214 matches
-
perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de figură care este centrată, probabilitatea întâlnirii între elementele figurii și elementele receptoare este mai ridicată decât pentru elementele figurii care se proiectează la periferia câmpului (ne amintim că elementele receptoare
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
elementele contextului antrenat (date psihologice necesare, strategii, metode, relații, acțiuni, agenți, situații, mijloace, reflecții, predicții, dificultăți, în jurul unor obiective prioritare), • indică ce principii să fie respectate, care descriu moduri de stabilire a relațiilor între elemente, acțiuni, șanse, relații (cauzale, deterministe, probabiliste), cum se stabilesc ipotezele de soluționare, • cum să coreleze cu metateoria asupra structurării generale a activității, a relațiilor între microproiecte, a dinamicii lor, • să distingă clar baza psihologică (teoriile învățării, procesele psihice) de cea pedagogică (context, metode, resurse, conținut, metode
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
defectuos", întrucît, prin conținut, pune un accent deosebit pe trecut. Într-o "societate supraindustrială" educația ar trebui să se orienteze în mod special spre viitor, să-i învețe pe elevi să anticipeze sensul și ritmul schimbărilor, să facă previziuni repetate, probabiliste și pe termen din ce în ce mai lung (ce tehnică se va utiliza în viitor?, ce profesiuni vor fi?, ce tip de familie va exista?, de ce natură vor fi problemele etice?) (9). Nimic nu ar trebui inclus în programe dacă nu are o
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Bourdieu este, în plus, destul de apropiat de un materialism economic, căci el nu ezită să reducă poziția indivizilor în spațiul social la coordonate economice (capital economic) sau culturale (capital școlar) și să deducă de aici, într-un mod statistic și probabilist, practicile și gusturile lor (Bourdieu, 1979). Această reducere a individului la date este cu totul străină de postura sociologiei interacționiste americane, mai ales în respingerea metodelor cantitative (Gilmore, 1990). De asemenea, unii filozofi ai artei, reprezentanți ai filozofiei analitice americane
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dezvoltarea umană mai degrabă din unghiul apariției factorilor care pot fie să sporească (factori de risc), fie să reducă (factori protectori) probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament". Pe scurt, această abordare este în același timp probabilistă, non-deterministă, și complexă, depășind de mult ideea că un singur stresor poate genera în sine o vulnerabilitate fatală. Altfel spus, monoparentalitatea, de exemplu, nu explică nimic de una singură, nu este o cauză a violenței, nu mai mult decât oricare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau speranța "revoluționară", pe de alta, chiar dacă sunt principii opuse, sunt amândouă justificări ale imobilismului. Abordarea prin factori de risc ne-a apărut ca un prim progres teoretic interesant: arătând amănunțit pluralitatea cauzelor, ea permite fondarea prevenirii pe o abordare probabilistă, non-deterministă și complexă. Bazată pe un model tranzacțional, ea ne permite să respingem ideea că "violența" juvenilă este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, fie și familial. Acest model tranzacțional a fost folosit pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Pascu, Editura Aion, Oradea, 1996. STĂNILOAE, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. SOURIAU, M., Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique da Kant, Félix Alcan, Paris, 1926. SUPPES, P., Metafizica probabilistă, traducere de Adrian-Paul Iliescu și Valentin Mureșan, Editura Humanitas, București, 1990. SURDU, Alexandru, Actualitatea relației gândire-limbaj, Editura Academiei, București, 1989. ȘTEFANESCU, Marin, Essai sur le raport entre le dualisme et le théisme de Kant, Félix Alcan, Paris, 1915. TEILHARD, Pierre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de rapoarte, trebuie să fie specificat pentru fiecare variabilă folosită. Eșantionarea. O etapă critică în orice cercetare este procesul selecției oamenilor, evenimentelor și artefactelor de la care sau despre care datele vor fi colectate. Indiferent dacă metodele de eșantionare folosite sunt probabiliste sau nonprobabiliste, metoda aleasă sau metodele folosite trebuie să fi descrise în detaliu și alegerile făcute să fie bine justificate. În plus, sursa și dimensiunea populației și eșantionului trebuie să fie determinată și justificată. Dacă altă metodă de selecție este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în discuție structurile sociale, că cel mai probabil este ca ei să joace în interiorul acestora. Explicațiile sale, care se vor științifice și critice, nu reduc, oare, incertitudinea în privința comportamentelor noastre, în sensul aservirii față de organizarea socială existentă? Chiar dacă tributar spiritului probabilist, demersul lui Henry Ashby Turner Jr. e original prin aceea că sporește în mod considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să ne punem problema responsabilității în privința modului în care vorbim despre nazism și Holocaust. Spiritul probabilist nu este, oare, periculos pentru oamenii moderni, "probabilismul" nu conduce oare la a-responsabilitate? De exemplu, cum abordează lumea modernă problema riscurilor majore (sanitare, ecologice...)? Să ne gîndim la afacerea sîngelui contaminat, a "vacii nebune", la organismele modificate genetic, la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
3 Evaluarea diversității Conform legii numerelor mari (un concept teoretic fundamental în statistica matematică definit printr-un pachet de teoreme specifice domeniului), printr-o interpretare adecvată, numerele sau frecvențele relative date de relațiile (3.3) estimează (sau aproximează, în termeni probabiliști) o distribuție discretă de probabilitate. În practică întâlnim, de regulă, distribuții de probabilitate discrete complete [egalitate în relația (3.3)-2)], dar pot fi întâlnite și distribuții de probabilitate incomplete (inegalitate strictă în relația (3.3)-2). Aceste noțiuni sunt
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și metodele observării. Un astfel de experiment poate urmări doar existența unor specii sau și numărul acestora. În practică putem vorbi despre experimente deterministe (rezultatele lor sunt bine determinate și apar sigur sau cu certitudine) și experimente aleatoare, statistice sau probabiliste (când rezultatele lor sunt incerte și apar cu anumite probabilități). În contextul de mai sus, un experiment aleator (statistic, probabilistic, probabilist) unidimensional oarecare X care are un număr finit de rezultate poate fi notat și reprezentat sintetic în modul următor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
despre experimente deterministe (rezultatele lor sunt bine determinate și apar sigur sau cu certitudine) și experimente aleatoare, statistice sau probabiliste (când rezultatele lor sunt incerte și apar cu anumite probabilități). În contextul de mai sus, un experiment aleator (statistic, probabilistic, probabilist) unidimensional oarecare X care are un număr finit de rezultate poate fi notat și reprezentat sintetic în modul următor. unde înseamnă rezultatele posibile ale experimentului, iar numerele reprezintă probabilitățile cu care apar (se realizează) aceste rezultate sau distribuția de probabilitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unidimensional oarecare X care are un număr finit de rezultate poate fi notat și reprezentat sintetic în modul următor. unde înseamnă rezultatele posibile ale experimentului, iar numerele reprezintă probabilitățile cu care apar (se realizează) aceste rezultate sau distribuția de probabilitate (probabilistă) a rezultatelor posibile ale experimentului considerat. De regulă, perechea formată din valorile și probabilitățile care au proprietățile (3.3) definește sau reprezintă o variabilă aleatoare discretă cantitativă (când valorile sale sunt cantități) sau calitativă (când valorile sale sunt calități) și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței probabiliste poate fi extinsă și pentru trei sau mai multe variabile aleatoare caz în care putem vorbi despre independență parțială sau totală (globală). În practică există numeroase situații de acest fel. Putem întâlni cazuri în care o variabilă aleatoare este independentă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
care compun un anumit grup (mulțime, sistem, ecosistem), dar care depinde însă de întregul grup sau numai de un subgrup al acestuia (situații specifice coalițiilor, care sunt interesante și utile, dar destul de greu de evaluat în practică). Studiul independenței (dependenței) probabiliste globale sau parțiale poate fi realizat uneori destul de riguros și cu ajutorul unor indicatori statistici sau informaționali cum ar fi entropia și unele mărimi bazate pe aceasta (indicatori entropici ai dependenței probabiliste) utilizabili cu mult succes în probleme de organizare a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
destul de greu de evaluat în practică). Studiul independenței (dependenței) probabiliste globale sau parțiale poate fi realizat uneori destul de riguros și cu ajutorul unor indicatori statistici sau informaționali cum ar fi entropia și unele mărimi bazate pe aceasta (indicatori entropici ai dependenței probabiliste) utilizabili cu mult succes în probleme de organizare a sistemelor cu structuri probabiliste discrete [Guiașu (1968, 1977, 2003), Purcaru (1988, 2004) etc.)]. Dacă distribuția de probabilitate comună este cunoscută, atunci pentru variabilele aleatoare cantitative (și numai pentru ele) marginale X
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
poate fi realizat uneori destul de riguros și cu ajutorul unor indicatori statistici sau informaționali cum ar fi entropia și unele mărimi bazate pe aceasta (indicatori entropici ai dependenței probabiliste) utilizabili cu mult succes în probleme de organizare a sistemelor cu structuri probabiliste discrete [Guiașu (1968, 1977, 2003), Purcaru (1988, 2004) etc.)]. Dacă distribuția de probabilitate comună este cunoscută, atunci pentru variabilele aleatoare cantitative (și numai pentru ele) marginale X și Y se pot defini anumite operații (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Galton, este firesc să amintim preocupările sale prin care este un precursor al studiului biodiversității. Dacă Darwin și-a enunțat propriile legi evoluționiste într-un context îndependent de orice reflecție asupra calculului probabilităților, teoriile sale au asigurat triumful unei descrieri probabiliste a lumii, paralel cu fizica statistică a lui Maxwell (James Clarke (1831-1879), fizician și matematician scoțian) și Boltzmann (Ludwig Eduard (1844-1906), fizician austriac). Galton este acela care a făcut legătura dintre teoria selecției naturale și cercetarea matematică, consacrând o parte
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și sesizabile... Învățăm că în imperiul necesității nu trebuie să ne așteptăm la o ordine perceptibilă pentru observațiile omului decât atunci când jocul cauzelor producătoare este destul de simplu [Iosifescu (1968)]. Studiul conexiunilor dintre componentele unui sistem sau ecosistem oarecare cu evoluție probabilistă a preocupat multă lume și s-au adus diverse contribuții la măsurarea dependenței sau interdependenței statistice (Mihoc și Craiu (1976-1980)). Pe această linie, s-au obținut câteva rezultate remarcabile cu privire la măsurarea entropică a dependenței, a interdependenței și a organizării componentelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
multă lume și s-au adus diverse contribuții la măsurarea dependenței sau interdependenței statistice (Mihoc și Craiu (1976-1980)). Pe această linie, s-au obținut câteva rezultate remarcabile cu privire la măsurarea entropică a dependenței, a interdependenței și a organizării componentelor unui sistem probabilist sau cu evoluție statistică [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1978, 1988), Watanabe (1969) etc.), bazate pe conceptul de entropie Shannon (1948) definită ca măsură a cantității medii de informație (Guiașu (1968, 1971, 1973, 1977, 2003), Jaynes (1957), Mihoc (1976), Onicescu (1966
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Vom presupune cunoscute elementele de calcul al probabilităților, de statistică matematică sau teoria informației necesare înțelegerii măsurilor concentrării și diversității unui ecosistem [Guiașu (1968, 1977, 2003), Mihoc și Craiu (1976-1980), Purcaru (1988, 2004) etc.]. Având în vedere noțiunile de experiment probabilist sau statistic, vom introduce câțiva indicatori ai concentrării și diversității acestor tipuri de experimente, bazați pe conceptele de entropie Shannon (1948), diversitate Simpson (1949), entropie ponderată Guiașu (1971) sau diversitate ponderată Guiașu (2003), denumindu-i indicatori de tip Shannon-Simpson-Guiașu ai
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
putem distinge diferite clase de indicatori ai concentrării sau ai diversității unui ecosistem, cum ar fi următoarele concepte uzuale: 1) Indicatori numerici de poziție. Să considerăm un sistem sau ecosistem oarecare și să presupunem că este descris de un experiment probabilist finit (mulțimea stărilor sale este finită) ale cărui stări sau valori, la un moment dat, sunt cantități exprimate prin numere. Cu ajutorul acestor valori și al distribuției lor de probabilitate (de frecvențe), se pot defini anumiți indicatori numerici care descriu cantitativ
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
față de un anumit reper pozițional numeric fixat (determinat). Indicatorii numerici de poziție nu pot fi calculați în cazul experimentelor nenumerice sau calitative! 2) Indicatori numerici ai concentrării sau diversității. Nu sunt indicatori de poziție. Ei se definesc doar cu ajutorul distribuției probabiliste a experimentului și se pot calcula pentru orice experiment pentru care știm distribuția de probabilitate sau de frecvențe a rezultatelor care se pot obține! Concluziile la care se ajunge în practică se referă la un alt mod de grupare sau
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
rezultate ale unui experiment statistic după mai multe caracteristici, ceea ce înseamnă că analizăm rezultatele unui experiment multidimensional. Capitolul 4 Indicatori de poziție asociați unor experimente 4.1. Valori medii necondiționate neponderate 4.1.1. Valoare medie Să considerăm un experiment probabilist descris de o variabilă aleatoare unidimensională discretă cu distribuția probabilistă completă de tipul (3.4). Având mai multe rezultate probabile, este necesar un reper numeric în raport cu care să putem analiza experimentul considerat, formulând unele concluzii pentru situații descrise de astfel
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]