277 matches
-
article, lat. articulus (DEX, 1998, p. 61). Spre deosebire de polisemie, omonimia este reflectată în articole diferite de dicționar. De exemplu, mină1, mine, s. f. 1. Loc subteran cu zăcăminte de substanțe minerale utile [...]. 2. Armă explozivă [...]. 3. Bucată subțire cilindrică sau prismatică din grafit sau din alt material, folosită la confecționarea creioanelor. vs. mină2, mine, s. f. Expresie a feței [...] vs. mină3, mine, s. f. Veche monedă grecească de aur sau de argint, a cărei valoare era egală cu o sută de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
căreia i se descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate sigmoidiană se află mica cavitate sigmoidiană utilă pentru articulația cu cupușoara radială. Corpul cubitusului are formă prismatică, mai voluminoasă în partea superioară și căruia i pot descrie: - fața anterioară este lată în partea superioară unde se găsește inserția mușchiului flexor comun profund al degetelor de la II la V; în 1/4 inferioară este convexă și mai îngustă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL Oasele metatarsiene sunt oase lungi în număr de 5, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o față dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularități ale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
rășinile neșarjate, care conțin de obicei aceiași monomeri că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni superficiale corespunzătoare penetrării în microretentii. Realizarea microretentiilor se poate obține numai la nivelul smaltului prismatic, care permite atacul acid în mod preferențial. Smaltul aprismatic nu formează microretentii deoarece atacul acid se face uniform și plan. Adeziunea chimică Apariția primei generații de agenți dentinari a fost marcată de sinteză „comonomerului activ de suprafață” al lui Bowen
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de explorare vizuală a mediului sau de urmărire a mișcărilor, incapacitatea de a prinde o minge, atenția excesivă la urcatul sau coborâtul scărilor, mersul pe vârfuri, lovirea de mobilă etc. Un program vizual de unul, doi ani, care include lentile prismatice și practicarea exercițiilor motorii oculare, pot reduce sau chiar elimina aceste probleme. Cealaltă metodă vizual/perceptuală presupune purtarea lentilelor colorate. Indivizii care beneficiază de ele sunt deseori hipersensibili la diferite luminozități (lumina soarelui, fluorescentă, culori sau contraste și/sau au
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
126 6. Poetica lingvistică / 136 7. Statutul "discursului repetat" din perspectivă integralistă / 141 Capitolul III: Textemele din perspectiva lingvisticii elocuționale / 151 1. "Discursul repetat" - categorie a lingvisticii elocuționale / 151 2. Definirea semantică a textemelor în cadrul "discursului repetat" / 157 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă / 171 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" / 178 5. Clasificarea textemelor în funcție de configurația lor / 188 Capitolul IV: Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" / 195 1. Cadrul teoretic al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantic specific se constituie dincolo de nivelul semnificațiilor limbii și al designațiilor, care devin doar semnificante pentru 'sensul metaforic' al expresiei. Studiul acestor texteme constituie [...] cel dintâi "filon" care se impune a fi investigat sistematic în metaforica textului."323 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat pentru abordarea "expresiilor compuse"324. Ca și alți frazeologi contemporani, Geeraerts tratează cuvintele compuse împreună cu expresiile idiomatice, precizând că acestea ar avea o "arhitectură semantică" identică: "în ambele tipuri de expresii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interpretarea expresiei ca întreg, pe de alta, dar această dimensiune sintagmatică poate fi înfățișată, evident, atât cu privire la sensul originar, cât și cu privire la sensul derivat. Așadar, relațiile semantice din cadrul expresiilor idiomatice ar putea fi cartografiate în mod sistematic prin intermediul unei structuri prismatice."326 b) Un al doilea pas îl constituie abandonarea noțiunii tradiționale de compoziționalitate, căreia Geeraerts îi preferă termenul izomorfism: "deoarece termenul de compoziționalitate evocă puternic, datorită conotației sale procesuale, ideea de derivare de-jos-în-sus, ar putea fi mai folositor un termen
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi de izomorfism (= transparență sintagmatică), în timp ce legăturile dintre "vârfurile" unor triunghiuri diferite (1-4, 2-5 și 3-6) indică raporturi de motivare (= transparență paradigmatică). 3.1.3. Modul de utilizare a modelului prismatic poate fi ilustrat cel mai bine printr-un exemplu. Să luăm, de pildă, locuțiunea a împroșca cu noroi (pe cineva) - cu varianta a zvârli cu noroi (în cineva) -, al cărei sens idiomatic este acela de "a calomnia, a defăima pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
figurat al expresiilor idiomatice e real nu doar atunci când e dat pe baza sensurilor literale ale elementelor constituente ale expresiei, dar și în măsura în care el este căutat atunci când nu este dat."339 3.3.1. Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts se prezintă ca extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură categorie de texteme (expresiile idiomatice). Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat". De exemplu, cele trei categorii distinse de către Coșeriu (și redistribuite în secțiunea 2. a capitolului de față) ar putea fi caracterizate și cu ajutorul conceptului de "motivație": a) Astfel, "perifrazele lexicale" (ex.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ex.: a face cu ou și cu oțet) pot fi considerate fără excepție drept unități motivate, deoarece ele permit proiecția figurată/metaforică a tuturor elementelor care compun respectiva secvență de "discurs repetat". 3.3.2. Din perspectiva lingvisticii integrale, modelul prismatic prezintă, totuși, două carențe importante. În primul rând, el nu precizează cu exactitate planul/planurile lingvistice pe/în care se situează "sensurile" vizate. Desigur, putem deduce că e vorba despre niște raporturi care se stabilesc între planul universal și cel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dovedește a fi nu utilă, ci necesară. Celălalt motiv ține de faptul că din modelul lui Geeraerts (care, spuneam, se oprește asupra raporturilor dintre desemnare și semnificație) lipsește o componentă esențială a "conținutului" lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra clasificării, ci și asupra analizei textemelor. 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" 4.0. În primă instanță, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts își dovedește utilitatea analitică și taxonomică în măsura în care îl corelăm cu definiția textemelor pe care am propus-o în 2.4.3. ("unități ale "discursului repetat" caracterizate prin non-derivabilitatea directă/nemijlocită a planurilor "conținutului" lor") și, mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conținuturile derivate/metaforice (idiomatice), și dublul proces motivațional ce asigură legătura dintre acestea și care se poate manifesta atât la nivel local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts, propunem următoarele denumiri: (2) și (3) reprezintă niște cultureme, adică niște "lexeme" care, în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înțelese ca ansambluri de texteme caracterizate prin prezența unui culturem comun. Prin urmare, între câmpul idiomatic și clasa idiomatică există două diferențe esențiale. Pe de o parte, câmpul idiomatic vizează motivările de pe axa "superioară" a textemelor (linia 1-4 din modelul prismatic), în timp ce clasa idiomatică are în vedere motivările de pe axele "inferioare" (2-5 și 3-6). Pe de altă parte, termenul nuclear al unui câmp idiomatic (termenul 4, pe care l-am numit doxa) nu apare niciodată materializat ca atare în texteme, pe când
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte cuvinte, textemele au un statut metaforic, dar, ca urmare a "repetării" lor, ele constituie în sine doar niște metafore convenționale (ceea ce nu exclude, totuși, posibilitatea reactivării anumitor valențele metaforice în planul textual-discursiv). În ceea ce privește clasificarea textemelor, am recurs la "modelul prismatic" al cercetătorului belgian Dirk Geeraerts, pe care am încercat să-l reformulăm din perspectiva lingvisticii integrale. Pe baza acestui model, am delimitat trei categorii de texteme (diasketice, diasemice și diatropice), în funcție de planurile între care se manifestă non-coincidența "conținutului", precum și alte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a metaphorical status, but, due to "repetition", they prove to be mere conventional metaphors (which does not exclude, however, the possibility of re-activating their metaphorical valencies at the textual-discursive level). Regarding the classification of textemes, we resorted to Dirk Geeraerts' "Prismatic Model", which we attempt to redesign from the perspective of integral linguistics. Based on this model, we delineate three categories of textemes (i.e., diasketic, diasemic and diatropic), according to the levels between which the non-coincidence of "content" manifests, and two
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
decretase apodictic poetul american, în "Principiul poetic". Următoarea secvență din "Veghe" celebrează misterul maturației poetice, așteptarea plină de uimire a hazardului fecund, sentimentul poemului pe punctul de a se face: Stabile corpuri! Insolvate, în veritabilă vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crimă fracției și a secundei expia acum în amestec 11. În Cartea X din "Republică", Platon condiționează mimesis-ul poetic de structură ierarhică a realității. Filozoful antic presupune trei nivele ale
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dintâi, fondul existenței noastre, i.e., conul universal memoriei, în care toate nivelele de existență coexista 22 - "veritabilă vale". Aici - mai corect ar fi să spunem, în acest interval de timp, reprezentările divizate, juxtapuse , ale percepției comune, pragmatice, a lumii ("alfabetul prismatic"23) se topesc (sunt "comprima[te]") într-un fel de nebuloasa primară ("aburii", asemeni "cămărilor de bura" din "Margini de seară"), eterogena, în care entitățile componente se întrepătrund, sfârșesc ("expia[za]") prin a-și regăsi unitatea de fuziune primordială ("amestec
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 56: " La durée est bien succession réelle, mais elle ne l'est que parce que, plus profondément, elle est coexistence virtuelle" (italice în original). 23"Alfabetul prismatic" este, totodată, o metaforă pentru modul cotidian de a vedea spațializat, i.e., fragmentar și discontinuu, lumea din jurul nostru, "comentat" poetic în "Dioptrie", si desemnează o lectură inadecvată a realului (care este continuă devenire), pentru că pierde din vedere tocmai unitatea ei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană (incizura radialis) pentru articulația cu cupușoara radială. Corpul cubitusului (corpus ulnae) are formă prismatică, mai voluminousă în partea superioară și căruia i pot descrie: -fața anterioara (facies anterior) este iată în superioară unde se aăsește inserția mușchiului flexor comun profund al deaetelor de la doi la cinci în timp ce în 1/4 inferioară este convexă și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lobulului clasic sunt: sinusoidele hepatice (componenta vasculară), țesutul conjunctiv localizat intralobular în spațiul Disse (componenta stromală) și pasajele intercelulare prin care este drenată bila către periferia lobulului (componenta biliară). Lobulul hepatic clasic este considerat un fragment de parenchim, de formă prismatică, având baza poligonală (clasic hexagonală), de aproximativ 1 mm diametru și maxim 2 mm înălțime. În centrul său se află o venă centrolobulară, tributară venei cave inferioare iar marginile sunt delimitate de țesut conjunctiv. În locul de întâlnire a doi sau
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]