct, a doua cale necesară de dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai mulți scriitori sovietici au dovedit că mânuiesc cu Îndemânare uneltele criticii. Dar În aceleași concluzii cititorii insistau cu deosebire asupra faptului că mai există o foarte serioasă doză de neîncredere În posibilitățile criticii literare. Toți lectorii făceau apel la principialitate critică, la obligația ei de a convinge, de a furniza dovezi În sprijinul afirmațiilor. (Ă). Fiecare dintre observatorii noștri va putea furniza elemente critice În legătură cu opera cu care au luat contact. Vor fi capabili, Într-un cuvânt, să arate necorespondența
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care le ridică opera literară. Foarte multe din observațiile preopinentei mele merită o atenție deosebită, se cuvin a fi sesizate, sub această lumină, tocmai pentru a dovedi că exagerările greșite, ale criticatrilor de meserie vin dintr-o neînțelegere a principialității. (Ă). Voi căuta să insist asupra unui aspect strict legat de relația dintre critic și poet (Ă), implicat În momentul nostru literar. Nu sunt puțini poeții care se arată indignați de unele excese ale criticii. Ei au tot timpul impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Terenul literaturii pare Înconjurat, În conștiința unora, cu un gard cu inscripții: „Protejat”, „Literatură jună”, „Nu călcați straturile”, „Tăcere” (Ă). Când vorbim de partinitate noi Înțelegem cu totul altceva. În definitiv partinitatea criticii literare e o concluzie necesară imediată a principialității ei, a Însușirii marxism-leninismului ca o concluzie diriguitoare. Nu Înțeleg să sprijin opere slabe, naive (Ă) pe simpla lor adeziune la tabăra progresistă (Ă). A urmări cu consecvență rolul funcțional al criticii, de creștere a literaturii, de formare a talentului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Îndemn. Acest Îndemn el nu-l poate găsi Într-o poezie lozincardă și lipsită de originalitate. Dimpotrivă, condeiele care se ridică astăzi din beznele exploatării de ieri, dau deseori pilda unei surprinzătoare adâncimi, unei sincere inspirații, unei tematici de profundă principialitate, cum reiese din poemele premiate de Ministerul Artelor și care au făcut cunoscute numele unor tineri muncitori poeți ca Petre Geantă, Vasile Iosif, și alții. De asemenea, colectivizarea agriculturii În plină desfășurare a prilejuit câteva frumoase realizări unor tineri plugari
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
raportul părea alcătuit de un spectator al evenimentelor, mai mult decât un militant al frontului ideologic, iar sarcinile trasate au fost abstracte, rupte de marile sarcini ce stau azi În fața poporului muncitor. (Ă). Principala lipsă a criticii literare este lipsa principialității, lipsa spiritului de partid. O bună parte din tovarășii care recenzează lucrările scriitorilor noștri, nu scriu ținând seama de sarcinile ce stau În fața literaturii, de procesul de creștere al acestei literaturi. Tov. Crohmălniceanu, care a fost În repetate rânduri criticat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
până nu demult. Critica literară burgheză spijinindu-se pe principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune la Îndemâna criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire calitativă a lor, poate, până la identificare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă) el afirma În continuare, scopul dublu al acesteia: acela de a creia premisele progresului artei sovietice și acela de a da «o bază solidă teoretică, criticii artistice, de a determina linia de luptă (Ă) pentru spiritul de partid, pentru principialitate de idei și de conținut a artei». Aceeași linie combativă trebuie să fie urmată și de critica noastră. Este, Însă, unanim Înțeles acest lucru? Se pare că-i aprobat, mult mai entuziast decît aplicat În practică. În recenziile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bunăoară, numeroși comentatori ai romanului Desculț au Înțeles just deosebirea fundamentală dintre acesta și restul cărților inspirate, pînă acum, din viața satului românesc. Dar entuziasmul celor mai mulți față de noua operă s-a manifestat Într-un mod foarte străin de preciziunea și principialitatea criticii. «Poporanism», «semănătorism», deoparte, «realism», de alta, s-au amestecat deavalma cu epitete care de care mai umflate (evident, și mai seci) duse până la absurd, ca: «o operă sălbatică și stufoasă», după cronicarul Națiunii, sau «un filon de aur», «expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
imposibil de care se servesc - dar observațiile ajung pentru ilustrarea problemei ridicate, a insuficientei actualități a acestora, așa cum sunt alcătuite În prezent. Posibilitățile de reabilitare există, fără doar și poate (Ă). După o cercetare mai atentă a obiectului, după Însușirea principialității critice marxist-leniniste, Într-o măsură mai mare decât cea prezentă, posibilitățile de analiză vor crește indiscutabil și atunci, citind comentariile diferiților cronicari, de oriunde ar fi ei, nu vom mai scrie Între ghilimele «cronică», iar recenziile vor devenii ceea ce li
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și la unele observații, fără a avea o ascuțime critică În stare să ajute atât autorului a cărui carte se recenzează, cât și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul, formalismul și stilul declamativ, umanitarismul burghez și idilismul. Pericolele acestea pot fi evitate numai dacă poetul este permanent Înarmat cu principialitatea comunistă, cu viziunea dialectică a fenomenelor și cunoașterea vieții În resursele ei cele mai intime și mai variate (Ă). Dar să mai lămurim un aspect. A fost pomenit aici, În câteva rânduri, poemul Întâlnirea apelor de Ion CARAION 55, acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lipsuri, la redresarea economică a țării. (Ă). Valoarea deosebită a conținutului politic al romanului Oțel și pâine cere atât din partea oamenilor muncii cât și a criticii literare o analiză cât se poate de atentă, cu strădania de a păstra aceeași principialitate. (Ă). În această direcție, lucrul cel mai necesar care trebuie să-l facă scriitorul este să lepede atitudinea de neîncredere pe care o manifestă față de muncitorii hunedoreni. Romanul lasă impresia cu totul nejustificată, că În acest mare centru siderurgic n-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
după apariția În Flacăra a articolului lui E. Jebeleanu, Într-o radiografie critică a politicii lipsite de vigilență a respectivei reviste, partidul, prin organul său Lupta de clasă 1, pomenește și sancționează și această opinie: „Lipsa de perseverență și insuficientă principialitate s-au manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au fost tratate problemele criticii literare. Atacată În nr. 9, problema a fost părăsită pentru a fi reluată abia după ce a apărut În Contemporanul articolul lui Ovid S. Crohmălniceanu Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la adresa mea. Despre ce-i vorba? Ziarul Scânteia a publicat un articol intitulat Când poetul se depărtează de viață, În care se ocupă de ultimele mele poezii publicate În nr. 5 al Vieții românești. Analizându-le În lumina unei Înalte principialități, serios și profund, Scânteia observă În aceste poezii o rămânere În urmă a mea, o Îndepărtare de viață, o necunoaștere suficientă a omului nou ce se dezvoltă În patria noastră și o serie de confuzii ideologice, evidente mai ales În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]