932 matches
-
constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit, situație ce îl obligă la selecții, ierarhizări, prelucrări ale datelor acumulate până atunci. Dintre avantajele folosirii problematizării amintim: asigură o învățare activă, creatoare; stimulează independența în gândire și acțiune, spiritul de investigare și explorare; determină elevii să și pună întrebări, să-și reactualizeze cunoștințe, să elaboreze singuri ipoteze, să tragă concluzii; formează responsabilitatea și curajul în afirmarea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
o parte experiența trecută, „adevărul de ieri”, iar pe de alta, elementul de noutate și surpriză, „adevărul de azi”. Experiența trecută este cuprinsă explicit în datele inițiale ale problemei, iar surpriza, necunoscutul, fiind sugerate și implicate în problemă ca atare. Problematizarea presupune trei momente succesive: un moment pregătitor, unul tensional și altul rezolutiv. Dintre tipurile de situații-problemă vom menționa, în primul rând, categoriile de probleme care pot fi rezolvate prin valorificarea creatoare a cunoștințelor asimilate anterior. Acest gen de probleme solicită
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
la liceeni și procesul instruirii problematizate este determinată de faptul că funcția creatoare a gândirii se manifestă odată cu apariția unei probleme, a unei situații contradictorii, iar rezolvarea ei necesită implicarea capacităților creative pentru descoperirea unor soluții noi. Exercițiul instrument al problematizării Exercițiul este metoda cea mai intim împletită cu toate metodele de predareînvățare. Se poate spune că fiecare din acestea se poate transforma în exercițiu. Aceasta dovedește odată în plus că separarea netă a metodelor didactice este posibilă doar teoretic. Aplicarea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
sunt asociate. Ipoteza nulă: H0: χ2calc < χ 2 tabelat pentru un coeficient de risc admis; Ipoteza alternativă: H1 : χ2 calc > χ 2 tabelat pentru un coeficient de risc admis. Experiment. La Liceul Teoretic „Garabet Ibrăileanu” Iași, s-a aplicat metoda problematizării intens la clasa a XI-a B, profil Științe, în perioada martie-aprilie 2009, în specialitatea “Chimie Organică”. S-a verificat dacă procesul învățării a suferit vreo modificare (dacă se înregistrează vreo evoluție). Voi ilustra acest experiment prin notele primite la
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
filosofia lui Leibniz (unde descoperă o concepție despre ficțiune ce se bazează pe „lumile posibile”), estetica lui Alexander Baumgarten (a cărui logică a sensibilității, diferită de cea a raționamentului și totuși modelată asemenea acesteia, Îi apare lui Doleäel legată de problematizarea categoriei logice de posibilitate), dar și conceptul humboldtian de operă ca „lume”, autorul Poeticii occidentale definește „transformarea breitingeriană” (Johann Breitinger, din 1740) drept procedeul prin care „lumile imaginare intră În universul lumilor existente, alături de lumea realității”1. Observatorii din lumile
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vizualității: „Cum pot fi cercetate imaginile, mesajele vizuale și structurile persuasive care utilizează vizibilul?” trebuie transferată asupra metodologiilor. Metoda cercetării aplicată asupra manifestărilor „văzutului” devine fundamentală pentru trecerea studiilor aplicate asupra imaginarului Într-o zonă a credibilității și veridicității științifice. Problematizarea metodologică este necesară din moment ce studiile cantitative din științele sociale, de factură statistică sau sociologică, nu permit decât o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fost Încercate modele de Învățare creativă (experimentate În scoala romanească și În alte școli ale lumii), de antrenare și stimulare a funcțiilor intelectuale, imaginative și afective. Aceste modele de Învățare creativă s-au bazat pe activizarea unor capacități, pe problematizarea conținutului didactic și realizarea unei colaborări permanente Între cadrul didactic și elevi, Între elevi și elevi. Învățământul de tip creativ nu se bazează doar pe modele de antrenare și stimulare a funcțiilor psihice, ci și pe evaluarea potențialului creativ și
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
care angajează permanent sarcini de ordin constructiv, de elaborare creativă și situații-problemă de tip divergent; atmosfera psiho- permisivă, care să angajeze și să stimuleze independența și spontaneitatea elevilor; - adoptarea unui tip de dirijare a Învățării În spiritul metodelor bazate pe problematizare: - tratarea, Înțelegerea și abordarea corespunzătoare a elevilor creativi; angajarea elevilor În activități curente de tip creativ, care includ solicitări similare celor din activitățile social-productive. Problema fundamentală a organizării Învățământului creativ reprezintă derivarea sarcinilor divergente din conținutul conceptual al științelor. Sarcinile
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
lor (procedeelor). Obiectivele operaționale ale unei lecții de compunere se realizează eficient dacă Învățătorul atabiIește cu claritate nu numai acțiunile, conținutul, condițiile și performantele, ci și grupul de metode și procedee: - pentru cunoștințe sunt mai utile expunerea, conversația, dar și problematizarea, studiul independent; - pentru deprinderi intelectuale, gama metodelor poate fi mai largă: lectura explicativă, conversația, observația, - lucrările practice; - formarea atitudinilor impune solicitarea, chiar În lecție, a unor metode specifice: studiul de caz, jocul de rol, simularea, dezbaterea, pe langă cele clasice
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
activizarea elevilor: A. Metode clasice cu valențe participative: 1. expunerea cu formele ei (povestire, descriere, explicație); conversația euristică; 2. studiul independent, munca cu manualul; 3. observația științifică și experimentul; 4. demonstrația științifică; 5. exercițiul problematizat; B. Metode activ-participative propiu-zise: 1. problematizarea; 2. descoperirea; 3. modelarea; 4. studiul de caz; 5. simularea, jocul didactic, jocul de rol; 6. metode specifice creativității. Din amplul inventar al metodelor care stau la Îndemâna școlii, procesul Însușirii tehnicii de elaborare a compozițiilor folosește, cu precădere: observarea, demonstrația
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
realizează 78 dezvoltarea posibilităților proprii de a gândi și a se exprima. Gama exercițiilor pregătitoare pentru elaborarea de compoziții este foarte bogată. În continuare, vom face câteva precizări asupra unor metode activ-participative ce pot fi folosite in lecțiile de compunere. Problematizarea, metodă dificilă prin Însăși esența ei, trebuie raportata la particularitățile de vârstă ale școlarului mic. Prin formularea unor situații-problemă (de către Învățător), elevul se implică În căutarea soluției, În depășirea limitei, ceea ce Înseamnă reactualizarea de cunoștințe și deprinderi, combinarea lor diferită
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
procesul de predare-invatare. Cercetările psihopedagogice au ajuns la stabilirea unor tipuri de strategii: a. după demersul raționamentului logic: strategii inductive, deductive, transductive, analoge, mixte; b. după modul de dirijare a Învățării; strategii reproductive (de prelucrare a informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului este măsura pregătirii psihologice a copiilor pentru o Învățare creativă, pentru o reală dezvoltare a spontaneității și creativității actului Învățarii
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
alcătuiască - povestire logică și interesantă despre berze; - să redea liber observațiile, părerile, sentimentele, În Înlănțuire logică. - Resurse: - ilustrații cu berze, povestiri, conform programei; - clasă bună, omogenă;activitatea se desfășoară În sala de clasă. - Strategie didactică: algoritmică, inductivă - Metode: observația, conversația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, povestirea; - Materiale: cartea "Un an din viața berzelor", fișe de lucru, imagini, planșe, ilustrații. - Material bibliografic: Programa școlară, Îndrumările metodice elaborate de Ministerul Învățământului.Durata: 50 minute SCENARIUL DIDACTIC Evenimentele lecției Conținutul activității Forme și metode Forme
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
alcătuiți propoziții corecte, frumoase, legate prin Înțeles. Conversația 3.Reactualizarea celor Învățate anterior Care sunt cele patru anotimpuri? Despre ce anotimp este vorba În ghicitoarea: Ziua se mărește Zăpada se topește Grădina a Înverzit Cine a venit? Conversația frontală recitare problematizare Evaluare orală, formativă Evenimentele lecției Conținutul activității Forme și metode Forme de evaluare Cer elevilor să recite poeziile: „Primăvara” de V. Alecsandri; și „Douăsprezece luni sunt În anul cel mare”. -Cine se Întorc În țara noastră când vine primăvara? -De
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a ipotezelor ca bază a rezolvării de probleme și a creării de probleme. Procesul de Învățământ pote fi caracterizat ca o Învățare creativă atunci când elevii devin participanți activi la lecție, când se folosesc metode active cum sunt Învățarea prin descoperire, problematizarea, analiza de caz, situații În care elevii pot avea inițiativa, pot pune Întrebări, pot discuta și propune soluții personale. În fața clasei să apară teme și situații ce stimulează fantezia și stârnesc curiozitate. Prin varietatea acțiunilor pe care le include, lecția
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este deșertăciune și goană după vănt.” Acum că planul fizic (subt soare) și-a descoperit subțirimea, e firesc ca deznădejdea să ia locul oricărui entuziasm, chiar și a celui interogativ. Interogațiile însă, problematizările nu sunt sterile, deși pustiitoare sunt. E ca și cum certitudinile descoperite ca false ar fi incendiate sub laserul îndoielii. În urma lor n-ar rămăne aparent nimic, dar solul abia acum ar deveni fertil iar rădăcinile interogațiilor abia acum și-ar găsi
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
ambele clase. III. 2. PREZENTAREA VARIABILEI INDEPENDENTE La clasa experimentală (a III-a B) am introdus în lecții un număr mare de exerciții fizice, jocuri de mișcare, ștafete și parcursuri aplicative, folosind culegerile menționate în bibliografia de specialitate. Am folosit problematizarea, cerând elevilor să formeze jocuri noi și parcursuri aplicative asemănătoare celor executate înainte. Tot la clasa experimentală s-a făcut o împletire a tuturor mijloacelor deoarece numai împreună acestea pot realiza sarcinile și obiectivele educației fizice în pregătirea elevilor. Jocuri
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
în documente istorice sau alte surse. Gândiți-vă la ce întrebări leați putea adresa elevilor dvs. pentru ca ei să gândească asupra subiectului în discuție, chiar dacă nu au citit nimic referitor la tema discutată. Aici, cu elevii claselor mai mari folosesc problematizarea sau studiul de caz. În cadrul discuțiilor folosiți tehnici eficiente de facilitare a acestora. Dezvoltați elevilor dumneavoastră „necesitatea de a ști”. Apoi, în momentul în care vă pregătiți pentru oră, puneți-vă întrebarea „Ce ar trebui și ce le-ar place
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
tradiționale ci o diminuare a celor cu caracter expozitiv. Formalismul, verbalismul acestor metode pate fi diminuat dacă elevii vor fi solicitați pe parcursul lecției să argumenteze, compare, clasifice, ordoneze evenimentele istorice. În cadrul orelor de istorie metodele predominante sunt: explicația, conversația, demonstrația, problematizarea, Învățarea prin descoperire, modelarea. În ultima vreme se utilizează din ce În ce mai mult metode din gândirea critică ce activizează, mobilizează și implică efectiv elevul În procesul de predare- Învățare. O altă modalitate de dinamizare a lecției este utilizarea calculatorului, retroproiectorului, video-proiectorului și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
cele tradiționale a fost realizată in cadrul unei lecții de istorie la clasa a IV-a, cu tema „România În anii celui de-al doilea război mondial” susținută la Cercul pedagogic al Învățătorilor. Dintre metodele folosite putem enumera: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, munca independentă, ciorchinele, recenzia prin rotație, banda timpului, cubul. De un real folos În reușita acestei lecții au fost videoproiectorul și calculatorul. Activitatea s-a desfășurat frontal, individual și pe grupe. Exemplificăm câteva dintre metodele folosite: Brainstorming (elevii au
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
este prefigurat în mod obiective. Ca modalități de acțiune, unele metode îl solicită mai mult pe profesor (prelegerea, expunerea), altele mai mult pe elev (exercițiul, lectura individuală sau colectivă),iar altele presupun acțiuni didactice care antrenează deopotrivă profesorul și elevii (problematizarea, abordarea euristică). Învățarea nu mai poate fi privită ca o simplă receptare și însușire a unor cunoștințe prezentate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacitățile elevilor în realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Metodele
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
bază descoperirea individuală a informațiilor prin observare, investigare, concluzii. B.2. Metodele de explorare a realității indirecte au la bază demonstrația, folosind obiecte reale sau înlocuitori ai acestora: planșe, mulaje, hărți, imagini. În cadrul acestei metode pot fi incluse elemente de problematizare și învățare prin descoperire. C. Metodele de acțiune oferă elevilor posibilitatea de a pune în practică cunoștințele acumulate teoretic. Metode cu acțiune directă sunt: exercițiul, proiectul și jocul didactic literar. Indiferent de tipul exercițiilor, acestea trebuie să prezinte interes, să
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în secret cu descoperirile verbale din teatru și romane: Destin, Împrejurări și puterea lor, Ereditate, Dragoste nenorocită și marea consolare începe cu dubitativul "dacă""135. Regăsim, în aceste fragmente argheziene, ținuta clasică a moralistului cu propensiune spre generalizare și spre problematizarea aspectelor vieții de zi cu zi. El e un observator detașat, care s-a retras în propria-i solitudine ideologică, de unde decretează apoftegmatic: "Omului nu-i este permis să-și acorde toate drepturile și libertățile, înflăcărat de un orgoliu de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sociale localizate capătă sens reciproc. Luarea în considerare a acestui spațiu mondial, a restructurării lui, a tensiunilor și a contradicțiilor care îl agită, iată condiția unei adevărate analize comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
entitățile cotate la bursele de valori, în scopul validării ipotezelor formulate privind libertatea Și conformitatea, credibilitatea Și fiabilitatea, raționalul Și rezonabilul bazelor de evaluare. Cercetarea contabilă fundamentală vizează optimizarea raportului între oferta Și cererea de informații contabile. Este reflectată prin problematizări ale limitelor cunoașterii în domeniu, urmărindu-se stabilirea principiilor generale care să ofere explicații (consecințele economice Și sociale ale emiterii unei norme contabile; modalități de definire a unei politici contabile; modificarea comportamentului utilizatorilor, în condițiile schimbării politicilor Și metodelor contabile
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]