1,056 matches
-
în direcția cea bună? Oamenii cred că, mai degrabă, nu 35 Reforma economică: între așteptări și rezultate 37 Căderea economiei 37 Eșecurile structurale ale reformei economice 39 Criza economiei de stat 39 Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate 42 Pierderea pariului cu agricultura 45 Strategia financiară: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare 46 Standardul de viață: explozia sărăcirii pe fondul creșterii rapide a inegalităților 47 Dezagregarea socială 51 Capitolul 3 - Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe privatizarea întreprinderilor de stat. După 14 ani de tranziție, percepția populației față de principalii actori ai economiei este puternic negativă. Încrederea cea mai scăzută o prezintă investitorii străini, probabil percepuți mai degrabă a fi cei care au dat „țepe” întreprinderilor privatizate. Firmele private prezintă, de asemenea, o încredere scăzută. Probabil că întreprinderile de stat se plasează ușor mai bine nu datorită performanțelor economice, ci pentru că sunt ceva mai controlate în atitudinea lor față de angajați. Tabelul 2.4. Gradul de încredere/neîncredere
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
eșecurile întreprinderilor de stat. Singura soluție părea a fi privatizarea, măsurile de corectare a ineficienței întreprinderilor proprietate de stat reprezentând o preocupare secundară. Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizatetc "Slaba eficiență a privatizării\: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate" În ideologia strategiei tranziției, privatizarea a fost considerată a reprezenta un mijloc de restructurare și relansare a economiei. Se aștepta ca privatizarea, pe lângă injectarea masivă de noi investiții, să producă o infuzie de principii și modele manageriale mult mai eficiente
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
facă. Privatizarea era de așteptat deci să producă o restructurare severă: să fie lichidate componentele fără perspectivă și dezvoltate cele viabile. Se aștepta să urmeze o perioadă de stres economic, cu diminuări ale producției în anumite zone, dar relansarea întreprinderilor privatizate era de natură a compensa în mare măsură costurile restructurării. În această viziune, privatizarea era o cale de creștere economică, dar cu o condiție: nu conta atât costul preluării întreprinderilor, cât planul solid de restructurare și relansare, bazat pe infuzia
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
este sugestivă) întreprinderile de stat. Ele au dezorganizat prin corupție managementul lor, împingându-le treptat spre faliment, prin însușirea resurselor de care acestea dispuneau. Contrar proiectului inițial ce viza ca întreprinderile de stat să fie mai întâi restructurate și apoi privatizate, multe dintre ele au fost privatizate de-abia după ce au fost golite de resursele de care dispuneau și dezorganizate. Paradoxal, primul val de privatizare a profitat de vulnerabilitatea ridicată a sectorului de stat, inducând în acesta o criză uriașă. b
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
privatizate de-abia după ce au fost golite de resursele de care dispuneau și dezorganizate. Paradoxal, primul val de privatizare a profitat de vulnerabilitatea ridicată a sectorului de stat, inducând în acesta o criză uriașă. b) Se aștepta ca cele mai multe întreprinderi privatizate să fie restructurate, înscriindu-se pe o curbă de creștere. Acest lucru s-a și întâmplat în unele cazuri. Șocul a constat însă în faptul că, de asemenea, multe întreprinderi privatizate au fost distruse nu pentru că nu mai aveau șanse
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o criză uriașă. b) Se aștepta ca cele mai multe întreprinderi privatizate să fie restructurate, înscriindu-se pe o curbă de creștere. Acest lucru s-a și întâmplat în unele cazuri. Șocul a constat însă în faptul că, de asemenea, multe întreprinderi privatizate au fost distruse nu pentru că nu mai aveau șanse de relansare, ci pur și simplu deoarece pentru noii patroni distrugerea lor s-a dovedit a fi mult mai rentabilă. Paradoxal, statul s-a dovedit a fi un administrator slab și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
resurse financiare - cu atât mai mult pentru investițiile atât de necesare. Puțini dintre managerii întreprinderilor de stat au reușit să devină proprietarii marilor întreprinderi. Ei nu erau „investitori strategici”; c) obținerea unor poziții de conducere ca manageri-specialiști în noile întreprinderi privatizate: acest lucru s-a întâmplat frecvent, dar la capătul unui lung proces de agonie a întreprinderilor și de negociere cu viitorii proprietari. Oamenii politici din partidele desființate de regimul comunisttc "Oamenii politici din partidele desființate de regimul comunist" Reapăruți pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o alianță între tehnocrație și sindicate, dar nu din motive ideologice de tip comunist, ci mai degrabă din motive pragmatice. Și tehnocrația care administra întreprinderile de stat, și salariații erau interesați de menținerea întreprinderilor, fie ca proprietate de stat, fie privatizate, inclusiv în obținerea suportului statului pentru menținerea întreprinderilor în dificultate. Noul partid politic era departe de a reprezenta spiritul social-democrației. Și în regimul comunist masa tehnocrației era responsabilă de administrarea economiei, și nu de politica socială, pe care o vedea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe o strategie extremă: privatizarea totală și rapidă. O asemenea opțiune este, în sine, greu de justificat. Și în Occident există largi sectoare proprietate de stat. Ele au fost menținute în toată perioada postbelică și nici acum nu sunt complet privatizate. În România privatizarea totală și rapidă a devenit o dogmă pe care nimeni nu a îndrăznit să o pună public în discuție. Programul „privatizarea chiar pe un dolar” exprima o opțiune de principiu. Argumentul esențial l-a constituit necesitatea eliminării
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pieței, inclusiv a zonei dominate de întreprinderile de stat, acordarea acestora a unui statut cvasiindependent, cu un control foarte slab din partea statului ca proprietar; privatizarea rapidă și totală, alegerea privatizării cu orice preț, atât cu riscul înalt al distrugerii întreprinderilor privatizate, cât și cu prețul corupției. Nivelul de corupție a atins, probabil, vârful în prima parte a tranziției, fiind rezultatul unei privatizări realizate printr-o procedură birocratică slab eficientă, al unor priorități care s-au dovedit a fi defectuoase și al
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din accidente sau din factori extrinseci, ci din însăși configurația sistemului: minimizarea intervenției statului și o secvențialitate greșită a proceselor de schimbare dezvoltă, inevitabil, o structură secundară de tipul „economiei de pradă”. Atât economia proprietate de stat, cât și cea privatizată au devenit surse importante de profit nu prin performanță economică, ci prin parazitare. O economie sănătoasă și prosperă se caracterizează prin mecanisme care asigură subordonarea profitului performanței. O economie bolnavă face posibilă creșterea profitului chiar prin distrugerea performanței. Explicarea proceselor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nou mecanism posibil de corupție, care a fost fructificat din plin: coaliția dintre beneficiarii privați din resursele publice și cei ce controlau acest mecanism de transfer. Filozofia privatizării nu accentua principiul justei plăți, ci cel al restructurării și relansării întreprinderilor privatizate. De aici o sursă structurală a corupției: accesul la privatizarea proprietății de stat, la prețuri mici și în condiții contractuale postprivatizare convenabile, era controlat de sistemul de autoritate publică. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește controlul îndeplinirii clauzelor contractelor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național de companii. În funcție de structura proprietății, ratele profitabilității sunt prezentate în figura 5.2.2. În anii 2001 și 2002, unele companii recent privatizate au înregistrat pierderi, ținând seama de strategiile specifice de dezvoltare (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați), ceea ce a determinat o situație mai avantajoasă din punct de vedere al pierderilor la companiile de stat. Începând cu anul 2005, ratele profitabilității companiilor private
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
atât numeric, cât și ca pondere în cifra de afaceri a topului. Ratele consolidate ale profitabilității generale ale companiilor multinaționale semnificative sunt prezentate în figura următoare. Perioada 2000-2002 poate fi considerată ca start strategic fie pentru companiile multinaționale semnificative recent privatizate (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați) sau al unor companii multinaționale semnificative de tip greenfield (Vodafone). Din anul 2003 până în anul 2009, companiile multinaționale semnificative au avut în ansamblu cea mai înaltă rată a profitabilității generale, depășind în anul 2006 valoarea
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
ajungea până la 97% (fosta Cehoslovacie). Privatizarea nu este însă doar o chestiune de volum. În țările mai puțin dezvoltate economic, din afara sistemului socialist, privatizarea înseamnă redefinirea rolului statului și sectorului privat, pentru că o mare parte din activitățile economice sunt deja privatizate și există structuri, mecanisme și instituții ale economiei concurențiale, precum reglementări referitoare la proprietate și legi în domeniul concurenței, astfel încât sunt asigurate, cel puțin parțial, condițiile-cadru ale unui sistem economic orientat spre economia concurențială; de asemenea, populația țărilor respective dispune
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
publice referitoare, de exemplu, la valoarea investițiilor la care se obligă cumpărătorul sau la menținerea unui anumit număr de locuri de muncă<footnote Pe lângă aceasta, trebuie asigurată eficacitatea în timp a privatizării și aplicate măsuri adecvate pentru ridicarea competitivității întreprinderilor privatizate; controlul privatizărilor se efectuează nu numai la încheierea întregului proces, ci se asigură un flux continuu de informații despre experiențele de până la momentul respectiv și despre măsurile de adaptare corespunzătoare. footnote>. Pentru întregul proces de privatizare sunt deosebit de importante măsurile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
footnote>. Pentru întregul proces de privatizare sunt deosebit de importante măsurile care însoțesc politica economică și socială ca, de exemplu: crearea unor condițiicadru - juridice și instituționale, introducerea unei politici concurențiale adecvate, precum și măsuri corespunzătoare pentru amortizarea efectelor negative ale privatizării. Întreprinderile privatizate sunt adesea în imposibilitatea de a deveni competitive fără existența unor instituții care să le sprijine; programele pentru marea privatizare au urmări sociale nebănuite în lipsa unui sistem de protecție socială care să funcționeze și fără o politică elementară în domeniul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
bunurilor și serviciilor pe care le oferă - domenii publice tradiționale (apa, energia, transporturile) sau domenii ce aparțin de regulă sectorului privat (întreprinderi productive, de alimentație); activități economice pe plan național și internațional. Problema care se ridică este care întreprinderi trebuie privatizate prima dată. Există, în practica economică, o serie de instrumente de clasificare pentru selectarea întreprinderilor publice care urmează a fi privatizate în prima fază. Cel mai important sistem de clasificare are în vedere următoarele criterii: importanța strategică și gradul de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care întreprinderea rămâne în proprietatea statului. Privatizarea managementului reprezintă primul pas pentru privatizare totală dacă din anumite motive nu este posibilă privatizarea materială, dar trebuie realizată cel puțin o creștere a eficienței. Se ridică două mari probleme, anume dacă trebuie privatizată întreaga întreprindere sau numai anumite părți ale sale și dacă vânzarea să se facă în favoarea investitorilor autohtoni sau străini. În favoarea rămânerii anumitor părți ale întreprinderii în proprietatea statului pledează, în special, posibilitatea ca statul să controleze în continuare întreprinderea respectivă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
are o situație economică-financiară dificilă, dar dispune de un management calificat, care poate înlătura cauzele acestei situații, sau dacă există speranță că întreprinderea va avea șanse bune pe piață după restructurare. În fosta RDG mai mult de 20% din întreprinderile privatizate au fost vândute pe bază de participații ale managementului sau ale salariaților. Avantajul principal constă în asigurarea locurilor de muncă și menținerea în viață a întreprinderilor respective, dar în favoarea metodei pledează și motivația puternică și deschiderea spre asumarea de responsabilități
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
bănești pentru a cumpăra propria întreprindere, lucru valabil și pentru manager, motiv pentru care sunt nevoiți să recurgă la capital atras, apelând la credit, la proprietarii întreprinderilor publice sau de stat, fenomen cunoscut ca leveraged-buy-out. Garanția o constituie patrimoniul întreprinderii privatizate și, eventual, veniturile viitoare ale acesteia, astfel că speranțele privind dezvoltarea întreprinderii depășesc adesea posibilitățile reale. Vânzarea de active individuale: face referire la active individuale ale unei întreprinderi fără legătură între ele, sau la active cu legătură între ele ca
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Chestiunea e că nici administrația, nici deconcentratele, nici primăriile nu pot intreprinde ceva până nu le "vine bugetul". De unde se vede că dacă buget nu e, mișcarea banului nu e, speranțele... "nu e". Dacă economia și serviciile ar fi preponderent privatizate altfel s-ar roti pacostea care strică destine, vise, inimi, vieți și... instituții, "ochiul dracului"!!! Grav e că cei care au adunat mari datorii, au fost refuzați de bănci (și aici... străinii dictează !) unde guvernatorul Isărescu gestionează indirect criza, adică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de eficiente asemenea privatizări. Cu toții văd acum acest exercițiu ca pe un simplu transfer de la monopolul de stat la monopolul corporațiilor private străine, proces care încurajează corupția la nivel guvernamental. Apoi, corporațiile care își propun să cumpere întreprinderile ce trebuie privatizate negociază cele mai bune condiții, știind că guvernul se află sub presiunea FMIxe "FMI" și trebuie să-și respecte promisiunile de privatizare. Guvernele țărilor de proveniență ale acestor corporații le sprijină și ele în timpul negocierilor. Trebuie subliniat faptul că aceste
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
companiei unde lucrați, diferite tipuri de relații între stakeholderi. 1.4. Pe baza lucrării lui H. Mintzberg, recomandată mai sus, asigurați „portretul” unei companii în care să predomine o anumită structură organizațională. 1.5. Analizați, pe cazul unei companii românești privatizate (aflate în perspectiva privatizării) diferiții factori ce pot îngreuna procesul, datorită dorinței de rezistență la schimbare a anumitor stakeholderi. 1.6. Ce sumă veți deține după un an în cazul în care depuneți 100.000 RON la o rată a
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]