383 matches
-
a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică a spectrului cu care lumea ne întâmpină amăgitor. Aceste conștiințe datorită metamorfozelor impuse în interioritate prin suferințele pe care le îndură, transformări ce se rezumă la procesualitatea unei maturizări spirituale accelerate, dobândesc noi temeiuri, noi rădăcini ce se întind spre a-și extrage seva în solul a ceea ce descoperă prin fereastra deschisă de amănunt. Astfel, înaintând spre profunzime devin ele însele din ce în ce mai profunde. Imanentul, în acest context
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nemărturisirea sentimentului de profundă solitudine se împlinește pe fundalul unei deja survenite convingeri că această confesiune își îndreaptă deschiderea spre conștiințe ce doar imită înșelător atitudinea compasiunii depline. Odată cu implozia suferinței de ordin spiritual în miezul conștiinței proprii, sufletul trăiește procesualitatea graduală a mărturisirii de sine. Acest complex de metamorfoze interioare determină tranzitarea de la o stare naivă și credulă către una a lucidității și profunzimii, către un nou mod de percepție și sondare asupra lumescului învăluitor. Aici masca ornamentală a falsei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în primul rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale. Creând o relație corespunzătoare, cei doi respectă procesualitatea celebrării sacramentale, așa cum o prezintă Ritualul Penitenței, și lasă loc să se structureze într-un mod etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație biblică, oferind reprezentării umane modalități distincte prin care dialogul poate fi realizat. Pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profund și bogat, pentru că penitentul percepe cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
burnout-ului. > Realizare personală redusă implică pierderea competențelor, auto-devalorizarea, diminuarea stimei de sine și a sentimentului de autoeficiență. Autorii o consideră dimensiunea de auto evaluare a sindromului. Aceste dimensiuni structurale ale burnout-ului au fost ulterior înlănțuite între ele, sugerându-se astfel procesualitatea fenomenului. Astfel se consideră că burnout-ul debutează cu epuizarea emoțională, care induce depersonalizarea ce reprezintă un răspuns adaptativ atâta vreme cât alte forme de reacție au eșuat și încheindu-se cu reducerea implicării personale și scăderea sentimentului de autoeficiență în muncă. Cele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a curentului...). Un alt element important al reconsiderării critice îl constituie deplasarea dinspre o estetică clasicizantă a capodoperei, a perfecțiunii formale, a purității, a sublimului și armoniei înspre o estetică a șocului mizînd pe ruptură, dizarmonie, subversiune, impuritate, inovație, deschidere, procesualitate și atitudine. O „cumințenie a pămîntului”, o moderație eclectică, integratoare: aceasta este imaginea pe care o oferă, în anii comunismului, principalele sinteze critice ale exegeților avangardei noastre istorice, în răspăr cu calificativul de „extremism” aplicat de majoritatea criticilor interbelici. Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a câmpului de incidență al Convenției, care se degajă din art.1 poate fi considerat cel puțin discutabil, pentru motivul că pornește de la efect, iar nu de la cauză: conflictul de legi este o problemă creată de dispersia structurii (elementelor) și procesualității (momentelor) contractului respectiv în diverse ordini juridice, necesitând soluție prin identificarea legii aplicabile (lex causae, în speță lex venditionis). Logic, trebuie, deci, determinate contractele care creează atari situații, nu situațiile însele. Ori, dacă pentru contractele ce se încadrează în ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pandorei, ceea ce readactorii Convenției știau prea bine și, în orice caz, ar fi avut drept consecință o limitare indezirabilă a câmpului său de incidență. Strict vorbind, contract internațional (vânzare sau altul) este cel care prin elementele și momentele structurii și procesualității sale excede sfera unei ordini juridice naționale, prezentând direct legături cu mai multe sisteme juridice și punând astfel problema determinării legii aplicabile, problemă soluționată diferit de la un sistem de drept conflictual la altul (așa încât armonia juridică internațională tot nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
gândire, relații socioperceptive, limbaj perceptiv, relații de comunicare, afectivitate, relații preferențiale, aptitudini și deprinderi, relații funcționale, însușiri temperamentale, dimensiunea dominare - supunere. În conformitate cu acestea, asistăm la cristalizarea unor rețele comunicative și socioafective puternic individualizate. Important de menționat, la nivelul dinamicii și procesualității relațiilor interpersonale, este faptul că influența educațională poate funcționa și drept criteriu de analiză a interacțiunilor din clasa de elevi (Ullich, 1995): - relații de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor în vederea realizării unui obiectiv comun; - relații de competiție: bazate pe rivalitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în certitudini. De altfel, transpunsă în sfera cromaticului, această predilecție transpare cu claritate din formularea celui de-al doilea „subiect de meditație”: „BRUN, PENTRU CĂ BRUNUL ESTE ÎNTRE VERDE ȘI NEGRU PE DRUMUL CARBONIZĂRII”. Putem decripta în acest elogiu indirect al procesualității, al stărilor intermediare (care comportă încă „O FAPTĂ EPICĂ, ADICĂ EROAREA, PASUL GREȘIT ȘI TOATE NEÎNȚELEGERILE POSIBILE”) nu numai aplecarea către deconstruirea opozițiilor ireconciliabile, ci și nostalgia totalității, concepută ca o fuziune, deopotrivă ontologică și practică, a contrariilor. Din această
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și respectarea caracteristicilor procesuale inter-temporale ale organizării economice. În ceea ce privește factorii microanalitici, Williamson identifică următoarele: Asumpții behavioriste: raționalitatea limitată și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției. Caracteristici ale procesului de tranzacție: procesualitatea, prezența consecințelor neanticipate, caracterul subtil. Structurile de guvernare/alternativele de organizare economică/instituțiile sunt cadrele de manifestare ordonată a tranzacțiilor. În concepția lui Williamson, termenul de instituție (structură de guvernare) se referă doar la latura tranzacțională, la acele convenții care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acesteia este soluționată prin „guvernarea” tranzacției de către structuri instituționale diferite, În contexte diferite. În cazul organizațiilor, Învestirea managerului cu autoritate prin integrarea ierarhică a tranzacțiilor diminuează incidența oportunismului În condițiile dependenței bilaterale generate de tranzacțiile având un pronunțat caracter de procesualitate. În același fel, dar În contexte de tranzacționare diferite, acționează și angajamentul reciproc al partenerilor În relațiile pe termen lung, În cadre contractuale adecvate, manifest În formele hibride de organizare. Adoptând o perspectivă legalist-funcționalistă, Williamson consideră că instituțiile cele mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și comentarii ce ni s-au părut mai importante. Să ilustrăm cu un exemplu concret schema de mai jos (care este ea însăși doar o variantă a posibilelor combinații de efecte cumulative), oferit tot de B. Hennessy. Este vorba de procesualitatea luării deciziei din partea unei tinere americane de a se înscrie în Partidul Republican. Atunci B ar putea reprezenta influența familiei (ambii părinți fiind republicani), iar C - influența unei prietene apropiate, pe care la momentul T2 tocmai a întâlnit-o la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ridicata diferențiere și complexitate a ființei omenești. Nimic nu-i lipsește sau nimic nu se găsește în stadiul subdezvoltat. Totul este important pentru om și poate fi satisfacut din plin. Pe acest temei, fiecare individ are o valoare egală. Viața (procesualitatea). Reprezintă valoarea-resursă ce semnifică limpede caracterul procesual, realizarea treptată a resurselor interioare, spontaneitatea, orientarea autoreglatoare, deplina funcționare a organismului, lipsa de fixitate, schimbarea continuă, dar în același timp și menținerea identității de sine, expresie variată de sine conform autenticității. Unicitatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se combină și se intercondiționează cu tulburările de gândire (cu delirul) și uneori cu tulburările de conștiință și cele afective (Tudose, 2002)64. 4.1.2. Atenția și tulburările ei Atenția este un fenomen psihic ce permite selectarea și concentrarea procesualității psihice asupra ambianței, în vederea unei reflectări cât mai corecte și fidele. Atenția are 2 forme: voluntară (intențională) și involuntară (neintențională). Proprietățile atenției: volumul, stabilitatea, concentrarea, mobilitatea și distributivitatea. Tulburările atenției se împart în trei categorii: 1. Hiperprosexia: se referă la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
17 1.3. Imaginația sociologică 28 1.4. Nivelurile de complexitate ale analizei sociologice 31 1.5. Sociologia și celelalte științe sociale 33 Cap. 2 CUM SE FACE SOCIOLOGIA 2.1. Cantitativ și calitativ în cercetarea socialului 36 2.2. Procesualitatea cercetării sociologice 40 2.3. Metode de cercetare 55 Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă 68 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă 73 3.3
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să conducă la generalizarea rezultatelor și la formularea legilor generale. În ultimele două-trei decenii, metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a variabilelor studiate, eludarea procesualității fenomenului, ignorarea interpretării acțiunilor, a scopurilor și motivaților subiecților investigați în numele obiectivității, impunerea disjuncției dintre unicitatea situației particulare și descoperirea legilor generale. În aceeași perioadă de timp, tot mai mulți cercetători din unele discipline fundamentale și, în egală măsură, dintr-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cunoaștere a lumii. Caracterul științific este dat de metoda folosită. Metodele și regulile folosite oferă caracterul științei și unitatea sa. În acest sens, știința este o activitate socială cu adevărate "efecte eliberatoare" atâta timp cât contribuie la rezolvarea problemelor oamenilor. 2.2. Procesualitatea cercetării sociologice Orice cercetarea socială are trei faze: planificarea (designul sau logica anticipației), execuția și raportul. În unele tipuri de cercetare, aceste faze sunt distincte și secvențiale. În alte tipuri, cele trei faze se pot amesteca. În cele ce urmează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
trece în procesul definirii și soluționării acesteia a fost enunțată pentru prima dată de americanul Richard Fuller (1941, p. 320-328) și elaborată de alți doi americani, Malcom Spectator și John Kituse (1975, p. 145-159). Seria de patru etape care acoperă procesualitatea unei probleme a fost denumită "O istorie naturală a problemelor sociale" (Horton, P. B., Leslie, G. R., Larson, R. F., Horton, R. L., 1997, p.27 ). Le prezentăm succint. Etapa 1: necazurile personale în contextul problemelor sociale. Multe situații care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. Un asemenea abord care face apel mai ales la experiența clinică a medicului practician împune ca semiologia să caute să rețină ceva mult mai important și mai ii central (și oricum mai puțin anecdotal decât "aerul bizar", "impresia de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]