420 matches
-
candele și flori Fac sa lăcrimeze cortegiu, De ale istoriei erori. În zi de vară însorită, România-n doliu suspină, Că soarta-i e pecetluită, Anei cu rangul de regină. La catafalc regesc veghează Soldați și fețe-ncoronate, Ce spre rămas-bun priveghează, Pe ce-a dusă-n etenitate. Pe altar de candele e scris, Mesaj ce nu poate fi uitat, Spre omagiu celei ce s-a stins: „VĂ MULȚUMIM CĂ AȚI EXISTAT!" Ceremonie funerară Poartă sicriul ca pe moaște; Din trompete sună
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
înseamnă "dragoste creștină", a fost un călugăr care a întemeiat în trecut un schit pe locul unde se află azi Mănăstirea Agapia Veche. Călugărițele de aici poartă necontenit, dar nu cu ușurință, firul rugăciunilor de zi și de noapte și priveghează candelele sfinte, aprinse cu câteva sute de ani în urmă. - Am ajuns, răsuflă ușurat șoferul autobuzului, iar maicile începură să coboare. Drumul fusese anevoios din cauza zăpezii. În scurt timp, maicile se împrăștiară pe la casele lor. Se așternu o atmosferă de
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
lemn și cerdace largi lucrate în stilul caselor țărănești de la munte, cu o stare de spirit caracteristică ascultării și rugăciunii. Odată pătruns în incinta mănăstirii, străinul n-ar bănui că în această cetate albă a tăcerii se găsesc ființe care priveghează într-o necontenită împletire a muncii cu rugăciunea în atelierele de țesătorie, de croitorie și cele de pictură și că albe sunt nopțile lor în timp ce toaca ocolește biserica. A doua zi, am participat la Sfânta Liturghie, unde la îndemnul maicii
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de veacuri neclintită în imtemperiile naturii și ale istoriei, reușind să își îndeplinească misiunea pentru care a fost creată de a priveghea viața sătenilor, de a le aduce în minte și în suflete Cuvântul lui Dumnezeu, de a le marca momentele principale ale vieții lor, de a le fi alături la bucurii și suferințe. Deoarece în timpul Primului Război Mondial a fost transformată în grajd
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
primește orice e omenesc! Având cântul în suflet, corvezile grele de pe spatele maramureșeanului sunt ridicate întocmai de cântec. Puțini cântăreți de azi, ori de ieri, cântă sau au cântat vreodată în Maramureș, dând, în chipul cel mai firesc impresia că priveghează să alunge mâhnirile omenești, mai statornic decât umbra muntelui asupra văii de lângă genunchii lui. Unul dintre ei este interpretul Gheorghe Turda. Spune maestrul că a trecut peste ispitirile muzicii clasice pe care a studiat-o în Conservator, pentru că palinca de la
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - cel care a ajuns, în urmă cu
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
de peceți. un gând de iubire și lacătele sar, iar căpcăunul se transformă în porumbel de pace. Viața ca o pradă soarele își spală sulițele în amurgul mustind de sânge. mâine o altă zi de pradă începe. Priveghere cerul nopții priveghează cu toate stelele aprinse. doar una-i stea căzătoare - a celui ca va fi împușcat în zori. Naștere s-a întâmplat ceva cu mine și m-am trezit pe pământ în carne și oase, dar trupul acesta e-o haină
GANDURI de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354447_a_355776]
-
și rămân ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am vazut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Stareț Neonil Ștefan - cel care a ajuns, în urmă cu
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu optsprezece
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu vreo zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de ninsele gânduri...!» (p. 110). El, înmărțișorat / făurărit-dragobetian, dansează «pe aripile gândurilor», „în zori de rouă“, pe «dâra de Lumină lăsată de îngeri, perceptibilă doar de cei aleși», își propune a îmbătrâni «căutând împreună împrimăvărarea», simte că, în
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
Și prima zi din nemurire Să-ți fie Sfânta Zi de Paște ! Astăzi nu vom mai fi flămânzi Străini, pribegi la alte porți, Spre mântuirea celor blânzi Iisus a înviat din morți ! Pe dealul crucii-ngenunchiat, La ceas de cumpănă-n priveghe Adu-ți aminte de-ai uitat Iisus e încă sus de veghe. Nu te opri de te-a chemat Chiar dacă-s lacrimi și durere Iisus nu este depărtat El te iubește în tăcere. Azi chiar la tine a venit Nu
SFÂNTUL PAȘTE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354235_a_355564]
-
a făcut sălaș în flaut. Aburul degetelor mele tot mai răpit și bogat calcinează lumina argintului. Ape curgătoare din suflet cu frunzele toamnei pe valuri trec prin inele de platină. Pe noduri de rugă se destramă altare ceruite de sare priveghind adâncul din priviri cum mușcă cerul de sticlă. Referință Bibliografică: Altare ceruite de sare / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 770, Anul III, 08 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
ALTARE CERUITE DE SARE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354574_a_355903]
-
parfum dumnezeiesc pe care continuă să-l aibă până astăzi. Cu mare bucurie sufletească și evlavie l-au ridicat, au luat în brațele lor acest dar dumnezeiesc - sfintele moaște, și l-au dus în biserica Sfântului Gheorghe unde obișnuia să privegheze fericitul Ioan. În anul 1832, într-o înfruntare dintre sultanul Mahmud al doilea și Ibrahim al Egiptului, Osman Pașa, trecând prin Procopie - ca trimis al sultanului, aruncă în foc sfintele moaște, după ce jefuise biserica, vrând a se răzbuna pe creștini
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu trei
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - cel care a ajuns, în urmă cu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
-o-ntâi/ în pâinea de pe masă/și-n glasul mamei, grijuliu/ce mă striga prin casă.” și unde, cu siguranță, cei mai mici decât ea o chemau dulce: dădico!. Pentru că și pâinea aceea venea tot din verdele dăruit al câmpiei privegheat de albastru, pentru că acolo, în taina grădinii se creștea primăvara, adică ea: „..o primăvară plina de mister / Pe câmpuri, în livezi și prin păduri. /Mă-mpodobesc cu flori de măr: Tu, verde drag, iar inima îmi furi!” Și tot acolo
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
chemarea-i mută. Doar cucuveaua-l mai privea tăcută De pânze de păianjeni năpădit. Uitat de mii de morți din turn vegheați, Cu tonul grav strigându-și bun rămasul, I-a plâns pe rând și-apoi stingându-și glasul, Îi priveghea la poale îngropați. S-a frânt lovit de fulger coborât Arzându-i spija și apoi în ploaie, L-au îngânat spăimări de cucuvaie, Prohod sub cerul nopții mohorât *** Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: Dangăt mut / Ovidiu Oana
DANGĂT MUT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360519_a_361848]
-
capăt câte un scaun înalt cu spătar la fel. În lungul camerei se lăfăia o scoarță de lână cu alesături, un adevărat tablou cu tufănele și crăițe care dădeau atât de bine pe scândura alb-gălbuie a podelei! Dinspre răsărit, ne priveghea joaca, învățatul ori somnul o icoană veche pe lemn înfățișând Fecioara cu pruncul. Spălatul se făcea dimineața la un lavoar dichisit, așezat în culoarul ce lega odăița Profirei de camera noastră și unde ne așteptau săpunul de liliac, periuțele și
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu trei
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
mine ceva. A fisurat în mine un zid: zidul credinței mele creștin-ortodoxe, al culturii de tip iudeo-creștin în care mă formasem. În una din serile ce au urmat, i-a venit rândul la lectură (era perioada când ”spirit guide” îmi priveghea fricile) volumului „De la Zalmoxis la Genghis-Han”, de Eliade. Aici am descoperit cosmogoniile sud-est europene, printre care și cea românească. Mulțumită învățământului autohton, absolvisem liceul și nu știam că există o cosmogonie românească! Pentru mine, geneza lumii avea doar două variante
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu vreo zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de ninsele gânduri...!» (p. 110). El, înmărțișorat / făurărit-dragobetian, dansează «pe aripile gândurilor», „în zori de rouă“, pe «dâra de Lumină lăsată de îngeri, perceptibilă doar de cei aleși», își propune a îmbătrâni «căutând împreună împrimăvărarea», simte că, în
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
vremi ancorată [...] sub dojana cerului»; de făurar fiind, Ea și El „îmbrățișează pământul“, în ultimă eros-instanță, Ea invocând nu vreo zeitate valentinian-dragobețiană, ci pe Atoatecreator: «O, Doamne, mi-ai / trimis un înger, sleit de / prea multele-i zboruri, / să-mi privegheze somnul / abătut de ninsele gânduri...!» (p. 110). El, înmărțișorat / făurărit-dragobetian, dansează «pe aripile gândurilor», „în zori de rouă“, pe «dâra de Lumină lăsată de îngeri, perceptibilă doar de cei aleși», își propune a îmbătrâni «căutând împreună împrimăvărarea», simte că, în
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! Autor: Constantin T. Ciubotaru Publicat în: Ediția nr. 581 din 03 august 2012 Toate Articolele Autorului Rugăciune (în loc de motto) „Și ne dăruiește nouă, Doamne, cu inima neadormită și trează să petrecem toată noaptea vieții acesteia priveghind și cuvântând la lucrarea poruncilor Tale cele negrăite. Pentru ce, Doamne, stai departe de noi? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? Cel ce face nedreptatea, pe sine se binecuvântează. Dar face pe altul să sufere! Cu limba
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
sclavă A liniștii din smirna rugăciunii. SĂ-MI FURI SĂRUTUL Să-mi furi sărutul prefirat în doruri În noaptea rece-n care stai de veghe Cu gândul tras printr-un inel de zeghe Încarcerat în tristele decoruri - Bolnavele parfume din priveghe. Eu n-am să vin să îți aduc onoruri Când vise risipești printre amoruri Și hoinărești la mii și mii de leghe. Să-mi furi sărutul strecurat prin tihnă De știi să lupți, îl vei avea odat'. Îmbălsămând trudita-ți
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
fi Poet este însă „a simți”, nu doar „a cugeta”: „Și-am văzut ieșind din gura Fiarei pe Nimrod,/ dinții lui scrâșneau cu disperare,/ Profetul Mincinos rânjea-mbrăcat în neagra-i ciohă mare.../ Războiul e aproape, răsăritul mă minte,/ fericit șambelan priveghez la Cuvinte...” Întâlnim, în universul creației, și tristețea metafizică, și „voluptatea morții”, și totul, și nimicul, și lumina, și întunericul, și aproapele, și departele, și dezdurerarea și melanholia, și ermetismul, și spleenul, și „invazia predicatelor nerușinate”, și „teroarea substantivelor vulgare
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]