385 matches
-
loc o schimbare decisivă În politică, iar opțiunile populației s-au dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să fie discutate și În sensul În care le problematizezi tu. Mă refer la faptul că intelectualitatea de elită și politologii, dar și alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci și la ipotezele din care pot fi trase consecințele necesare fără ca subiectul să se pronunțe asupra veridicității sau falsității lor înainte de a examina rezultatul acestor implicații”. Ținând cont de cele prezentate mai sus profesorul, trebuie să pună problemele cauzal, problematizat pentru a realiza participarea conștientă din partea elevilor. Din cauza unor schimbări ce se manifestă pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă, unele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
zile de anchetă (1982; Premiul Editurii Eminescu), e un roman polițist de factură înrudită cu a scrierilor lui Constantin Chiriță, o narațiune dinamică și antrenantă, dar parazitată de multe clișee ale genului, „naturalizat” în ambianță socialistă. Raționalismul, nevoia de a problematiza, plăcerea analitică, știința construirii suspansului marchează și celelalte romane semnate de S., centrate de obicei pe tema dragostei sau pe aceea a căutării adevărului, aproape toate cu final deschis. Existența unor protagoniste complicate sufletește, chiar ambigue, este urmărită în circumstanțe
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
lesniciune încorporată medicamentelor ideale. Rebreanu, descriind țărani, descria forțe și mulțimi; literatura lui e parcă o literatură a biologiei. Sadoveanu, povestind țăranii, a poetizat instincte, înțelepciuni și elemente; literatura lui e parcă o simfonie cvasivegetală. Marin Preda, urmărind prosopopeea rurală, problematizează și adună sub proiectoarele gândirii circumvoluțiuni și conștiințe care sunt ale unei pături socotite amorfă, dar care nu-s amorfe, și pe care parcă le auzi murmurând introspectiv: „Prea multă mare, noi am văzut destulă mare” (l-am citat pe
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
restul frazei trimite, în chip neinspirat, la retorica din piesele lui B. Delavrancea. V. are, în profetismul lui social și moral, o coardă a spiritului care vibrează la aceste vorbe mari. Adresează scrisori deschise lui Mircea Eliade, discutându-i romanele, problematizând totul. Descoperă filiații spirituale, clasifică și clarifică filosofic și moral actele personajelor. Parantezele, speculațiile adiacente intră în program. Examinând cazul Mihail Sebastian (scandalul provocat de apariția cărții De două mii de ani, prefațată de Nae Ionescu), sociologul face observații de obicei
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
limitativi și fără a oferi o imagine adecvată. Activitatea UNRISD a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară cu accent pe procesul de luare a deciziei, problematizând consecințele pozitive și negative ale creșterii economice și ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
momente, „lumina”, identitatea, demnitatea etc.; sunt momente în care fiecare își poate povesti necazurile și poate susține că sursa lor este un anumit mod de a vedea lucrurile. „Imaginația hermeneutică” (hermeneutic imagination) joacă, după Smith, un rol important. Ea poate problematiza hegemonia culturii dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de o discursivitate superfluă, stridente chiar în raport cu cele mai anticlasice structuri. Dar tot ceea ce e de natură să contrarieze norme și gusturi, tot ce solicită cititorului și spectatorului eforturi de percepere se legitimează, în intenție cel puțin, prin demersul care problematizează. Căci invarianta operei dramatice (ca și a prozei) lui P. e problematizarea. În prima lui piesă, Mama (publicată în „Steaua”, 1960), este adus acasă din război, prin visele protagonistei, fiul acesteia și astfel se creează o poezie tragic duioasă a
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
precădere la cele eminesciene - după cum mărturisește într-un interviu în „Tribuna”. Prima carte, Ion Budai-Deleanu și eposul comic, consacră un istoric literar cu o solidă formație teoretică și comparatistă, interesat de dinamica formelor literare, capabil să însuflețească erudiția și să problematizeze dosare de creație ce păreau ireversibil clasate. Utilizând comparatismul pe scară largă și morfologia genurilor, lucrarea vizează recontextualizarea Țiganiadei în plan european, scoțând în relief originalitatea scriitorului român. Primită entuziast de critică, monografia a devenit un reper în domeniu. În
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
hispane. Poezia din volumul Tehnică umbrei (1970) propune o formulă poetica modernă, marcată de o sensibilitate asociativa capabilă să surprindă viziuni esențiale în imagini atent stilizate. Vocea poetica este lucida, tonul detașat, ceea ce duce la austeritate emoțională, în versuri ce problematizează discret, dar fără fior. Împătimit de literatură, N. apelează din plin la semnificații de sorginte livresca, la motouri și trimiteri, într-o dicție în care notațiile eliptice cenzurează trăirea lirica. Metaforă plurivalenta, umbră este duhul lucrurilor și al ființelor, „Scoasă
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
universitară”, „Cronica literară”, „Cărți în dezbatere”, „Cronica filosofică”, „Revista revistelor”, „Sport”. Relieful vieții universitare e conturat de interviurile cu profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice, a festivalului artei studențești, a cercetării științifice studențești etc. Semnate de redacție, editorialele problematizează constant misiunea socială a tinerilor. Se acordă spațiu larg prezentării cenaclurilor literare Columna, „Eminescu”, „Nicolae Labiș”, „Gh. Asachi”, Cenaclul de Luni, Quasar ș.a. Orientate în primul rând spre probleme de istorie, filosofie, literatură și artă, eseurile, cronicile și dezbaterile sunt
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
al patrulea) o orbită pe care evoluția lui să nu fie tulburată de interferențele cu istoria. În reprezentarea sa, cultura și istoria nu se întâlnesc, mai bine zis, istoria îl interesează doar în măsura în care devine cultură. Chiar modul său de a problematiza identitatea românească a fost și a rămas unul atemporal. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Mathesis sau Bucuriile simple, București, 1934; Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz și Kant, București, 1936; De Caelo. Încercare în jurul cunoașterii și individului, București, 1937; Viața
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
a protagonistului din Intrusul de Marin Preda prin conjugarea nedreptății sociale cu renghiurile jucate de soartă, la care se adaugă și o veritabilă vocație pentru nefericire, confirmată de eșecul familial și de stigmatizarea fizică. Dacă personajul lui Preda mai mult problematiza detașat decât suferea, protagonistul de aici nu are aptitudini de cazuist al culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul e, de altfel, bazat pe reverberații poetice, textul
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
1989. Volumul vine așadar În Întâmpinarea nevoii de a umple un gol În analiza comunismului și a moștenirii sale politice. Demersul nostru nu are pretenția de a aborda toate aspectele referitoare la recrutarea și funcționarea elitelor comuniste, articolele publicate aici problematizând chestiuni punctuale ale acestei vaste tematici. Studiul elitelor comuniste: o temă nevalorificată de științele sociale din România Analiza elitelor comuniste și a strategiilor lor de conversie de după prăbușirea regimului a constituit una dintre temele privilegiate ale științei politice și sociologiei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de față tratează - În acest context - câteva aspecte punctuale care se circumscriu vastului subiect. Printr-o analiză comparată a guvernelor dejiste și ceaușiste, Laurențiu ștefan evaluează, În prima secțiune a anuarului, evoluția modelelor de recrutare a elitelor guvernamentale. Ruxandra Ivan problematizează suprapunerea elitelor de stat și de partid În sistemul comunist, prin prezentarea cazului Ministerului de Externe la Începutul anilor ’50. Marius Stan, Mihai Burcea și Mihail Bumbeș recontruiesc modelul de recrutare a cadrelor superioare de penitenciar, În timp de Cristina
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care această transformare a fost pusă În practică sunt Însă mai puțin evidente. Dacă pentru generațiile formate În perioada comunistă, mecanismele exercitării puterii și legătura simbiotică dintre Stat și Partid sunt un dat, iar prin aceasta ele devin dificil de problematizat, pentru generațiile mai tinere, formate Într-un sistem politic eliberat de tirania partidului unic, asemenea mecanisme și legături sunt din ce În ce mai greu de Înțeles. De aceea, este cu atât mai important să Încercăm să intrăm În amănuntele lor acum, când Încă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de transformare a modelelor teoretice, dar și practice, preluate din lumea vestică prin prisma ideologiei PCR (modalitatea de a vedea lumea a partidului). Cei care doreau să Înțeleagă ideologia socialistă aveau instrumentele și cadrul prin care să se informeze, să problematizeze și să participe la adaptarea acesteia la specificul românesc. În al doilea rând, pe lângă nevoile ideologice sunt funcțiile legate de necesități strict economice. După Gheorghiu, școlile de partid au reprezentat „un pivot În construirea sistemelor de Învățământ naționale și un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
personaj după atâtea și atâtea articole, eseuri, intervenții din partea profesioniștilor sau amatorilor de tous bords? „Interesant” și „nou”, probabil nimic. Cuviincios, „cu cărțile pe față”, aproape totul. Ca să se Înțeleagă foarte exact rostul și miza acestui text, sunt obligat să problematizez „figura Mariei Magdalena” Într-o scurtă introducere. Tradiția creștină, mai precis una din tradițiile transmise prin Viețile Sfinților, Proloage etc., ne-o prezintă pe ucenica lui Isus ca pe un personaj paradoxal, o prostituată ajunsă la ultimul grad al desfrâului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
suveranității, pe când o societate caută să-și Întărească și să-și prezerve identitatea (Wæver, 1996, p. 67). Această idee se Încadrează bine În discuția deschisă de Buzan asupra statelor slabe sau puternice, pentru că se referă la elementul societal și Îl problematizează ca potențial obiect referent al securității. În viziunea lui Wæver, securitatea statului și securitatea societală sunt egale Într-o țară și pot oricând să fie amenințate sau să fie percepute În pericol. Dacă argumentul său privind securitatea statului nu este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nu e cea a științelor naturale, ci se preferă o abordare interpretativă cu scopul de a identifica percepțiile și Înțelegerea actorilor asupra lumii care Îi Înconjoară (Krause, 1996, p. 6) Având În vedere toate acestea, reprezentanții studiilor critice de securitate problematizează statul ca singur obiect referent al securității și se opun ideii că anarhia internațională este un dat. Ei susțin importanța securității individului și a implicațiilor pe care aceasta le poate avea asupra modului În care decidenții politici acționează. În plus
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
recurente ale personajelor și acțiunilor. Un soi de experiment critic este cronica la Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, analiza fiind înlocuită de o narațiune având în centru personajul lui Matei Călinescu. În secțiunea Posibilitatea criticii, un fragmentarium metacritic, B. problematizează și identifică simptome pornind de la date contemporane epocii. Criticul mai scrie, printre altele, despre romanul polițist sau despre substituirea mitului prin clișeu. Zaharia Stancu (1974), deși cuprinde analize interesante, este o monografie convențională, retușată în funcție de clișee și reducții ideologice convenabile
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând cu cel rural și terminând cu acela artistic. Deși evident mediocră, această literatură a beneficiat de ecouri critice pozitive, un dosar al receptării putând fi simptomatic pentru limbajul dublu al criticii literare în
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
dezvoltarea conștiinței eului, interese deosebite pentru integrarea în societate, amplificarea vieții afective, cât și creșterea capacității de gândire abstractă, dorința de libertate, de autonomie, asociată cu un ridicat spirit critic. Adolescentul descoperă lumea datorită posibilităților sale de a interpreta și problematiza, fiind în același timp interesat și de propriul destin. Este perioada elaborării unui sens al vieții sale, dobândind concepții despre lume și viață, se adâncește conștiința de sine, sporesc eforturile de autocunoaștere (Albu, 2006). AEROFAGIE (< fr. aérophagie, cf. gr. aer
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
multe ori, pare să se identifice cu gândirea dominantă, principalul scop al vieții. O viață trăită deci, într-o încercare continuă de sustragere sau de evitare a tuturor riscurilor existenței. Dar, iată că apare filosoful, acest om incomod care gândește, problematizează, se întreabă și descoperă unele «fisuri» în tot acest proiect grandios. Conform lui Waismann, «fisurile» aflate sub structura conceptelor, nu constituie probleme ale experienței noastre de viață. E clar totuși că aceste probleme ale existenței nu așteaptă intervenția gândirii filosofice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de sensul lor ultim; astfel ne pierdem privilegiul celui care cercetează detașat și totodată mulțumit de propria metodologie, stăpân inteligent al unei lumi descoperite și folosite în vederea propriilor scopuri și interese, și rămânem cuprinși de întrebare, ceea ce înseamnă că ne problematizăm pe noi înșine. Supuși unei reînnoite ironii socratice și chemați să ne revizuim certitudinile noastre fundamentale, ne descoperim cufundați în riscul existenței. Un prim răspuns la întrebarea de ce filosofia? l-am găsit în atitudinea singulară a omului care se întreabă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]