835 matches
-
și șușotește incestul, binecuvântarea, plecarea, dă spre chiliile închise, ce conțin : hârtii ? crime ? monede ? Vino și povestește, negresă bătrână, tu jurnalistule, tu poetule, tu modest povestitor de pe stradă, tu surdomutule, depozitar al înfrângerilor mele, deschide-ți sufletul și povestește, fiică prizonieră a memoriei mele, bătrână infirmă, gândaci de arhivă, uși scârțâitoare, singurătate și greață, persoane și lucruri enigmatice, povestiți ; strat de praf așternut pe piane dezmembrate, povestește; vechi sigiliu de împărat, desperecheate servicii de porțelan, povestiți ; oase risipite pe stradă, fragmente
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
să imprime în peisaj un principiu de planturoasă mișcare. Altcînd, puțin mai înainte, turna, tensionat șerpuite, tipare pentru „Arce, Porți și Pasaje”, lostopane de spațiu organic, ghintuind în traseul lor, adesea vascular, cîte o concrețiune coagulată disimetric și definitiv, fantastic prizonieră. * Sînt cuceriri ale unei disponibilități nervoase, regăsindu-se, peste faze care păreau să le ignore, în luxurianța mai tardivă a porțelanurilor, în dialogul lor apăsat cu muzeul. Astfel s-a petrecut, la lumină de fertile recunoașteri, întîlnirea lui Mircea Spătaru
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
ea. Un spectacol ca o miniatură, delicată și rafinată, care, nu știu deloc din ce pricini, s-a jucat puțin, puțin de tot. Decorul lui Helmuth Sturmer a la japonaise plasa perspectiva jos, la nivelul scenei, acolo unde se află prizonieră, în carcasa ei, protagonista noastră. O amplasare ca în casele japoneze - în care stai pe șezut, cu picioarele sub tine, iar toate obiectele, ferestrele sînt dispuse în jurul tău la acest nivel - modifica și receptarea spectatorului, și felul în care spectatorul
Trei americani la Comedie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6501_a_7826]
-
a ieșit biruitor din confruntările anilor ‘20-’30 ai secolului trecut : fiindcă se înscria într-un trend modern, selectat (vorba, totuși, a lui Ibrăileanu) de epocă. Arta pamfletului e, într-un fel, mai durabilă decât știința polemicii, pentru că nu e prizoniera contextului. Compensată, ce e drept, de plăcerea intelectuală pe care numai polemica ne-o procură. Nu stă în intenția mea de a comenta polemicile pe care le găzduim în numărul de astăzi al revistei. Vreau să spun doar că nu
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6557_a_7882]
-
ale membrilor familiei Pillat. Primul, apărut în 2008, Biruința unei iubiri, conține scrisorile schimbate de-a lungul vremii de soții Dinu și Nelli Pillat, al doilea, Sufletul nu cunoaște distanțele (2009), epistolele Piei Pillat, aflată în străinătate, către familia rămasă prizonieră în țară. Găsești în aceste două cărți absolut tot ce vrei: dramă, tragedie, umor, aventură, pasiune - ingredientele unei fabuloase cronici de epocă, morale și sentimentale, în care onoarea și patima intelectuală alcătuiesc un veritabil exploziv. Mi-am extins lecturile la
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
m-am aflat constant în compania unor autori pentru care plăcerea lecturii și a interpretării a contat mult mai mult decât expunerea sistematică și decât respectul pentru valoarea estetică. Provocatoare în fiecare din articulațiile sale, chiar și atunci când se dovedește prizoniera plăcerii autorilor de a inova cu orice preț, A New Literary History of America e și proba unui efort organizatoric gigantic. Ea ilustrează, sui-generis, vocația întemeietor-novatoare pe care, în ultimele două secole, americanii au știut să o reprezinte ca nimeni
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
din nou, în momentul și la locul nepotrivite", comentează el, precizând că principalul argument pentru amânare este "lipsa de încredere că cele două țări pot proteja frontierele externe, într-o regiune strategică a Europei". Bucureștiul și Sofia par să fie "prizonierele" motivelor pentru care aderarea la Schengen este amânată, pentru că acestea fie nu țin de ele, fie nu au legătură directă cu criteriile de aderare, apreciază expertul. Dar există două lucruri "alarmante" în situația curentă, în opinia lui Lessenski. Primul este
Află cum pot afecta revoltele din lumea arabă aderarea României la Schengen () [Corola-journal/Journalistic/61163_a_62488]
-
realitatea ce o însoțeau. Îmi sună și azi, la fel de tare ca atunci, replica lui Caramitru și felul dramatic în care o spunea, ca o lamentație surdă și dureroasă a neputințelor personajului, dar și ale noastre, ale celor dintr-o țară prizonieră în spatele cortinei de fier: „Gîndirea, deci, ne face lași pe toți. Fapte mari cerute de moment se mărunțesc și-ajung orice, doar fapte nu." Vlad Mugur a folosit și această traducere în adaptarea pe care a făcut-o pentru spectacolul
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
căscate. Cuvintele se dilatau, ritmul, gestul, corpul. Sau, dimpotrivă, se comprimau. Intrau la apă, păreau gnomul cu toba de tinichea ascuns pe sub fustele întîmplărilor. De cîte ori cum mă înghite gura imensă și hulpavă a devoratorului Titus, simt cum devin prizoniera unui gigant talent, Ștefan Iordache, și cum mă scufund, iarăși și iarăși, în oceanul minții lui Purcărete. Titus Andronicus a fost oglinda fermecată prin care am intrat, ca Alice, în lumea minunilor, în lumea de dincolo, în lumea facerii creației
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
îndrăgostit. Doar 10 minute. Groaznic a putut să fie. Nașpa experiență. Adevărul este că nu este un sentiment normal, nu este un sentiment sănătos. Sau mă înșel eu... Ce sentiment... dragostea. Incredibil, domnule! Calcă ego-ul în picioare. Îți ia mintea prizonieră și te forțează să faci lucruri care mai târziu sunt absolut ridicole. Nu e decât pură dependență, înțelegi? Un drog... îți umblă cineva la neurotransmitățor și gata. Ești legat! Este curată nebunie.... Oameni căzuți pradă psihozei. -Leo: Ai o viziune
Panică! Adevărul despre bărbați. ”E o viziune înfricoșător de...” () [Corola-journal/Journalistic/47224_a_48549]
-
Are 24 de ani, este mereu cu zâmbetul pe buze, este avidă după cunoaștere, mintea-i merge brici, dar corpul o ține prizonieră. Are câteva dorințe simple și normale pentru o tânără de vârsta ei - să fie sănătoasă și să urmeze cursurile unei facultăți - cea de Psihologie. Loredana Jianu are forța să meargă mai departe, chiar dacă propriul corp i-a pus bețe în
Povestea sfâșietoare a Loredanei, fata prizonieră în propriul corp () [Corola-journal/Journalistic/43662_a_44987]
-
rămase la picioare. Drumul urmărește etapele inițierii sufi (sufletul, prin asceză, trebuie să treacă prin cele șapte trepte/stadii interioare, pentru a ajunge la stadiul inimii, înainte de a încerca uniunea cu divinitatea). Cu viziunea (antică) asupra sufletului ca substanță separată, prizonieră în corp, tânjind după întoarcere în lumea divină, Avicenna indică treptele spre sferele celeste și palatul marelui Rege: a opta oprire, unde cunoașterea nu se obține prin eforturi omenești, ci doar prin grație divină. Un final ironic face referire, probabil
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
și aștept tot așa de puțin. Toate astea îmi sunt contra firii și a ceea ce îmi imaginasem o viață întreagă. Mi-e ciudă că nu văd variante!”. Tot efortul artistului este unul de închidere, de parcă și-ar lua toate personajele prizoniere într-o viziune plasată permanent cultural în ce timp îi dictează memoria. Astfel se repliază artistul pe granița subțire a unui postmodernism voit sau poate doar afișat și aceea a unui barochism în care nici nu-și imaginează că trăiește
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
Veșnic student, veșnic tînăr, veșnic la început de drum. Poate și de asta i-a fost spiritul deschis, viu, dinamic, neobosit, un om cu o curiozitate fără limite, cu o minte care nu încape în tipare și nu se lasă prizoniera nici unui context. Îl priveam, îl ascultam și simțeam în vorbele lui iubire și prietenie. Mă uitam la Radu, la Vicu, la Sanda. M-am gîndit la întîlnirile din viața mea, la șansele pe care le-am avut. Mi-am amintit
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
avea un motor/ dar nu i-a folosit la nimic....”. În cazul receptării în timp a artei, sensul acestei poezii se schimbă. Motorul începe să funcționeze în timp. Purtînd amprenta unicității, lirica ursachiană nu are cum să devină mult timp prizoniera conului de umbră de esență urmuziană în care a intrat, chiar dacă legile lui Murphy și-au lărgit între timp aria lor de acțiune, afectînd și o parte din eternitate...
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
parte a hotarului simbolic de nisip sunt acei tineri care caută o soluție, de cealaltă, ca și în Blocada, se află marea care le-o promite. Dincolo de mare este Vestul, manifestânduse mai mult de formă în sprijinul acestei umanităț i prizoniere, ori de-a dreptul complice cu sovieticii ocupanți.Oamenii de toată mâna bineîn- țeles că nu aveau cum să știe de înțelegere și se îmbătau cu iluzii, cu ideea că dincolo de mare se află un tărâm de unde le poate veni
Opera Omnia by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5639_a_6964]
-
foi de pătrunjel, bucăți de lămâie și semințe chimen”. Mă opresc aici. Să observăm aproape absența elementului social din roman și, aș spune, atemporalitatea sa. Referirile la ce se întâmplă în jurul acestor personaje sunt puține, ele privesc mereu înlăuntrul lor, prizoniere ale patimei care le consumă. Paul înoată zilnic către larg, atinge limita insulei cu pescăruși, apoi se întoarce pe plaja unde se știe așteptat până ce, în a treia zi, nu-l mai așteaptă nimeni. Îi rămâne să mediteze la situația
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
dintre principiile fundamentale ale construcției europene!", a afirmat ministrul Corlățean. În plus, consider că ar fi păcat ca relația noastră bilaterală, fondată pe o îndelungată și consistentă istorie comună, dar și pe o reală afinitate politică și culturală, să devină prizoniera unui calendar electoral. Am încheiat cu Franța un ambițios parteneriat strategic pe care dorim să îl dezvoltăm și mai mult și care implică o puternică reciprocitate. Dacă actualul Guvern francez nu mai este interesat de această reciprocitate, trebuie să fim
Corlățean, pentru presa franceză: Integrarea în Schengen nu are legătură cu romii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34937_a_36262]
-
Nicholas, vărul artist al lui Hans, își arde strategic tablourile. Nu e doar moartea artei sau Dasein-ul reinterpretat în cheie postmodernistă. E o sfidare față de „Marea Cenzură Corectă” - o instituție ce impune în 2091 „adevărul-adevărat”, dar și a memoriei artei, prizonieră în criterii străine interiorității, după cum dictează postistoria. Tezele filosofice captează în distopia lui Nicolae Stan, cu prioritate, accentele apoteotice. Adevărul, cercetat insistent de cenzura viitorului și de Hans-autorul, e cețos, pentru că el verifică inconsistența metafizicii individului postmodern, neîncrezător în adevărul
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
rușilor. Sunteți de acord cu acest punct de vedere sau nu? Prințul Paul: Pentru mine este foarte dificil să fac un raspuns despre asta. Depinde ce a vrut să spună cu asta. Că a arestat 130 de soldați din armată prizoniera în Rusia.. despre asta...nu prea știu. Bogdan Teodorescu: Eu vă dau un enunț. La un enunț, în principiu, un om poate să aibă un punct de vedere...față de enunț. Prințul Paul: Niciodată nu l-am acuzat pe Mihai de
Cel mai tensionat moment din emisiunea Sinteza Zilei cu Prințul Paul. Cum a răspuns acesta la acuzațiile lui Băsescu la adresa MS Regelui Mihai I by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37744_a_39069]
-
înțelegem că celor două scriitoare de expresie germană nu le-a fost dat să fie prietene. Construite între ziduri paradoxale, Herta și Aglaja au rămas gemene cu voci distincte, ireductibile. Născută la București din părinți ieșeni, Aglaja Veteranyi a fost prizoniera unei identități neînțelese deplin. Începând cu 1967, ea călătorește mult cu familia (artiști de circ) și se stabilește finalmente în Elveția, unde se specializează în arta dramatică. Scriitoare, artistă și promotoare a mai multor grupări artistice experimentale, Aglaja se întoarce
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
ideea de a strânge laolaltă convorbirile pe care Mihail Sebastian le-a purtat în „Rampa” cu mai multe personalități ale momentului (Istrate Micescu, Tudor Arghezi, Radu D. Rosetti, Constantin Argetoianu, Constantin Stere, Liviu Rebreanu, actrița Leny Caler), convorbiri altfel rămase prizoniere într-o publicație greu accesibilă. Apărută în 2002, cartea de care vorbesc fusese precedată de aprinsele controverse pe care le iscase Jurnalul lui Sebastian și de aceea, cred, nu a prea fost luată în seamă. Jurnalul acaparase atenția tuturor și
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
judecății. În nevinovăția ta, voi plăti eu pentru păcatele mele și pentru tot răul ce ți-am facut, Chiar dacă, mărturisesc, te-am iubit mult totdeauna. Epilog Om, oameni, omenire - de la primul la cel din urmă, suntem cu toții închiși înăuntru, Suflete prizoniere în cuștile trupului, Venim dinspre aștri și ne întoarcem printre aștri. Dar moartea nu e singura cale de mântuire. Când sufletul meu îl întâlnește pe-al tău, femeie, cuștile se ating, gratiile cad, temnița se deschide larg: Îmbrățișați, ieșim printre
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
a ieși de pe tărâmul necesității: numai gândirea, chiar și sub formă rațiunii, nu poate face nimic atunci cand practică economică a cărei reflecție este, până la urmă, rămâne neschimbată. Libertatea hegeliana nu ar fi deci decât o iluzie, ea rămânând în continuare prizoniera realității structurale a economiei politice. Marx uită însă că, pentru Hegel, gândirea, rațiunea, se află în lucruri, nu în afara acestora. Ea este eficientă în măsura în care pune lucrurile, lumea per ansamblu în mișcare într-o direcție emancipatoare. Nu ii reproșase Hegel lui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și vestită Lipsca la Thomas Kirche, unde celebra orgă de secoli mai răsună încă, umbrele noastre îmbrățișate a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]