18,757 matches
-
într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 608 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 24 noiembrie 2015). De asemenea, Curtea a reținut că din coroborarea art. 139 și
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
obligarea acestuia la cheltuieli de judecată, în condițiile legii, ca urmare a renunțării la judecată. Obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată, atunci când renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, este consecința firească a culpei sale procesuale, urmând astfel să suporte cheltuielile ocazionate pentru cealaltă parte în legătură cu judecarea cauzei respective. Cât privește existența unei inegalități de tratament aplicabil părților din proces sub acest aspect, Curtea a reținut că poziția juridică a reclamantului care a declanșat
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că ulterioara comunicare a actelor de procedură realizată de grefa parchetului specializat în investigarea infracțiunilor din justiție nu poate reprezenta o comunicare în sens procesual (ori o repunere în termen pentru petent), deci o comunicare care să producă efecte specifice în privința momentului de început al curgerii unui nou termen. În caz contrar, ar fi eludate chiar normele care vizează exercitarea cu bună-credință și
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
efecte specifice în privința momentului de început al curgerii unui nou termen. În caz contrar, ar fi eludate chiar normele care vizează exercitarea cu bună-credință și în termenele prevăzute de lege ori stabilite de către organele judiciare a drepturilor procesuale. De aceea, sancțiunea decăderii care operează în cazul depășirii acestor termene nu acoperă și ipoteza în care persoana interesată dorește să cunoască, ulterior, conținutul actului procesual/ procedural. Apreciază că un astfel de drept nu poate fi îngrădit celor interesați, bineînțeles
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
de legiuitor. Totuși, sancțiunea decăderii trebuie să privească momentul de început al curgerii termenului pentru formularea unei căi de atac, aceasta fiind însăși esența pentru existența unor termene în cursul procesului penal - prevenirea și limitarea eventualelor abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să tergiverseze soluționarea cauzei prin menținerea cu rea-credință a unei permanente lipse de procedură. ... 16. S-ar putea ajunge la situația absurdă ca orice persoană care nu a exercitat o cale de atac în termen să se prezinte
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
prezenței sale în fața organului judiciar la termenul stabilit de acesta și ale pregătirii apărării, personal sau prin intermediul unui avocat. Pentru aceste considerente, Curtea reține că titularului citației îi sunt asigurate, prin procedura reglementată în textele criticate, toate garanțiile procesuale necesare exercitării drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 și 24 din Constituție, precum și de art. 6 din Convenție. ... 25. Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că dispozițiile din Codul de procedură penală sunt de natură a asigura prezența
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
alin. (1) coroborat cu art. 281 din Codul de procedură penală. Acestea din urmă, fiind norme cu caracter general, prevăzute de legiuitor în partea generală a Codului de procedură penală, sunt aplicabile în privința tuturor cazurilor de nerespectare a dispozițiilor procesual penale care pot interveni pe tot parcursul procesului penal. Acest mecanism juridic de sancționare a nelegalei citări constituie o altă formă de garantare a drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 și 24 din Constituție (a se vedea în acest sens
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv condițiile de exercitare a diferitelor drepturi procesuale. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispozițiilor constituționale invocate mai sus. Departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul de procedură penală constituie o garanție
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
cauză să i se plătească, în acest sens, în cuantum de 10.000 RON (aproximativ 2.267 EUR). ... 12. Reclamanții au depus la Curtea de Apel București un memoriu prin care solicitau instanței de apel să constate că tribunalul nu avea calitate procesuală activă și că nu putea să solicite reducerea onorariilor avocaților desemnați din oficiu, stabilite prin Protocolul din 1 decembrie 2008 (infra, pct. 28). Aceștia au susținut că președintele judecătoriei a verificat și confirmat ulterior referatele privind onorariile, în conformitate cu
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
tribunal și Ministerul Finanțelor împotriva Sentinței din 7 octombrie 2014 (supra, pct. 11). La 26 iunie 2015, în ședința desfășurată la Curtea de Apel București, reclamanții au solicitat respingerea apelului Ministerului Finanțelor, cu motivarea că această instituție nu avea calitate procesuală în speță. În ceea ce privește apelul declarat de tribunal, reclamanții au solicitat curții de apel să declare că onorariile stabilite prin Protocolul din 1 decembrie 2008 (infra, pct. 28) nu puteau face obiectul unei reduceri confirmate de instanțe și
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
dispozitivul Sentinței din 7 octombrie 2014 a fost respinsă definitiv la 9 iulie 2015, când curtea de apel a decis să le acorde onorarii reduse (supra, pct. 13-19). ... 71. Pe de altă parte, trebuie amintit că precizarea referitoare la faza procesuală în care a avut loc ingerința este cu atât mai importantă în prezenta cauză cu cât, astfel cum reiese din actele și lucrările dosarului, legislația națională nu oferea reclamanților nicio posibilitate să conteste ingerința în litigiu (supra, pct. 25). Ca
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
în scopul constatării la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni și al pedepsirii făptuitorilor potrivit vinovăției lor. Expertiza reprezintă un mijloc de probă reglementat de Codul de procedură penală, fiind realizată de experți calificați drept subiecți procesuali care participă la înfăptuirea de către instanțele judecătorești a justiției în cauzele penale. În aceste condiții, Curtea a constatat că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiției prin efectuarea de expertize, precum și
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. O persoană nu poate avea, în aceeași cauză, atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât și pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecții procesuali. De asemenea, în aceeași cauză, nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părți o persoană care funcționează în cadrul aceleiași instituții medico-legale sau aceluiași institut/laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituției respective la solicitarea organului judiciar. ... 14
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
14. Tot prin Decizia nr. 787 din 15 decembrie 2016, anterior citată, paragrafele 21-23, Curtea a reținut că organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat, pentru a le aduce la cunoștință obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă, întrebări cu privire la care au dreptul să facă observații și să ceară modificarea sau
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
orice observație sau constatare și de a expune o opinie imparțială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile științei și expertizei profesionale [art. 177 alin. (3) din Codul de procedură penală]. De asemenea, părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe experți independenți autorizați [art. 172 alin. (8) din Codul de procedură penală]. În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe experți independenți autorizați [art. 172 alin. (8) din Codul de procedură penală]. În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului [art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală]. De asemenea, raportul de expertiză va cuprinde, pe lângă
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
echipamentele utilizate, iar, în final, concluziile care trebuie să fie clare și neechivoce. Totodată, în cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
probe în apărarea lor, inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de a exercita căile de atac prevăzute de lege. Curtea a constatat că, după finalizarea raportului de constatare, concluziile acestuia pot fi contestate de părți sau de subiecții procesuali principali, în această situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize. De asemenea, Curtea a constatat că se poate dispune efectuarea unei expertize și atunci când, deși raportul de constatare nu este contestat, față de complexitatea cauzei, organul judiciar apreciază
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
cu citarea părții și a oficiului registrului comerțului competent. (4) Hotărârea prin care este soluționată plângerea este executorie și este supusă numai apelului. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Articolul 119 (1) ONRC are legitimare procesuală activă și poate interveni în orice proces privind înregistrări în registrul comerțului, interesul fiind prezumat. (2) Cererile introduse de ONRC în temeiul prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru sau de orice alte taxe/tarife/comisioane prevăzute de lege. Articolul 120
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
preliminară, nu constituie, în opinia instanței, o încălcare a prevederilor art. 20, art. 21 și art. 24 din Constituție, inculpații având acces la o cale de atac în cadrul căreia sunt analizate pe fond criticile formulate în limita obiectului fazei procesuale, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală, însă în condițiile procedurale stabilite de legiuitor, prin aceasta înțelegându-se inclusiv momentul de la care poate fi formulată calea de atac. ... 15. Tribunalul Dolj - Secția
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
penală, încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează cauza, în sensul începerii judecății ori restituirii cauzei la parchet, va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în termen de 3 zile de la comunicare. Dispozițiile procesual penale precitate stabilesc că pot fi atacate cu contestație atât soluțiile propriu-zise ale procedurii de cameră preliminară (începerea judecății ori restituirea cauzei la parchet), cât și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor (prin încheierea intermediară pronunțată în temeiul
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
comise de judecătorul de cameră preliminară la verificarea, după trimiterea în judecată, a legalității sesizării instanței, precum și a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, erori care trebuie remediate în cadrul aceleiași faze procesuale, având în vedere rațiunile pentru care a fost instituită procedura camerei preliminare. Asemenea erori de drept pot interveni însă, în egală măsură, în acele situații în care în procedura de cameră preliminară nu s-au formulat cereri și excepții și
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
în stare de judecată la termenul prezent. ... 3. Curtea pune în discuție cererea formulată. Apărătorul prezent arată că este de acord cu cererea formulată, iar reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, întrucât dosarele menționate nu se află în același stadiu procesual de soluționare. Deliberând, Curtea respinge cererea de conexare formulată de autorul excepției din Dosarul nr. 450D/2020. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent. ... 5. Având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită admiterea
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
criticat nu are incidență în soluționarea cauzei, atunci instanța constituțională se comportă ca o instanță de control judiciar față de instanța care a sesizato și care a constatat admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. ... 4. În continuare, prezintă aspecte legate de cadrul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că judecătorul cauzei a respins cererea de chemare în judecată pe baza considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 639 din 27 octombrie 2016, reținând că dispozițiile Legii nr. 77/2016 privind darea în
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]