711 matches
-
cu meșterșuguri (înșelătorii) în moșiile mănăstirii lui Păun”... ― După 4 ani - asta o aflăm din hotărârea lui Mihai Racoviță voievod, adică la 8 aprilie 1717 - Xiropotamlenii și cu cei de la Sfântul Ioan Zlataust încă se mai ciorovăiesc pe moșia de la Prisăci, pentru niște poieni din Codrii Iașilor și vinăriciul din “Dealul Brândzăi”. La sfârșitul judecății, făcută împreună cu mitropolitul Ghedeon, vodă hotărăște: “Deci dovedindu-să... cum au fostu luat călugării de Sfetii Ioan Zlataust aceli moșii a Clatii, cu meșterșuguri, și cu vicleșug
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și sărăcirea acestei sfinte mănăstiri (Galata)... am luat-o din mâinile acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o... cu tot ceea ce are... cu sate cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani,... la cetatea Ierusalimului... De aceea,... călugării care vor locui... în... mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an... să fie călugărilor pentru hrană... Iar ce va rămâne... din acel venit... să aibă a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mea. După o adâncă plecăciune, am început să citesc - spre mirarea mea - cu glas limpede: „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica, care se află în partera de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica, care se află în partera de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aceasta,...am binevoit să întărim...acestei Sfinte Mitropolii dania sfântadormitului nostru bunic, domnului Alexandru, și daniile unchilor noștri, următoarele sate: Verescani, cu moară, apoi Ungureni... Am mai dat însă...pentru mântuirea sufletului nostru și al fostei noastre soții, Eudochia, o prisacă a lui Balica... Suceava, în 6996 (1488), martie 12.” Acestea le-am scris avându-l lângă mine pe logofătul Tăutu. După felul cum căta către măritul Ștefan, mi-am dat seama că îl iubește și că ar face orice numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
3 aprilie 7087 (1579), Petru Vodă se hotărăște să dea mănăstirii Galata tot locul din jur până „în obârșia văii cari să cheamă Miroslava...ca să fie hotar și apărari împregiurul mănăstirii...” Mai departe: „Și nimi să n-aibă a puni prisacă în hotarul sfintii mănăstiri, fără numai să fie prisaca mănăstirii. Iar pe cini va afla acole, în Rediu sau în lozi, tăind lemni sau fie ei stricând acolo în hotarul mănăstirii, iar rugătorii noștri, călugării de la sfânta mănăstire... Galata...să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dea mănăstirii Galata tot locul din jur până „în obârșia văii cari să cheamă Miroslava...ca să fie hotar și apărari împregiurul mănăstirii...” Mai departe: „Și nimi să n-aibă a puni prisacă în hotarul sfintii mănăstiri, fără numai să fie prisaca mănăstirii. Iar pe cini va afla acole, în Rediu sau în lozi, tăind lemni sau fie ei stricând acolo în hotarul mănăstirii, iar rugătorii noștri, călugării de la sfânta mănăstire... Galata...să aibă a lua tot acelui om, ce ar găsi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
l-au avut de la Alexandru (Lăpușneanu n.n) voievod pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și loc de moară, și satul Găurenii,...cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și locuri de mori la Socola, și de prisăci și de poieni de fânaț în Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri...și pe drepții robi țigani...” Ei bine, ele au pierdut o asemenea comoară, dar nu oricum, ci: „În zilele lui Ioan voievod, când au prădat turcii și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și cu locul pe care l-am curățit cu oamenii și cu banii mei, în pădurea întreagă și deasă, și am îngrădit cu gard acele chilii și cu locul... Și de asemenea,...am dat sfintei mănăstiri Galata un loc de prisacă,... Balica” ce „a fost din vechime... al Mitropoliei din Suceava.” Când am citit numele - Balica - mi-a trecut prin minte - ca un fulger - că eu însumi, pe când eram diac, am scris, în 1469 februarie 15, la porunca măritului Ștefan vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dar de unde să-l iau? Priveam mâhnit în jur. Călugărul, însă, parcă mi-a ghicit gândul și m-a readus la realitate: „Ia seama, fiule, că tot venitul ista nu-i lucru puțin. El cuprinde venitul de la satele, moșiile, viile, prisăcile, morile, heleșteele și cine mai știe câte altele care erau ale mănăstirii Golia. Și asta nu-i puțin deloc.” Ce puteam să mai spun eu în fața acestui adevăr? Am luat aminte și am tăcut... „Să nu crezi că ai scăpat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire,...toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint...Câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori, și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost...de toate a sărăcit și nu ajunge pentru hrana călugărilor, nu din alte pricini, ci pentru multe greutăți, și oști și limbi străine, care au fost în această țară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod, unde citesc mai departe: „...Adică domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întărit la sfânta mănăstire la Sventi Ioan...care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci care sântu după mănăsrirea lui Aron Vodă și cu viile de la Dealul Brândzii...însă aceste moșii și vii...le-au fostu dat Duca vodă...la mănăstirea lui Păun care s-au răsipit...Duca vodă văzându că n-a hi pomană
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
șeful studioului înscrisese filmul la concursul local de filme de scurt metraj, inițiat de către Casa de cultură ’’Constantin Tănase’’, care, acumîși comunicase rezultatele. Ei, bine, filmul trăznitului, a fost distins cu premiul de originalitate. NOUA FAȚĂ A PĂMÂNTULUI Pământul, pe la Prisaca, era bun, roditor. Acoperit cu livezi de pomi fructiferi, mai pe la poalele versantului, și cu tei și salcâmi, către creastă, formând și o bogată bază meliferă. De aia se și ocupau,în bună măsură, localnicii, cu creșterea albinelor. Sus de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
îmbrăcat, bogat,în conifere, iar, mai jos, urmând masivele păduri de carpen, fag, ștejar. S-a pripășit, dracu știe de pe unde, un arab. O fi, nu zic, poporul arab, făcut din oameni cumsecade, acesta,însă, de se aciuise prin părțile Prisăcii, era o mostră a hoțismului, a câinismului, a banditismului și a tot ce e mai rău pe lume. Și, de-ar fi trecut la atacul zonei, de unul singur, ar mai fi fost cum ar mai fi fost, însă, banditul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
venea, să fie ultimul.Că se cam împuțise brânza și pe acolo. Gata, hotărâse,împreună cu soția, și cu odraslele, care,între timp, se ridicaseră binișor; gata! De-acuma, va rămâne acasă;își va cumpăra stupi,își va organiza o mică prisacă, și-și va vedea, liniștit și cu sârg, de familie și de viață. Tocmai se întorcea, acasă, de pe coclaurii Torino-ului italic. Microbuzul urca, mărunta pantă, asfaltată, spre casă. Când, ca din senin, în vreme ce microbuzul oprise,în stație, a pornit
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de acum câțiva ani, de când nu ne-am mai văzut? Tot. Numai, că,între timp, a mai sporit. Am ajuns la aproape două hectare. Și la câți stupi! Nici nu mai știu, sigur, la câți: pentru că, eu, nu mi socotesc prisaca la număr de stupi, ci, la hectar. Bă, ce drăcie, e-n capul tău?! Păi, da, omule, să mă deosebesc, și eu, cu ceva, de restul lumii. Să fiu,în felul meu, cât de cât, original. Fii. Da. Sunt. Sănătate
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
altele asemenea, stupăritul era și a rămas o ocupație de seamă a multor călugări din această mănăstire. Ca o mărturie peste veacuri, unora dintre ei leau rămas numele înscrise în poienile din împrejurimi, în locurile în care și-au avut prisăcile lor. Acolo au învățat de la albine să culeagă de la fiecare floare ce e mai bun, acel nectar duhovnicesc mult dorit de sufletele noastre, a celor ce năzuim spre mânuire. Tot ceea ce se întâmplă în lume este supus schimbării de la o
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
În Moldova, din punct de vedere politic și geografic, perioada secolelor VIII-IX a fost dominată de o creștere limitată a numărului așezărilor și implicit a membrilor comunităților umane, fapt ce a determinat lărgirea ariei de locuire, spre zonele împădurite (poienile, prisăcile, hățișurile, dumbrăvile), alături de terasele și văile râurilor. Uneori, vetrele satelor nu depășeau ca altitudine fundul unor văi, aflate pe lângă izvoare, râuri ori poiene/păduri, iar de la acest topoclimat au derivat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Valea Mare, Gura Idrici, Podu-Pietriș
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezărilor, s-a remarcat preferința locuitorilor pentru anumite zone, prielnice ocupațiilor, dar în cazul pericolului extern comunitățile bazinului bârlădean au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului, ferite natural și care să permită un grad sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau îndeosebi un climat natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau îndeosebi un climat natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase inferioare, boturi de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și Poienești. alte vetre de așezări se aflau în zone de confluență, guri de văi; toponimia locului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secol! Și-și Încheie astfel discursul erotic: acum, vino cu mine! Unde? La marginea codrului. Ce să facem acolo? Tu, ești pădurar, de profesie. Eu, sunt albinăreasă. Ne ducem la canton. Tu ai să te ocupi de pădure, eu - de prisacă. Și-o să ducem o viață frumoasă și demnă, de oameni liberi, că, eu am adunat, zi cu zi, tot ce mi-ai dăruit, În anii În care te-am servit, ca pândară de corp. Chiar? Chiar! Vino, hai, să te
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ale mele. Că, doar, lumea este, și Încă va fi, cu mult mai plină, În viitor, de femei ca mine! Să ne ridicăm, propuse, ea, cu voce sigură, dârză, dar, totodată, și dulce, precum un boț de miere, dintr-o prisacă pădurărească. Să ne ridicăm, și, dacă viața astfel a ordonat, să ne supunem acestui ordin, măreț și sacru: fiecare, cu calea, cu ce-i este dat să fie, al lui. Al lui și numai al lui! Cu ora de dragoste
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mda, e greu <maya>: adunăm bani să cumpărăm ceva mai mare, dar nu avem destui. Și prețurile tot cresc... <victor>: părinții sunt pensionari? <maya>: da. Avem un teren la țară, vreo 60km spre Satu Mare <maya>: tata a făcut acolo o prisaca, ies destui bani <victor>: mă bucur <maya>: fratele face bani, lucrează administrator la o firmă privată. Dar și cheltuiește mult, și-a luat mașină, haine, calculator... <maya>: dar ne ajută și pe noi. <victor>: cred că o să trebuiască să plec
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
da <sonia>: doamne, ce am zis?! precis că da! <v45>: ce vroiai să-mi spui? <sonia>: m-au rugat părinții să te întreb ceva. Dar să nu te superi <v45>: nu mă supăr <sonia>: ți-am zis, părinții au o prisaca. <v45>: da <sonia>: s-au gîndit să facă business, să vinda mierea în Ungaria <v45>: nu-i rău <sonia>: le trebuie o mașina de ambalat miere și de etichetat <v45>: da, cred că trebuie. Nu mă pricep <v45>: cu ce
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]