90,848 matches
-
cu program non-stop, el este oprit pe stradă sau i se telefonează acasă la orice oră din zi și din noapte, indiferent de starea lui de spirit și de împrejurare. (în ceea ce mă privește, am povestit adeseori ce pățesc din cauza profesiei mele de critic literar. Reiau numai câteva exemple. Un autor cu care nu mai vreau să am de-a face, pentru că e prost-crescut, m-a obligat să primesc un manuscris al lui, băgându-mi-l cu forța în buzunar și
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
articol reprodus de cinemagia.ro); "se dă regia pe mîna unui clipangiu la modă" (observatorcultural.ro). Clipangiu ilustrează perfect capacitatea sufixului -angiu de se atașa unor baze neologistice, de a rămîne fidel unuia dintre sensurile sale de bază (indicator de profesie) și mai ales de a marca ironia și deprecierea: autorul de clipuri nu pare a fi, din perspectiva criticului de film, idealul de regizor.
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
nume "dușmănos", Vodă. Săltat noaptea de acasă, în absența restului familiei plecate din oraș, profesorul Vodă e trimis, după o călătorie de trei zile și trei nopți cu trenul, într-o colonie de muncă. Acolo e nevoit să-și schimbe profesia și chiar și supărătorul, "dușmănosul" nume, ceea ce îl face să simtă că "alunecă ireparabil din propria lui viață". Revine după mulți ani acasă, dar ai lui toți muriseră. Moare și el cu trupul zdrobit în căderea de pe acoperișul unei biserici
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
Rețeta succesului lui Patrice Leconte (regizorul lungmetrajului L"Homme du train) se poate rezuma astfel - cupluri paradoxale - și ea se aplică în ambele filme prezentate (al doilea fiind Confidences trop intimes). De data aceasta, e vorba de un delincvent de profesie, Milan (Johnny Hallyday) care vine într-un orășel de provincie pentru a jefui o bancă, și de un profesor pensionat de literatură franceză, Manesquier (Jean Rochefort). Cei doi nu au nimic în comun în afară de faptul că fiecare își dorește ceea ce
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
socială ale unui oarecare personaj, cu atît mai hotărît îi creșteau acestuia și speranțele unei ursite lirice. Și asta din pricina banală că tot ce ținea de domeniul artei nu era socotit o activitate propriu-zisă și cu atît mai puțin o profesie, ci o chemare, o petrecere a timpului liber, așa cum ar fi jocul de table, canasta sau țintarul. Care va să zică, nu profesioniștii scrisului, ai scenei sau ai culorii aveau vreo legătură cu energiile creatoare ale poporului, ci poporul însuși rezolva această problemă
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
care aspiră la statutul unei economii de piață funcțională, starea pieței de artă este mult mai gravă decît a celorlalte componente, chiar dacă impactul ei nu este chiar atît de vizibil. În ciuda faptului că există și aici actori specializați, fie prin profesie, fie printr-o practică îndelungată, lucrurile întîrzie, totuși, să se așeze pe un traseu de evoluție normală. Sînt exemple de galerii care funcționează extrem de dinamic și de eficient ca mesaj cultural, cîteva dintre ele fiind înființate de către oameni foarte tineri
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
o familie românească medie, de oameni subțiri, sigur, cultivați, educați, fără mult lux, adică cu destul lux și cu puține mijloace (rîde)... Care se puteau susține pe vremea aceea. Tatăl meu a fost avocat și mi-a lăsat amintirea unei profesii superbe fiindcă el era remarcabil de talentat și știa o carte nebună și vorbea cu un talent colosal. Și am fost de mai multe ori la Curtea de Casație, la Tribunal să-l aud pledînd, pe el și pe cîțiva
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
de evrei, dar nota la 10 noiembrie 1942, în Jurnal: ,M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte ca asta am putea fi toți măcelăriți în casele noastre". Era atmosfera creată de interzicerea pentru evrei a practicării unor profesii (avocatură, educație școlară, artă, literatură, publicistică etc.), legea chiriilor, confiscarea aparatelor de radio (mai târziu în timpul ,comunismului" nu aveai voie să asculți ,Vocea Americii" și ,Europa liberă"), munca obligatorie doar pentru evrei (cu scopul de a-i umili), interzicerea părăsirii
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
viață de alcov? Ciudată întâmplare, nespus de ciudată! (G. D.) Mister elucidat Din surse care doresc să-și păstreze anonimatul, aflăm următoarele: Hoții care au pătruns prin efracție în Librăria Humanitas Kretzulescu nu sunt în realitate hoți (n-au conștiința profesiei lor), ci tineri pasionați de literatură. Enervați că n-au găsit în rafturile librăriei nici un exemplar din Jurnal secret de Alex. Ștefănescu, ei au reținut, temporar, câteva calculatoare și DVD-uri, urmând să le restituie în momentul în care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
albastru, cu desene înfățișînd ,baistruci, mițifize, jumenei și popilaci"; după moarte, nea Gică, ,cel mai mare frizer din lume", vrea să fie împăiat cu păr de către Vasilescu Dorel, ,cel mai mare taxidermist din lume"... Meseriaș fără cusur, neobosit și dedicat profesiei zi și noapte - căci părul crește chiar și după moarte, nea Gică frizerul fiind varianta de cartier a unui Sisif meșteșugar -, prieten necondiționat al tuturor, poet nostalgic al iubirii pentru o fantezie vie aproape palpabilă, avînd spaimele și frustrările lui
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
cunoscute de-a lungul vieții. După multe întortocheli, pricepusem: dacă mai pățeam ceva cu... cenzura. Ori nu mai avea ținere de minte, 85 de ani, uitând că eram liberi-liberi; ori își închipuia că și acum, cine știe cum, mai eram victimele urâcioasei profesii... La stăruințele mele că așa ceva nu mai era cu putință, nici vorbă, constatase cu regret, - reproduc: Ehei, aia viață, când era cenzura pă voi! Că atunci când scăpați de ea, parcă îl apucați pe Dumnezeu de picior; nu ca acum, scrii
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
sale. Pentru a-i da oaspetelui senzația de autenticitate, scriitorul neamț pune la cale, împreună cu niște întreprinzători locali, o farsă grotescă: renovează toate casele din comună, le utilează cu toate cele necesare funcționării unei gospodării și angajează oameni, de diverse profesii, pentru a juca, vreme de cîteva zile, rolul unor familii de săteni. Farsa este grotescă, soluțiile la care apelează ,echipa de figuranți" frizează absurdul, dar efectul este cel scontat. Ca un alt Don Quijote, Klaus Bernath se scufundă într-o lume
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
omul perfect" (adică despre țăranul din poezia lui Coșbuc și din proza lui Slavici; țăranul ar fi ,prototipul unui om perfect al viitorului", p. 53) și despre ,limba și geniul național". Bogdan Istru, care nu e nici el critic de profesie, scrie despre poezia războiului de la Apollinaire la Camil Petrescu, într-un text din 1940. Poetul simbolist Alexandru Robot scrie în 1934 despre Ștefan Petică și în 1935 despre ,pajurile mizeriei chișinăuiene". De reținut o observație peisagistică a lui Al. Robot
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
impune oricum reflecției noastre, cu perspectiva rezonabilă a unei aprobări pe un lot de exemple îndeajuns de cuprinzător... S-ar putea crede, în marginea citatelor de mai sus, că Petre Pandrea ar fi fost un veninos funciar, un resentimentar de profesie, un precursor, cum ar veni, al practicanților revizuirilor de azi, acuzați cu furoare, de către academice condeie, de negativism, demolare, invidie etc. Dar diatribele sale, de cele mai multe ori justificabile, sînt dublate de aprecieri ce vădesc o mare generozitate. Justiția sa e
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
trecută prin filtrul culturii, poezia Suzanei Filip este ancorată în existență și eul producător are o identitate socială deductibilă: femeia celibatară de 30 de ani, sigură intelectual dar nesigură identitar, alienată de simulacrele societății, suportă cu greu convențiile sociale. Televiziunea, profesia și cultura, starea civilă, religia, genul, fiecare dintre acestea alterează percepția unui eu și așa fragil și dezorientat ("masa informă de Ťproblemeť care sunt eu"). Inadaptarea și criza existențială sunt, astfel, evidente la trei nivele: ca stil de viață, televiziunea
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
imagistică. Prin intermediul unui ritual ușor glumeț, apare insinuată emoția care, în afara unei tehnici stilistice, s-ar altera precum un film în contact cu lumina diurnă. Developată în condițiile unei convenții fin parodiate (ceea ce conduce însă automat la o altă convenție!), profesia de credință a poetului sună astfel: "Eu sînt în slujba Domnului, întunericul nu are ce să ia/ de la mine! Eu, ca și ucenicii săi, păstoresc suflete./ Eu îndrept lucrurile prin împărăție, fac totul/ ca să n-o ia lumea la vale
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
în continuarea lecției primite de la Ibrăileanu. Apoi, după ce am început să scriu critică literară, modul meu de a citi s-a profesionalizat. În prezent, ca să fiu sincer, citesc simultan în două moduri: naiv și lucid, liber și constrâns de disciplina profesiei, entuziast și sceptic. Îmi închipui foarte bine cum sună poezia lui Nichita Stănescu pentru un neinițiat chiar în timp ce o citesc ca un inițiat. Acuitatea vederii mi-a scăzut considerabil, nu mai văd să citesc fără ochelari. Dar nu regret că
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
bate autorul fără a fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot, după care se enumeră profesiile în care se califică și pe care le exercită prin 1956 - strungar în fier, șofer - ca în încheiere să se spună că «din 1969 este redactor șef adjunct al revistei România literară». La al X-lea Congres al PCR este
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
despre Fabuliști români și străini se prezintă ca o parabolă fenomenologică a vremurilor pe care am Început să le trăim Într-o altă paradigmă politică (și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii introductive, referințe de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice (strict necesare Într-o documentare
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Caesar de când au bătut-o prima dată romanii!... E drept că și pe moneta noastră ne-a bătut-o Dumnezeu să fie atât de pârlită... Dar acum moneta nu se mai bate. Ci se toarnă... Și a apărut o Întregă profesie de turnătorie, În așa fel Încât pe moneta noastră ar trebui să scrie „Ave Caesar, turnătorii te salutam!”... Așa că, frați romi și frați romani, ascultați cronica În limba latină despre „Banca de la strada”, sau „Tziganbank”!:... In anno mille nove cento
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
oricărui spirit mohorât și ranchiunier. Numai că acești cvasi-umoriști ce sunt profesioniștii epigramei, nu au, de regulă, umor. Tot înțepând în dreapta și în stânga, ac de cojocul propriu nu acceptă. Intoleranța lor la critică e una cam ca a criticului de profesie: să nu-l înțepi cumva, că ești foutu... Bineînțeles că umoristul ar trebui, la rându-i, să accepte replicile celuilalt, ca floretiștii. Ciudat, dar domnii autori incontinenți de epigrame, uzând, adesea, de dubletul (rimic) rimă-crimă, scrima o lasă de o
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
suferă de amnezie. Memorialistica lui Pericle Martinescu, Victor Felea, Sanda Stolojan, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca oferă amănunte concrete asupra situației reale. Corespondența (emisă și primită) - autentică și nu contrafăcută - a fost adusă în discuție de apărătorii lui Eliade. Calomniatorii de profesie supralicitează decretând: josnicia caracterului, arivismul, ignoranța, lipsa de talent și diletantismul, atât al istoricului religiilor și orientalistului, cât și al romancierului și eseistului. Cel mai recent procuror, vehement și intransigent, a apărut în 2006 și se numește Cătălin Avramescu. De ce
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
că și publicul trebuie să aibă talent. Sunt momente când publicul te ajută dacă nu ești într-o pasă bună, dar și momente când el nu reacționează și atunci lupți să îl captezi. Aici e partea sacra. Desigur, cu instinctul profesiei simți dacă ai comunicat sau Încă te mai lupți. Sau simți cum se așează, dincolo de efort, acea familiaritate care nu are nicio legătură cu termenul 'civil', ci este o familiaritate cu sensul de 'catarsis'. Este important să nu te decizi
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu stă deloc rău. Din arsenalul profesiei de a trăi sacul acela imens care Îi stă la dispoziție proband capacitatea de a cerne binele de rău, certitudinea de amăgire Poetul a ales să esențializeze sentimentele care Îl leagă de Marea lui cea Neagră, visul și iubirea să
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Nu într-un mod pozitiv. „American Psycho", după cum face aluzie numele, este povestea lucid de șocantă a lui Patrick Bateman. Patrick face parte din generația „yuppie" a Wall Street-ului anilor '80. Deține „totul" la nivel profesional și personal: o profesie de prestigiu, remunerație ultra- suficientă, o logodnică fermecătoare. Un viitor strălucit, ar indica acestea cititorului. Numai că în momentul în care intervine plictiseala în viața personajului-narator, firul narativ devine straniu de violent. Bateman devine un monstru asemănator lui Mr. Hyde
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]