178 matches
-
a sintetiza propria existență. Sunt patologice atât superficialitatea cât și "intoxicarea" cu una sau alta din variatele posibilități oferite de cultură. * Definirea umanității constituie o problemă de accent, putându-se face fie printr-o potențare a culturii, fie printr-o privilegiere a biologicului. Între aceste limite există mai multe forme de echilibru ce dau seama de varietatea culturilor. Și tot între aceste extreme este situat fragilul echilibru numit societate, cel responsabil de preamărita evoluție. Forma cea mai frecventă în care societatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
atenția orice sistem axiologic care începe prin a recunoaște că înscăunarea lui înseamnă și instituirea unor raporturi ce dau seama de o anumită așezare a puterii. * Atenția exagerată față de gramatică, atunci când este desfășurată în dauna sensului, constituie o formă de privilegiere a formei față de fond. Uneori criticile acerbe ale formei expresiei izvorăsc doar din interesul profesioniștilor limbii pentru apărarea domeniului lor de activitate, justificându-și astfel opțiunile de carieră. Merită recunoașterea noastră eforturile de a construi și păstra limba română, dar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ajută prea mult. Un sens posibil pentru sentința "Mai binele e dușmanul binelui": o societate extrem de bine organizată conduce la însingurarea membrilor ei deoarece anulează șansa prieteniilor cristalizate tocmai pe seama înfruntării eficiente a factorilor aleatori. Prietenia solicită o formă de privilegiere a unui semen în detrimentul socialului. * Schimbarea pe care o produce teoria evoluționistă este una a orizontului de sens: omul trebuie să se compare cu toată lumea viului; privirea pe care o arunca până atunci în jos se transformă dintr-o dată în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a teoriei despre cunoaștere în spiritualitatea bizantină. Dimpotrivă, raționalitatea sub care putem descoperi calea cunoașterii așa cum au înțeles-o bizantinii trebuie înțeleasă ca o formulă de echilibru și de compensare reciprocă între apofatism și catafatism. Deși este recunoscută de bizantin privilegierea apofazei în obținerea cunoașterii, acest fapt nu înseamnă nici o suspendare a valabilității căii pozitive în cunoaștere, nici stabilirea unui raport de la superior la inferior între cele două, ci trebuie să vedem o complementaritate necesară între mersul negativ și cel afirmativ
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
materialismul dialectic și istoric -, (sic!) cu cele mai noi cunoștințe și concluzii ale științei constituie una din cele mai complicate probleme, cu mult mai grea, în multe privințe, decât dezvoltarea economiei" (Plenara Comitetului Central...: 1971, 21-22; subl. m.). Transpare clar privilegierea componentei ideologice în defavoarea celei materiale: lupta pentru crearea "noii" conștiințe este cea mai grea pentru orice regim leninist, și nu a fost câștigată până acum niciodată. Sigur, baza materială a leninismului, la rândul ei articulată ideologic, este foarte importantă, dar
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
multidimensionale din diverse domenii ale vieții sociale, cea mai importantă și mai bine studiată dimensiune a ordinii mondiale rămâne totuși cea orizontală, adică relațiile dintre state iar aici, în general, relațiile internaționale au căzut victimă tentației de a ceda ispitei privilegierii marilor puteri, care se luptă, impun și modifică tipare de interacțiune și norme de conduită în sistemul internațional. Probleme de polaritate în ordinea mondială Polaritatea este termenul utilizat de obicei în literatura de specialitate (de orientare preponderent realistă) pentru a
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
din arsenalul sexismului anistoric, cel la care recurg în discursurile publice românești mulți jurnaliști, eseiști, politicieni. „Femeia nu e om” este doar unul dintre chipurile sindromului mai larg al lipsei de cultură științifică, civică și politică în privința problemelor de gen. Privilegierea acestui articol în paginile de față se explică prin două merite: este unul dintre cele mai esențial sexiste articole din câte ne e dat să citim și aparține unui jurnalist care, în virtutea intuiției, spontaneității, talentului, dar și a lipsei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
c'est alors /4/ le parangon adulé /7/ de la bêtise humaine /6/ qui vous salue. /4/ [La urmă cade uneori din bolți ca o omidă, dar sare iarăși pe picioare, și atunci vă salută tiparul adulat al prostiei omenești.] Prin privilegierea ritmului este mimat ritmul exercițiilor gimnastului; dezarticularea ritmică de la sfîrșit corespunde cu finalul lor și cu concluzia "salut". Așa cum se întîmplă adeseori la Ponge, putem citi acest poem ca pe o declarație poetică. Virtuozitatea gimnastului, pe care textul îl reduce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
extrema diversitate dialectală se restrînge făcînd loc unei singure limbi principale în fiecare țară. Benedict Anderson pune mecanismul acesta al înlăturării celorlalte graiuri uneori literare pe seama unor medii desconsiderate în care se vorbeau idiomuri sortite dispariției.154 Conform teoriei sale, privilegierea cîtorva dintre limbi a fost generată de exercitarea constrîngerii lor comerciale, fi-nanciare și tehnice atît de către imprimerie cît și de industrie. La sfîrșitul secolului al XV-lea tipografii și-au sporit vînzările creîndu-și cel mai vast public cu putință. Dacă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de a schimba ideologiile contemporane. Dar punctul ei forte este în același timp și punctul ei slab deoarece "castrează" cititorii, lăsându-i neputincioși. Nici o formă de jurnalism nu este superioară alteia. Aceasta a fost problema care a apărut în cazul privilegierii istorice a modelului discursiv în defavoarea celui de story și mai specific a știrilor obiective în defavoarea jurnalismului literar narativ din secolul nostru. Având în vedere că punctele forte ale ambelor forme sunt și punctele lor slabe, o asemenea concluzie este în favoarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numai din cauză că nu oferă ceea ce ar trebui să ofere, dar și pentru că plauzibilitatea acelei pretenții ne poate face să îl acceptăm ca autentic, și astfel talentele noastre pot dispărea, pe când literatura, adevărata voce a spiritualității, este percepută cu adevărat (166-67). Privilegierea literaturii superioare este evidentă și anticipează atitudinile critice ale modernismului literar și ale Noului Criticism, care consideră că literatura există prin sine însăși ca o esență estetică și transcedentală. Jurnalismul a fost atunci doar util, deoarece era în mare măsură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Teatralizării îi sunt supuse nu doar partea publică, ci și cea secretă, clandestina a existenței Parizienei, se joacă teatru nu doar în fața altora, dar și din proprie plăcere. Existența ei socială este codificata și, mai mult sau mai putin, expusă. Privilegierea, în critică actuala, a unei interpretări de ansamblu a operei lui Zola, care valorizează nu detaliul, ci ansamblul și mecanismele moderne ale organizării sale (utilizarea spațiului social și a legilor dramatice, montajul, combinatorica, înlănțuirea în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
familiarizare cu anumite caracteristici ale conceptualismului artistic din anii '60, care au influențat practica artistică și critică a celor ce au căutat să se distanțeze de consecințele repetitive ale prescripțiilor formaliste. Astfel, în primele patru propoziții se pune accentul pe privilegierea noilor experiențe în pofida repetiției facilitate de judecățile raționale. Următoarele trei propoziții pun problema artistului care nu trebuie să ezite în "executarea" operei de artă și să-și urmeze cu strictețe gândurile iraționale. Și aceasta, după cum se enunță în propoziția a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al contemplației exoticității 259. Claire Bishop identifică aceste imperative post-estetice și în cartea lui Grant H. Kester, Conversation Pieces: Community and Communication in Modern Art (2004), potrivit căruia arta consultativă și "dialogică" ar presupune o schimbare a înțelegerii artei de la privilegierea experiențelor vizuale și senzoriale individuale la atenția acordată negocierii și schimbului discursiv. În consecință, interesul pentru angajamentul în înțelegerea esteticii ca formă de comunicare ar putea fi înlocuit de investigarea politicilor identității, care ar presupune respectul pentru celălalt, recunoașterea diferenței
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
constructiviste ne-a atras atenția asupra faptului că promovarea paradigmei securității umane se justifică discursiv pe baza ideii că toate viețile umane au aceeași valoare în virtutea faptului că aparținem cu toții umanității, spre deosebire de paradigma securității naționale care se bazează pe principiul privilegierii securității conaționalilor. Din perspectivă liberală, singura identitate fundamentală pe care o avem derivă din apartenența comună la rasa umană. Putem avea, din întâmplare sau din liberă alegere, o serie de alte identități, dar acestea sunt esențialmente secundare. Faptul că acestea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
aspectelor de securitate.13 În aceeași linie, lucrarea se încheie cu unele concluzii care susțin că paradigma securității umane, interpretată prin lentila constructivistă, scoate în evidență faptul că o parte însemnată a cauzelor insecurității umane are legătură cu construcția identităților. Privilegierea identității naționale în organizarea politică mondială, concomitent cu defavorizarea identității umane, reprezintă o cauză constitutivă a insecurității umane, iar o strategie eficace de promovare a securității umane ar trebui să vizeze inversarea ierarhiei identitare, și anume plasarea identității umane pe
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea militară și cultura militară în sine.170 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect al analizei și că acest lucru presupune privilegierea normativă a statului ca obiect de referință al securității. Din punct de vedere epistemologic, constructivismul critic atrage atenția asupra orientării pozitiviste a constructivismului convențional, deși este greu de stabilit o departajare clară între cele două abordări, precum și între constructivismul critic
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
consecință, interese variate. Un interes particular al constructiviștilor îl constituie demistificarea credinței că identitatea este în primul rând și inextricabil legată de statul națiune. În timp ce identitatea etno-națională este încă relevantă, a considera statul-națiune ca fiind componenta ireductibilă a identității, precum și privilegierea acestei forme particulare a atașamentului uman, marginalizează alte posibile fundamentări pentru identitatea colectivă.236 Aceste observații i-au determinat pe specialiști să repete un set de propoziții importante și adevărate, în mare parte neexaminate: identitățile sunt relaționale, construite, multiple, se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de părere că dezbaterile cu privire la conceptul securității umane pot fi văzute ca o nouă rundă a dezbaterilor clasice între abordarea maximalistă (extinsă) și cea minimalistă (restrânsă) a securității. În același fel în care maximaliștii arată care sunt consecințele politice ale privilegierii securității statului pe seama oamenilor marginalizați, amenințați de sărăcie sau persecutați de către propriul lor stat, cei care sunt adepții abordării minimaliste insistă pentru nevoia unui concept de securitate care să poată fundamenta prioritizarea obiectivelor politice. Ceea ce este probabil crucial și deosebit
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
încearcă să le rezolve. Astăzi există un nou consens cu privire la sfera moralității, iar vechea distincție dintre intern și internațional nu se mai aplică. Această schimbare de optică a avut ca rezultat prioritizarea abordărilor etice ori morale din teoria relațiilor internaționale. Privilegierea politicii de putere în detrimentul moralității a însemnat că teoriile relațiilor internaționale au avut tendința de a fi inerent conservatoare și necritice. Faptul că sistemul internațional legitimează acțiuni inacceptabile la nivel intern interesează în mod deosebit problema securității umane. Teoria critică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
perspectivă constructivistă, legitimarea unor acțiuni prin apelul la valorile morale, la identitatea umană, va avea implicații sistemice majore, cu atât mai mult cu cât cauzele structurale ale insecurității umane vor fi puse în evidență. După cum am arătat în capitolul patru, privilegierea identității naționale în organizarea politică globală reprezintă o cauză structurală a insecurității umane legitimând acțiuni care privilegiază conaționalii în defavoarea altora și legitimează acțiuni generatoare de conflicte. Faptul că din multe puncte de vedere paradigma securității naționale generează riscuri și amenințări
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care să-i aparțină în adevăr"18. De unde reiese că implicatul originalității patronate de exercițiul rațional ține mai mult de o preeminență a gândului logic-inserat asupra strictei acumulări de date, iar condiția unei subiectivități omniprezente a actului pedagogic merită o privilegiere metodică a elementului creativ sau a păstrării contactului aplicativ cu sectorul practicii. Acesta este locul predilect al intervenției conștiinței de sine și astfel se marchează răscrucea unei succesiuni eficiente de momente de înmagazinare a informației neutre. Aceasta din urmă sfârșește
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
istoriei. Or, „când nu se poate adăuga nimic unei opere de artă, ea e sfârșită” . Simpla sa reproducere interzice, de asemenea, „practicienilor” (regizori, scenografi, actori, muzicieni etc.) să genereze, prin munca lor, un nou obiect artistic. Un alt pericol privește privilegierea nu atât a operei scrise, cât mai ales a unei lecturi particulare a acesteia, determinate istoric, social și ideologic, încât se poate ajunge la așanumitul fetișism textual ce duce la sterilizarea artei. Rădăcinile acestei teorii sunt vechi, datând, am putea
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Concluzie Recapitulând, răspunsurile la întrebarea cu care am pornit (ce mai poate ține lumea laolaltă?) trimit către regăsirea unității pierdute (resuscitată fie printr-o nostalgie disperată, fie printr-o hermeneutică totală), la construirea unei noi unități, mai relaxate, pornind de la privilegierea din rațiuni istorice, nu metafizice, a unor simboluri, prin țeserea unei rețele dense de valori în dialogul dintre știință și credință și întărirea cetățeanului tocmai prin acceptarea fundamentelor pre-politice ale lui și ale comunității, către întemeierea solidarității în contingență și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii spațiului public. „Privilegierea imaginii Înseși este aceea care erodează forța socială și politică a arhitecturii. Dar mai important, ea produce o potențială distanțare a arhitecților de utilizatorii clădirilor pe care le proiectează... ― (Leach 1999: 10) Deși discursul din care este preluat acest citat
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]