188,041 matches
-
sau de școli, judecătorii, inginerii, ș.a.) înseamnă și compromisuri sau mici imoralități, afișarea luxului (teancuri de bani, îmbrăcăminte occidentală) și duce la prețuirea, fie și implicită, a sistemului care asigură nivelul de confort al personajului (îndeplinirea sau depășirea planului de producție la hectar ca realizare personală și scop profesional la Virginia în Serifii, Legea - inclusiv atunci cînd o încălca, în spiritul epocii, la Cezar în Dincolo de plăcere, progresul tehnologic al României la inginerul Dan Muraru, în Casa soarelui răsare). Invers, o
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
capodopera shakespeareană Visul unei nopți de vară [...] Nici cu Furtuna, tot după Shakespeare, n-am găsit receptivitatea necesară. Ambele au fost considerate ca fiind premature pentru cinematografia românească, deși cred că realizarea lor ar fi avut un efect benefic pentru producția noastră de filme.[...] Privind locurile mirifice, figurile atît de expresive și portul specific ale oamenilor din zona Maramureșului și Țara Oașului, aș fi încercat un Rege Lear interpretat de țărani. La prima vedere pare o idee excentrică. Pe mine însă
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
în cadre tradiționale, se impune prin maniera sobră, cu puține mijloace scenografice, dar de o mare subtilitate, sugerând atmosfera unei Spanii dominate de Inchiziție. Am asistat, de asemenea, la un mare eveniment, prezentarea cunoscutei lucrări wagneriene Maeștrii cântăreți din Nürnberg, producție a cunoscutului regizor Otto Schenk, ce păstrează cu respect și venerație structura ideatică a operei wagneriene. Am avut fericirea de a-l asculta pe viu pe bas-baritonul german Wolfgang Brendel, un Hans Sachs pe care nu-l voi putea uita
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
Viena. O operă pe care îmi doream s-o văd de multă vreme a fost Romeo și Julieta a lui Gounod, lucrare emblematică, am putea spune, pentru stilul francez, cu arii și duete de un lirism superb. Din nefericire, noua producție în regia lui Jürgen Flimm și sub bagheta unui mare dirijor ca Marcelo Viotti ne-a dezamăgit profund. Nu sunt un tradiționalist închistat și nereceptiv la înnoirile din teatrul liric, dar consider că aceste inovații trebuie să consoneze cu întreaga
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
inovații trebuie să consoneze cu întreaga structură a libretului, respectând, în datele esențiale, mesajul compozitorului. Atunci când transpunerile moderniste se îndepărtează flagrant de structura lirică a lucrării, când efectele și inserțiile inovatoare devin chiar șocante, uneori, de-a dreptul rizibile, aceste producții vizează kitschul într-un mod supărător. Transpunerea mitului în actualitate poate crea, ca în cazul de față, distorsiuni grave, printr-o serie de elemente care nu se încadrează în nici un fel în atmosfera lucrării. Julieta la serbarea de la Capuletti este
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
vagoane ale SNCFR-ului! Per pedes... apostolicește. 12 februarie. La TVR: Scufundarea vaporului Rainbolw. Nu, nu e regizat nici de Traian Băsescu nici de Aurel Novac, deci nu mă interesează. La TVR2: Un tărâm al fărădelegii. Sper că nu e producție autohtonă... Antena 1: Lovitură mortală. La timp, fiindcă am pe cineva care mă tot șicanează... 13.02. La TVR2: Crime în serie. Brrr! Din nou Antena 1: Forța invizibilă. Nu prea cred în chestii de astea, dar mă uit abia
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
se poate uita jenat și invidios la un filolog ce are la dispoziție traducerile unor texte universale importante - literare sau teoretice. Pe de o parte nu se practică soluția mai rapidă a traducerii, pe de alta nu se încurajează o producție "autohtonă". Nu veți găsi - dacă veți căuta vreodată dintr-un impuls meloman prin librării sau biblioteci - monografii decente și recente despre Monteverdi, Bach, Haydn, Debussy (iar șirul numelor ilustre se poate considerabil amplifica) în limba română. De pildă, există o
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
dacă nu chiar concomitent, orice negație promovată de Anghel Demetriescu, Gh. Panu, Pompiliu Eliade, E. Lovinescu sau altele similare, lipsite de greutatea acestora. Și pentru a aprecia delirul contestatar, reproduc valorile apreciate ca de necontestat față de opera dramaturgului ale unor producții dramatice ca O căsătorie de G. Ursache, Sanda de G. A. Florescu, Franțuzitele de Costache Facca. Cartea, exceptând bogăția informației, trebuie să fie privită din două puncte distincte de vedere. Ce aduce nou: colaborarea lui Caragiale la Telegraful", ignorată de
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
din România se află într-o situație paradoxală. Toată lumea căinează soarta cărților în disputa tot mai dură cu noile surse de divertisment și cu mass-media, dar apar peste noapte edituri, iar rafturile librăriilor se cocîrjează sub greutatea munților de noi producții editoriale. Chiar și în cele mai simandicoase librării sunt expuse la îndemînă „operele" unor scriitori de care nu a auzit nimeni, publicate, de cele mai multe ori, de edituri la fel de obscure. Deși răsfoirea unor astfel de volume nu ar constitui o problemă
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
de nici un fel de complot. Nici SRI-ul, nici revistele de cultură, nici „găștile" literare nu își pierd vremea croind planuri de neutralizare a geniului literar al lui X sau Y. Dacă există o cauză a tăcerii criticii în fața anumitor producții editoriale, ea poartă un nume: pudoare. În general, prin comentarii critice, un autor (din categoria celor despre care este vorba aici) înțelege un text în care să fie ridicat în slăvi. Orice îndoială a criticului este privită ca o mică
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
care este vorba aici) înțelege un text în care să fie ridicat în slăvi. Orice îndoială a criticului este privită ca o mică vendetă generată de invidie sau ca un semn de diletantism. Or, de cele mai multe ori, pus în fața unor producții literare înfiorător de proaste, criticul preferă să tacă. Pe de o parte nu merită să-și piardă timpul citind cărți fără valoare și apoi scriind despre ele, iar, pe de altă parte, evită să-și facă dușmani pe viață din
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
Aiurezi). Ori: "poezia iluziei aerul îmbîcsit cu mirosuri/ interminabile/ dense/ frunza de pătrunjel un deliciu" (Dialog). Sau intelectualizat: "avangarda miresmelor/ împrumută-mi nările tale îngere/ distileriile metafizice/ să storc drojdia semantică-a nopții" (Manifest). Dar de cele mai multe ori e dezagreabil. Producția în cauză e plină de mirosurile fetide ale descompunerii: "porțiunea mea de visare o cumperi tu/ porțiunea mea de tăcere o cumperi tu/ porțiunea mea de un metru de doi o lași stelelor puturoase" (Piață...). Sau: "«Golem» strigă filozoful stînd
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
pentru un critic de film? - Dacă vrei să știi cu adevărat despre ce este vorba într-un film, trebuie să citești foarte mult, să ai o perspectivă asupra istoriei, eticii... Nu ajunge să știi totul despre partea tehnică, sau despre producție, așa cum se întâmplă astăzi în cele mai multe cazuri. Trebuie să studiezi, de pildă, filosofie medievală. În ceea ce mă privește, sunt fascinat de misticii Evului Mediu. Și dacă merg oriunde, ca de pildă în Cluj, mă simt ca acasă, pentru că, privind în jurul
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
de vreme în politică, economie și finanțe. Într-un raport publicat de National Science Board, "Science and Engineering Indicators" (Arlington, VA, 2002), România se află pe locul 46 dintr-un total de 60 de țări, din punctul de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Unicul și proprietatea sa a lui Stirner și Așa grăit-a Zarathustra a lui Nietzsche: "Între Dumnezeu cel mort al lui Zarathustra și Ziditorul beat al lui Lautréamont apropierea se impune". Era normal, precizează Nicolae Balotă, ca o astfel de producție să-și afle aproape instantaneu "o aură scripturară, să-și aibă sectarii săi": Într-un alt secol, n-ar fi fost rînd care să nu-și găsească exegeții în sensul unui simbolism cultic. Cît de perfect s-ar fi supus
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
mai multe rînduri, un film cu totul neobișnuit, unic pînă acum, realizat în colaborare cu Fundația Culturală Română și dedicat pictorului Corneliu Baba. Filmul se numește Un artist și secolul său - Corneliu Baba, iar echipa căreia i se datorează acestă producție remarcabilă este compusă din: Lucia Hossu Longin, producător, Eugenia Grigore, coloana sonoră, Dumitru Capoianu, muzica, Adrian Pintea, lectura artistică, Cristina Oancea, redactor, și Maria Muscalu Albani, unul dintre cei mai devotați și mai buni cunoscători ai operei și ai personalității
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
așa cum arta, pentru a prelua și a stoca energiile timpului, este de neconceput fără o reală și permanentă susținere financiară. Mitul creației în pauperitate și în suferință este o invenție de prost gust a statelor-patron care n-au înțeles niciodată producția decît ca pe o sursă de alimentație rațională și nici cultura decît ca pe o formă neobosită de propagandă. Iar pe omul de artă l-au privit permanent ca pe un apostol ideologic într-un incontinent scenariu de teologie negativă
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
sursă de alimentație rațională și nici cultura decît ca pe o formă neobosită de propagandă. Iar pe omul de artă l-au privit permanent ca pe un apostol ideologic într-un incontinent scenariu de teologie negativă, în timp ce creația adevărată și producția autentică de bunuri spirituale au fost exilate undeva la periferia istoriei și lăsate să agonizeze în spațiul unei precarități bine susținute și eficient dirijate. Acum, cînd societatea românească se zbate încă, nu în hățișurile unui capitalism sălbatic, așa cum se spune
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că, de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmură, s-a încheiat încă o ediție a simpozionului. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană. Cei șase participanți, Mircea Bochiș, Aurelian Bolea
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
primit pe acest necunoscut și el mi-a întins un plic în care se aflau 50.000 de franci; în fața uimirii mele, mi-a explicat că îmi furase suma asta, cu ani înainte, din casa de bani a societății de producție. Atins, cu un an înainte, de o tumoră la creier, obligat să se opereze, cu 10% șanse de supraviețuire, Mr. Valentin, înainte de a intra în sala de operație, și-a jurat că, dacă scapă, o să le dea banii înapoi tuturor
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
multe domenii, făcînd comerț de idei și impresii tot ca-n viață, recurgînd frecvent, spre a relua termenul eseistului, la racursiuri, adică la "prescurtări"ale unei problematici presupusă mai amplă, mai bine zis inepuizabilă precum misterul existenței însăși. Evident, o producție de o asemenea factură trebuie să aibă o cotă de originalitate, id est de inconformism. A relua lucruri știute ori, și mai rău, a simula sau a adula sînt primejdii capitale pentru un autor ce-și propune, precum cel de
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
o simplă apăsare de buton -, e odihnitoare - n-au nevoie să-și pună capul la contribuție ca s-o înțeleagă - și îi măgulește grosolan - ce popor frumos și voios suntem, toată ziua cântăm ca greierii în haine cu sclipici. Autorii producțiilor folclorice sunt fără îndoială culturnicii formați la marea școală național-comunistă, incapabili să se recalifice sau să se schimbe radical, avizi de ciubucuri suplinind marea afacere care a fost "Cântarea României", în căutare de gesturi care să dea un sens trecutei
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
au nici apetit nici antrenament pentru discuții teoretice și pentru că nu sunt mai niciodată în situația de a se apăra - ar putea fi acela că, într-un sistem democratic, toate categoriile sociale au dreptul să fie reprezentate în medii prin producțiile pe care le socot "ale lor" și care le dau satisfacție. Dar replica cu care poate fi contracarat este aceea că nu s-a demonstrat deocamdată că producțiile folclorice elaborate de culturnicii X, Y și Z sunt, într-adevăr, ale
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
democratic, toate categoriile sociale au dreptul să fie reprezentate în medii prin producțiile pe care le socot "ale lor" și care le dau satisfacție. Dar replica cu care poate fi contracarat este aceea că nu s-a demonstrat deocamdată că producțiile folclorice elaborate de culturnicii X, Y și Z sunt, într-adevăr, ale claselor populare, că le reprezintă și că le dau satisfacție reală și adâncă. Nici nu s-ar putea demonstra: clasele în chestiune nu au în față o ofertă
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu doi ani în urmă în revista 22? Poate că Domniile lor găsesc că e degradant să se ocupe de producțiile culturale explicit sub-mentale și infra-umane. Bănuiesc că atunci când dau peste postul Etno, sar peste el printr-o mișcare de deget, tot așa cum sar și peste alte inepții mitocănești. În răstimp poporul de rând se hrănește cu inepțiile și se modelează
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]