630 matches
-
trec, în goană . Pe toți ne-ați rânduit cum se cuvine ; Te liniștiseși mult și erai calmă, Iar noi ne bucuram că ești atât de bine ! Așa cum spune cântecul : „Vremea-i vreme, vremuiește Și-ți scurtează umbletul, De țăruș te priponește ... E toamnă timpurie; Păsările-n stoluri pleacă; Zăbranicul de brumă argintie Toate florile le-apleacă . Îmi fac timp și tot socot: Pe ghem nu mai este sfoară . Altfel, să-mi explic, nu pot: Cum de-ai trăit doar o vară
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
împărăției mele!... Leagă-l de stejarul ăla! Dacă nenorocitul pintenat dă „cucurigu” în sat, se duce vraja și-i vai și amar de neamul tău. Ștefan se ridică ascultător să nu înrăutățească și mai mult situația. La lumina fulgerelor își priponi armăsarul care sărea ca disperatul în două picioare și necheza ca un sălbatic. Prin întuneric zări acei cărbuni aprinși în globul ocular al încornoratului. - Peste câteva momente vei asista la un spectacol nemaiîntâlnit până acum în viața ta! - Sincer nu
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
achitat de cu seară toate obligațiile față de găzdași, anunțându-i că de mâine-zi se vor așterne din nou drumului. Spre nenorocirea lor însă, apele Timișului s-au umflat peste noapte și încă înainte de revărsatul zorilor podul umblător a fost bine priponit la mal. Mare cum era, putea ușor să scape la vale, punând în pericol viețile celor aflați pe dânsul, s-au mai văzut nenorociri de acest fel, așa că podarii nu s-au învoit cu niciun preț să încerce în ziua
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
de stagiu în postura de „mucles și de lemn Tănase” înmânarea carnetului roșu ... „Grijania mă-sii de treabă, nepoate, mai conchise printr-o pierdere evidentă de ton și răsteală, că n-am avut minte nici cât găina să-l fi priponit când trebuia, făcând aluzie mai mult decât străvezie la „fugarul” sau „dispărutul” de ... „Și ne-om ocupa de tâne-tu vârtos și pe-ndelete, mama lui de gherlan!, ultima expresie mai mult pentru el, „că n-a știut ce lasă vraiște și
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
inginer MARDARE VALERIU, n. 1 mai 1958 la Berești, publicist și traducător MIHĂILESCU DAN, n.12 aprilie 1929 la Liești, publicist MODORCEA GRID, n.9 ianuarie 1944 la Galați, doctor în arte OPREA N. ION, n.28 aprilie 1932 la Priponești, istoric literar PETRESCU RĂZVAN, n.20 septembrie 1956 la Berești, dramaturg REICHMAN EDGAR, n. 1929 la Galați, critic literar REICHMAN SEBASTIAN, n. 1947 la Galați, poet SANDACHE CRISTIAN, n.1 septembrie 1967, istoric, scriitor SĂVULESCU VOUDOURI MONICA, n.24 mai
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
e anul ce-l număr! Aleargă prin lume,aleargă nebun, Copita oțelita nu i se mai tocește, El n-are cărare,nu are nici drum, Își deschide aripi ,cănd somnul domnește, Doar glasul inocent îl mai domolește, Zâmbetul pur,îl priponește... Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește! Nu are grajduri,nu are pășune, Nu are izvoare de unde să se adape, Își caută herghelia în propria lui lume, Ne duce destinul pe umbre de ape, Copilării frumoase...iubire ,tristețe,trăire, Simbol peste
CALUL SĂLBATIC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371735_a_373064]
-
am făcut confidente din paginile jurnalului, de care nu mă despart niciodată. Jurnalul și albumul de fotografii au rămas pentru mine lucruri de care nu mă pot lipsi. Jurnalului îmi deschid sufletul, șoptindu-i povești, când somnul întârzie să-mi priponească gândurile hoinare în lumea visării, tândălind cine știe pe ce cărări ale nopților înstelate. Albumul cu fotografii mă teleportează prin ferestrele trecutului, înapoi în timp. Acolo am posibilitatea să mă regăsesc pe mine ce-a din alte vremuri, alături de icoanele
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
împărăției mele!... Leagă-l de stejarul ăla! Dacă nenorocitul pintenat dă „cucurigu” în sat, se duce vraja și-i vai și amar de neamul tău. Valdescu se ridică ascultător să nu înrăutățească și mai mult situația. La lumina fulgerelor își priponi armăsarul care sărea ca disperatul în două picioare și necheza ca un sălbatic. Prin întuneric zări acei cărbuni aprinși în globul ocular al încornoratului. - Peste câteva momente vei asista la un spectacol nemaiîntâlnit până acum în viața ta! - Sincer nu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Articolele Autorului PREFAȚA ASCUNSĂ Nu pot să vorbesc despre Dumnezeu decât uitându-mă în oglindă, pierzându-mă în argintul ei nemărginit. Nu mă văd vorbind despre Dumnezeu, pornind și învârtindu-mă până la extaz, în jurul unei teme. Este ca și cum ai fi priponit de propria-ți libertate.Și , mai ales, doare ! Recunosc : mi-ar place să zbor cu aripile înfundate în buzunare până la coate ! Însă, una este ceea ce poți să implori din genunchi, și cu totul altfel arată cererea manifestată stringent în poziția
PREDICI ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362155_a_363484]
-
e anul ce-l număr! Aleargă prin lume,aleargă nebun, Copita oțelita nu i se mai tocește, El n-are cărare,nu are nici drum, Își deschide aripi ,cănd somnul domnește, Doar glasul inocent îl mai domolește, Zâmbetul pur,îl priponește... Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește! Nu are grajduri,nu are pășune, Nu are izvoare de unde să se adape, Își caută herghelia în propria lui lume, Ne duce destinul pe umbre de ape, Copilării frumoase...iubire ,tristețe,trăire, Simbol peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378791_a_380120]
-
e anul ce-l număr!Aleargă prin lume,aleargă nebun,Copita oțelita nu i se mai tocește,El n-are cărare,nu are nici drum,Își deschide aripi ,cănd somnul domnește,Doar glasul inocent îl mai domolește,Zâmbetul pur,îl priponește...Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește!Nu are grajduri,nu are pășune,Nu are izvoare de unde să se adape,Își caută herghelia în propria lui lume,Ne duce destinul pe umbre de ape,Copilării frumoase...iubire ,tristețe,trăire,Simbol peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378791_a_380120]
-
în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași gesticulație mimetică, exercițiu și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
undeva, un copac a căzut doborât de furtuni, / greu peste munți se așterne aerul nopții de iarnă”, „sufletul morților iese în lume.” Printre cei sculați din morminte se află și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
ai fi în stare să vînezi dintr-o dată. Cum nu te întîlnești cu cașaloții în fiecare zi, trebuie să omori cît poți mai mulți, cînd îi găsești; și, cum nu poți să-i omori pe toți deodată, trebuie să-i priponești, ca să-i poți omorî în voie după aceea. Iată de ce, în asemenea ocazii, marinarii se folosesc de drug. Ambarcațiunea noastră avea trei drugi; primul și al doilea fură lansați cu succes, căci cașaloții atinși o luară la fugă împleticindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trei lumînări gigantice, aprinse în fața unui altar. Ă Lua-o-ar naiba de barcă! exclamă Stubb, în clipa cînd un talaz uriaș îi lua pe sus mica ambarcațiune, a cărei copastie îi lovise zdravăn mîna cu care încerca s-o priponească. Lua-o-ar naiba, du-că-se! Dar, în vreme ce se întorcea spre punte, ochii lui zăriră flăcările și atunci exclamă, cu o voce schimbată: Ă Fie-vă milă de noi, fulgerelor! Pentru mateloți, înjurăturile sînt monedă curentă; ei înjură și pe vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu-l mai chinuiau atât de nemilos ca în tinerețe, dar misionarul își păstra și acum obiceiul ca seara, înainte de a cădea în pat ca un buștean o dată isprăvită rugăciunea, să-și lege încheieturile cu o funie la fel cum priponești un cal care nu știi când o să lovească. În seara aceea tumultul valurilor era mai aprig ca de obicei. Misionarul tocmai se întorsese în coliba sa ascultând vuietul mării în timp ce venea de-a lungul plajei scufundate în beznă cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cantitatea de informații memorate. O hazna plină de căcat. Un imens balast. O uriașă inerție, mai puternică decât impulsul mișcării, ar sufoca orice urmă de progres și, în cele din urmă, chiar de viață. Memoria este și lanțul care ne priponește de stâncă și vulturul care ne sfâșie ficatul. în schimb, amnezia e sinonimă cu libertatea. Uitarea te detașează de... Nu cred că ai dreptate, îl întrerupse Filip. O lume lipsită de memorie ar avea același sfârșit ca și o lume
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vârtejul iarmarocului, făcând din nou mulțimea să se agite și să colcăie ca un mușuroi de furnici în panică. De cu seară, la lumina făcliilor, nomazii înălțaseră de la pământ un soi de schelet de pasăre răpitoare din scânduri și stâlpi priponiți cu lanțuri și odgoane. Acoperiseră apoi eșafodajul cu o pânză de cort murdară, peticită și subțiată de vreme. Copii chilugi, veniți în zori, îi ridicau cu teamă poalele pentru a surprinde vrăjiți, cu o clipă mai devreme, spațiul acela tainic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în vacarmul acelor clipe zbuciumate, îi păru lui Sebastianus a fi acela al unui băiat. Nu îi semăna, oricum, cu cea a lui Chilperic. Războinicul se năpusti înainte în direcția unui petec de iarbă îngrădit cu ziduri dezgolite, unde erau priponiți mai mulți cai. în apropiere, hunii ridicaseră două corturi mari, dintre care unul era deja în flăcări; în timp ce câțiva dintre ei se postau în formație de apărare, ca să poată stăvili atacul furibund al năvălitorilor, alții se străduiau să dezlege pripoanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cantitatea de informații memorate. O hazna plină de căcat. Un imens balast. O uriașă inerție, mai puternică decât impulsul mișcării, ar sufoca orice urmă de progres și, în cele din urmă, chiar de viață. Memoria este și lanțul care ne priponește de stâncă și vulturul care ne sfâșie ficatul. în schimb, amnezia e sinonimă cu libertatea. Uitarea te detașează de... Nu cred că ai dreptate, îl întrerupse Filip. O lume lipsită de memorie ar avea același sfârșit ca și o lume
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vârtejul iarmarocului, făcând din nou mulțimea să se agite și să colcăie ca un mușuroi de furnici în panică. De cu seară, la lumina făcliilor, nomazii înălțaseră de la pământ un soi de schelet de pasăre răpitoare din scânduri și stâlpi priponiți cu lanțuri și odgoane. Acoperiseră apoi eșafodajul cu o pânză de cort murdară, peticită și subțiată de vreme. Copii chilugi, veniți în zori, îi ridicau cu teamă poalele pentru a surprinde vrăjiți, cu o clipă mai devreme, spațiul acela tainic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nu-l interesa acest amănunt. Îl interesa În mod special persoana lui Tony Pavone. Era hotărât să facă mare tărăboi, să măsoare platforma betonată cu șuplerul și cântarul farmaceutic, să stabileasă un suficient de substanțial prejudiciu pentru a-l putea priponi pe omul care-l avea În imaginația lui...! Înapoie dosarul Șefului de Șantier, Își aprinse o țigară americană privindu-l pieziși. „Știi ceva...? De fapt eu nu am nimic Împotriva ta și nici nu ma interesezi ca persoană, Îmi fac
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
minus ca să te poată aresta! Însfârșit, pentru ca arestarea să se deruleze mai rapid a spus să fiu omul lui de Încredere...! În acest scop, urmează să-ți cer zece mii lei Împrumut, să-l anunț să vină cu potera să te priponească pentru dare de mită...! Ce să-ți mai spun...! La prima propunere am răspuns echivoc Însă la a doua am refuzat categoric. Am dat vina pe religie, argumentând: eu sunt om evlavios și, nu pot comite o faptă care va
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
verzii în lumina piezișă a soarelui. Coborârăm drept în baltă. Căsuțele risipite ale satului, cu fumurile luminoase, rămaseră în urmă zugrăvite pe cerul limpede. Într-o băltoacă neclintită, în noroi, printre papură zdrobită, se arătă o luntre, neagră de catran, priponită cu o frânghie groasă de un țăruș înfipt în malul hleios. —Asta-i luntrea mea! rosti deodată vânătorul. Mai încolo am ascunzișul vâslelor... Și uite, colea pe mal, între sălcii, deasupra stufului bălții, căsuța mea... Atât mi-a mai rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spre casă și intra pe ușa care însemna în lumină o pată neagră. Liniștea plutea peste marginea aceea de pădure, liniște ușoară pe care o tremura parcă strălucirea luminii; și tăcea frunzișul nesfârșit. „Nu mai bătea inima codrului și erau priponite și vânturile...“ Pârăul curgea fărâmând lumina și clătea ușor ierburile și florile și treceau albine prin soare ca niște scânteietoare de aur. Și mi se umplea sufletul de pace, acolo, într-un colțișor de lume. Treceam destul de des prin aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]