357 matches
-
ce o cunoști? Nu putem învăța decât a filozofa, adică a exercita și experimenta talentul rațiunei întru urmarea principielor ei generale asupra unor încercări existente deja, însă totdeuna cu rezerva dreptului rațiunei de a (cerceta) scruta, aproba sau reproba acele principie înșile în izvoarele lor. Până atuncea însă noțiunea filozofiei este o noțiune de școală, adică a unui sistem a cunoștinței care, ca știință, este căutat fără a avea altceva de scop decât unitatea sistematică a științei, prin urmare complectitudinea logică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sisteme deosebite, în urmă însă într-un singur sistem filozofic. Filozofia naturei privește tot ce esistă, ceea a moravurilor numai aceea ce s-ar cădea să fie. Însă toată filozofia este sau cunoștință din rațiunea pură, sau cunoștință rațională din principie empirice. Cea dentăi se numește filozofie curată, cea de-a doua empirică. Filozofia rațiunei pure este sau propedeutică (preexercițiu) care cercetează toată facultatea rațiunei în privința tuturor cunoștințelor ei curate apriori și se numește critică, sau este sistemul rațiunei pure (știință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a rațiunei, dar și de cea matematică toată. Metafizica iar se subîmparte în aceea a întrebuințării speculative a rațiunei pure și-n aceea a celei practice, este prin urmare sau metafizică a naturei, sau a moravurilor. Cea dentăi conține toate principiele curate ale rațiunei din noțiuni (cu excluderea matematicei) asupra cunoștinței teoretice a tuturor lucrurilor, cea de a doua conține principiile cari hotărăsc și necesitează apriori purtarea practică. Moralitatea este singura legiuită ordine a acțiunilor care poate fi dedusă cu totul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rațiunei din noțiuni (cu excluderea matematicei) asupra cunoștinței teoretice a tuturor lucrurilor, cea de a doua conține principiile cari hotărăsc și necesitează apriori purtarea practică. Moralitatea este singura legiuită ordine a acțiunilor care poate fi dedusă cu totul apriori din principie. De aceea metafizica moravurilor e adică și proprie morală pură, căreia nu i se pune de temei antropologia (și nici o condiție empirică). Metafizica rațiunei speculative este cea care se obișnuiește a se numi într-un sens mai îngust metafizică; dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cauză nu s-a putut stabili nici hotărnicia unui anumit soi de cunoștințe, nici ideea adevărată a unei științe care de-altmintrelea {EminescuOpXIV 439} au ocupat atât de mult și intensiv rațiunea omenească. Când ziceau: "Metafizica este știința despre primele principie ale cunoștinței omenești" atunci nu se gândeau la un deosebit soi de cunoștințe, ci numai la rangul lor în privirea generalității, drept care nu puteau fi deosebite clar de cele empirice; căci și între principiele empirice sânt unele mai generale, prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ziceau: "Metafizica este știința despre primele principie ale cunoștinței omenești" atunci nu se gândeau la un deosebit soi de cunoștințe, ci numai la rangul lor în privirea generalității, drept care nu puteau fi deosebite clar de cele empirice; căci și între principiele empirice sânt unele mai generale, prin urmare mai nalte decât altele, și în șirul unei asemeni subordonări (nedistingînd ceea ce cunoști cu totul apriori de cele cunoscute aposteriori) unde să se facă tăietura care să distingă prima parte și membrele supreme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cădea să fie), se împarte numai în următorul mod. Cea în sens mai restrâns așa-numită metafizică constă din filozofia transcendentală și fiziologia rațiunei pure. Cea dentăi consideră numai inteligența și rațiunea însăși într-un sistem al tuturor noțiunilor și principielor care se referă la obiecte în genere, fără a admite obiecte cari ar fi date (ontologia); cea de-a doua consideră natura i[d] e[st] rezumatul tuturor obiectelor date(fie date simțurilor sau de voiești unui alt soi de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1) cele ale simțurilor exterioară {EminescuOpXIV 440} prin urmare suma lor, natura corpurilor; 2) obiectul simțului interior, sufletul, și, după noțiunile fundamentale ale acestuia în genere, natura cugetătoare. Metafizica naturei corpurilor se numește fizică, dar, fiindcă n-are să conție decât principiele cunoștinței ei apriorice, fizică rațională. Metafizica naturei cugetătoare se numește psihologie și, tot din cauza citată, este a se resuma în aceasta numai cunoștința rațională a ei. În urma acestora întregul sistem al metafizicei consistă din patru părți principale: 1) Ontologia 2
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
loc] la scrupule și să slăbească convingerea despre legitimitatea unui asemenea despărțământ. Mai întîi: Cum pot aștepta cunoștință apriori, metafizică adică, de la obiecte cari sânt date prin simțurile noastre, adică aposteriori? Și cum este cu putință de a cunoaște după principie apriori natura lucrurilor și a ajunge la fiziologie rațională? Răspuns: nu luăm din experiență nimic alta decât ce ni trebuie spre a ni da un obiect parte al simțului esterior, parte a celui interior. Cea dentăi e numai noțiunea materiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celui interior. Cea dentăi e numai noțiunea materiei (extensiune impenetrabilă, fără viață), cea de a doua e noțiunea unei ființe cugetătoare, în reprezentarea internă empirică: "eu cuget". De rest am trebui să ne abținem în toată metafizica acestor obiecte de la principiele empirice care ar voi să ni adaoge afară de noțiune și o altă experiență spre a judeca ceva asupra acestor obiecte. Al doilea: Unde rămâne psihologia empirică, care ab antiquo își menținea locul ei în metafizică și de la care în vremile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta; este însă totuși însemnată în privirea criticei cunoștințelor intelectuale aplicînde asupra naturei, în lipsa acestei critice însuși matematicii, urmând unor noțiuni numite comune, dar în faptă metafizice, au îngreuiat pe nesimțite fizica cu ipoteze cari ar dispărea îndată criticîndu-se aceste principie, fără ca prin aceasta însă să se stânjenească întrebuințarea matematicei pe acest teren (carea din contra e indispensabilă). {EminescuOpXIV 441} umană, care prin direcția naturei ei deja e dialectică, nu se va putea dispensa niciodată de o asemenea știință, care s-o-nfrîneze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proprietar și sătean. Aroganți în cuvinte, când a fost vorba de fapte ați îngenuncheat înaintea străinului și i-ați oferit fața fără să vă gândiți că palma aplicată pe dânsa o resimțea țara pe obrazul ei. Cu gura plină de principie mari, n-ați neglijat niciodată micele voastre interese și, de șase ani, prezentați țărei spectacolul scandalos ce-l vedem în istoria popoarelor numai în timpuri de decadență; îmbuibați însă nesatisfăcuți, vă certați unii pe alții, vă acuzați între voi de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și să-l ajutați, l-ați asmuțit, prin circulări perfide, în contra proprietarului, făcîndu-l să creadă, în naivitatea lui, că nu mai are trebuința să muncească pământul, căci d. Ruset îngrijește de fericirea lui. Și, lucrul neauzit: în numele nu știm căror principie, ați amenințat pe funcționarii publici cu destituire dacă vor continua să aplice legea votată de Corpurile legiuitoare și sancționată de capul statului! Lăsați țăranul în pace, căci progresul nu se improvizează prin comoțiuni violente. El este opera înceată și înțeleaptă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
incalificabile vexațiuni. Astfel asistăm cu toții la o edițiune revăzută și augmentată a tuturor turpitudinilor cari au făcut atât de celebră prima trecere la putere a roșiilor. Oriîncotro întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele libertății, oamenii de la putere au comis și comit pe toată ziua cele mai cutezătoare abuzuri de putere. Prefecții și subprefecții regimului arestează, bat și schingiuiesc pe cetățeni, în disprețul Constituțiunii și al legilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a României. Grija prefectului roșu nu este de a sili pe sătean să-și trimită copiii la școală arătîndu-i foloasele instrucțiunii; nu este de a-l ajuta și de a-l ocroti în vremuri de nevoie, de a-l învăța principie de igienă casnică, de a-l îndemna să nu lase în părăsire biserica, de a-i inspira idei de patrie și de solidaritate națională; grija prefectului roșu este ca alegerile să se facă după chipul și asemănarea guvernului. Aci se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici un amestec în asemenea cestiuni era a lăsa încă jurnalelor opozițiunii, cari au făcut deja atâtea zile amare consorțiului Brătianu - rosetti, posibilitatea de a demasca și pe viitor chiverniselele, ilegalitățile, turpitudinile ce se comit de o mână de oameni în numele principielor liberale. Oricât de dificilă era pozițiunea, trebuia să se lămurească lucrul la un fel. De aceea în numărul de alaltăieri, "Romînul" și-a luat inima-n dinți și, aproape de sfârșitul articolului său de fond, cu un regret vizibil, a făcut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
constituțională ce s-ar face de un singur partid sau de-o coterie ce ar impune țării pe mandatarii ei prin presiune și ingerință electorală. O asemenea revizuire a pactului fundamental ar constitui un act ilegal și în contradicțiune cu principiele primordiale ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a adevăraților liberali d' a nu se face complicii unei revizuiri constituționale ce s-ar vota de o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
imagine spăimântătoare a stării de jale în care a ajuns patria eroului sărbătorit! Daca acum vom părăsi terenul arbitrariului guvernamental spre a caracteriza procedarea guvernului ca act de administrațiune publică, ea ne înfățișează o tendință centralizatoare care dă dezmințire patentă principielor profesate de către roșii pretinși liberali. Principiul descentralizator prescrie a se lăsa localităților dreptul de acțiune, a le permite să trăiască în ele însele, a li se acorda autonomia; și pentru o afacere de caracter local se cuvenea ca guvernul, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
eds.), Theories of creativity (pp. 190-212), Sage, Newbury Park, CA. Davaes, E. (1969), „This is the way Crete went - Not with a bang but a simper”, Psychology Today, noiembrie, pp. 43-47. Davis, H.T. (1941), The analysis of economic time series, Principia, Bloomington, IN. Davis, H.A. (1987), „Creativity in neurological publications”, Neurosurgery, 20, pp. 652-663. Davis, W.M. (1986), „Premature mortality among prominent American authors noted for alcohol abuse”, Drug and Alcohol Dependence, 18, pp. 133-138. Dennis, W. (1954a), „Bibliographies of eminent
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
internet HYPERLINK http://www.ergo.human.cornell.edu www.ergo.human.cornell.edu Site-ul Cornell Human Factors and Ergonomics Research Group. Studii ergonomice. HYPERLINK "http://www.pespmc 1.vub.ac.be" www.pespmc 1.vub.ac.be Site-ul Principia Cybernetica Project (PCP), care oferă informații deosebite despre principiile cibernetice. HYPERLINK "http://www.oea.larc.nasa.gov" www.oea.larc.nasa.gov Site-ul NASA Boeing 737100 Transport Systems Research Vehicle unde sunt prezentate informații despre evoluția tehnologiei în aviație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
, Iosif I. (1816, Aiud - 30.IV.1851, Blaj), traducător, poet și prozator. A urmat liceul în orașul natal, apoi la Blaj, unde a studiat și teologia, devenind, după călugărire (1840), profesor de „principie”. Un timp preceptor în familia contelui Nemeș (1843-1847), e din nou profesor la Blaj (1847-1848, 1850-1851). În timpul revoluției a fost închis la Alba Iulia. Din 1838 M. este unul dintre cei mai activi colaboratori la publicațiile lui Timotei Cipariu și
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
În 1864 i se încredințează conducerea revistei „Arhiva istorică a României”, în 1865 își tipărește monografia Ion Vodă cel Cumplit, iar în 1873-1875, Istoria critică a românilor. Din anul 1874 ține un curs de filologie comparată la Universitatea din București (Principie de filologie comparativă ario-europea, publicat în 1875), apoi, din 1876 funcționează și ca director al Arhivelor Statului (până în 1900), iar în anul 1877 este ales membru al Societății Academice Române (după ce în 1869 îi fusese respinsă candidatura). Își editează principalele
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
intră în atenția a numeroși lingviști străini (J.B. Kopitar, P.J. Šafařik, Fr. Miklosich, H. Schuchardt ș.a.). Deopotrivă romanist, slavist, orientalist, indoeuropenist, cunoscut și în medii științifice din Europa, H. deține atuuri indispensabile unor construcții teoretice de amploare. El realizează în Principie de lingvistică (1881) cea dintâi sinteză românească a disciplinei. Aceasta era și corolarul unei lucrări importante, Cuvente den bătrâni, fiind inclusă în tomul al treilea, intitulat Istoria limbei române. Venind în descendența eforturilor lui T. Cipariu, editează în Cuvente den
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
III și supl. la t. I, București, 1878-1881; ed. fragm. îngr. și pref. J. Byck, București, 1937; ed. I-III, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1983-1984; Obiceiele juridice ale poporului român, București, 1878; Trei crai de la răsărit, București, 1879; Principie de lingvistică, București, 1881; Din istoria limbei române, București, 1883; Olteneștele, Craiova, 1884; „Eine Trilogie” (în colaborare cu Lazăr Șăineanu, G. I. Ionescu-Gion), București, 1892; Etymologicum Magnum Romaniae, t. I-IV, București, 1886-1898; ed. I-II, îngr. Andrei Rusu, pref.
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
dominantă a fiecărui autor. Aportul cultural al lui G. precumpănește evident asupra celui beletristic. SCRIERI: Ritorică română pentru tinerime, Iași, 1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de lainici, Iași, 1851. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 199-202; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 122-123; Ist. lit., II, 587-589; Trifu, Cronica, 204, passim; Sasu, Retorica, 164-173; Dicț. lit.
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]