24,459 matches
-
librărie: pe Leon de Winter, pe Veronique Olmi, o autoare de mare succes în Franța, care s-a întîlnit cu publicul la Institutul francez. Roger Willemsen, moderatorul TV și autor de cărți ( ultima fiind o foarte interesantă călătorie prin Germania profundă) a prezentat gala din incinta Filarmonicii cologneze. Textele lui Gabriel García Márquez au prins glas în lectura actorului Mario Adorf. Totuși imperativele și grijile prezentului și-au lăsat amprenta și asupra show-urilor literare sporindu-le atractivitatea: conflictul dintre civilizații
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
curând , al transparenței. Recuzita unei realități domestice (scaune, personaje, păsări, pești) se împletește cu elemente de factură simbolică (piramida, urma piciorului Mântuitorului, Zodiacul etc.) conturând o axă pe care se regăsesc deopotrivă spiritualul și teluricul, într-un dialog calm și profund în care factorul de coeziune este însăși valoarea expresivă a materialului folosit. Banalitatea aparentă a obiectelor împrumutate din concretul cotidian al existenței constituie elementul de acroș al receptorului la dimensiunea spirituală intenționată de artist. Astfel, obiectele-personaje sunt marcate de nenumărate
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
lăuda cu capacitatea sa de înțelegere a lumii și cu potențialul său de a o exprima în cuvinte. Orice discuție cu prietenii îl are în centru pe el, artistul, factorul de coeziune între toți ceilalți, vorbitorul plin de farmec, gânditorul profund, versat în Nostradamus dar și Spengler, fan al lui Heller, dar extaziat și de descrierile poetice ale doctorului Faure. Sexul? A se vedea volumul întâi. Stânca fericită Plexus e un roman dificil, ca text, prin încrucișări, divagații, citate, aluzii, amalgamate
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
la plasă performanței. De asta, abordarea nu este tocmai simplă, dar, la capătul travaliului, poate aduce enorme satisfacții. Ce mi se pare mie extrem de important în cazul Clujului este chiar șansa celor șase actrițe de a lucra în cel mai profund avantaj al actoriei, al profesiunii lor (pe care nu știu cîte dintre ele o practică susținut și vizibil) cu un regizor ca Alexandru Dabija, fascinat de actor, de contactul cu el, de descoperirile minuțioase pe care le face. Mărturisesc că
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
încăperii. Salina, observă autoarea, suferă atunci o deformare optică, o anamorfoză, prin care fetele i se arată deodată ca o ceată de maimuțe înnebunite și, ca în orice anamorfoză cu sens, imaginea momentan deformată devine pentru personaj epifania unui adevăr profund și a toate cuprinzător: anume că lumea principilor sicilieni se pregătea să dispară nu doar de pe scena istoriei, ci și de pe cea a vieții, pentru că era biologic degradată și mistuită. Autoarea însă, pornind de la această regresiune în zoologic, începe un
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
act artistic. Versiunea regizorului poate fi varianta sumei obsesiilor sale, ale relației sale cu propiul destin și cu Divinitatea, o interpretare a uneia dintre cărțile fundamentale: Cartea lui Iov din Vechiul Testament, poate una din cele mai minunate opere literare, un profund exercițiu de inițiere în semnificația credinței și a unicității Creatorului, a miraculosului nașterii vieții pe pămînt, un exercițiu a ceea ce se numește suferință și iubire necondiționată față de Dumnezeu. Raportarea față de acesta este tulburătoare. În părțile Răsăritului a trăit cîndva bogatul
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
95) fără a ajunge să ai sentimente și gânduri amestecate, foarte amestecate asupra ei. De fapt, chiar această recenzie este o încercare de a da un (oarece) sens impresiilor contradictorii cu care am rămas după lectura cărții. E ca și cum atitudinea profund idiosincratică a lui Bloom față de autorii pe care-i comentează - și, mai cu seamă, făță de cei pe care nu-i comentează - este atât de contagioasă încât sfârșește prin a contamina cumva și atitudinea cititorului făță de propria lui carte
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
lui Ahile Definiția lichelei din "Ușa interzisă" a d-lui Gabriel Liiceanu este prea politicoasă. Rafinamentul acestui creator îl determină să găsească eufemisme care nu meritau asociate acestor ticăloși. Într-adevăr, "lichea" se referă la oameni și noțiunea este destul de profundă; totuși, mai potrivită ar fi fost noțiunea de "jigodie", întrucât acest termen nu se referă la ființe umane; la ele, primând instinctul, este firesc să fie mereu în ofensivă pentru a putea supraviețui. Rect(e) Tribunul și Trubadurul! Singurul punct
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
debutează în 1956. Cele douăsprezece volumele de poezii apărute de atunci ni-l prezintă pe Kjell Espmark ca fiind unul dintre poeții cei mai fascinanți pe care i-a cunoscut literatura sudeză în ultimele cinci decenii. Este o poezie gravă, profundă, plină de frumusețe, străbătută de un sentiment sincer de solidaritate cu aproapele. Atenția poetului se concentrează în principal asupra conflictelor dintre idealurile oamenilor, nevoilor și dorințelor acestora, pe de o parte, și condițiile vitrege la care îi supune realitatea, pe
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
Năpăruș. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuantă. Nimic mai fals! Lucia Ioan este o artistă de o coerență impresionantă și opera sa are o unitate profundă, dincolo de expresia imediată. Ea este unitară prin fervoare, prin forța limbajului și prin capacitatea de a-i conferi picturii statutul de realitate suficientă sieși. Altfel spus, care nu are nevoie, pentru a se valida, de un referent exterior. Faptul că
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
în franceză, germană, italiană, portugheză și greacă). Este o carte despre iluzii și decepții, despre frumusețe și moarte, despre dragoste și durere. O carte despre speranță, despre nostalgia viitorului, după cum se afirmă în motto-ul ei: Adevărata nostalgie, cea mai profundă, nu are legătură cu trecutul, ci cu viitorul". Cum anul acesta Tîrgul de Carte Bookarest din luna mai va avea drept invitat de onoare Spania, prilej cu care au fost invitați mai mulți scriitori spanioli, Juan Marsé a acceptat să
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
se luptă pentru a se impune. Evident, armele sale sunt melodiile și cântecele (mă refer la texte) de muzică populară. La acest capitol (texte) se petrec lucruri și fenomene care îmi produc trăiri social-matrimoniale și administrative curioase, iar o parte profunde și inexplicabile. Deseori mă cutremur realizând ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit soarta. Mare jale! Cei mai mulți au dușmani învederați datorită cărora spiritul creator și
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
uneori greu, în fața aceleiași secvențe, pronunțate de altcineva, natura ei silabică. În afara unei situații experimentale, substituirea unui hiat (recomandat de norme) cu un diftong trece neobservată. Sentimentul încălcării unei reguli apare doar cînd aspectul fonic al cuvîntului se modifică mai profund (nu în trecerea de la ca-si-e-ri-e, în cinci silabe, la ca-sie-ri-e, în patru, ci la o eventuală transformare în caserie). Apoi, impresia pe care o are vorbitorul despre felul cum el însuși folosește limba este profund influențată de ceea ce știe că
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
se ocupe de Brâncuși?". Această temă a reprezentat pentru mine o adevărată fericire. - V-ați îndrăgostit de subiect! - Eram deja, îi cunoșteam faima, a fost nu numai un "coup de foudre" care molcom, molcom s-a transformat într-o dragoste profundă. - Pe Brâncuși nu l-ați cunoscut. - Am omis să vă spun ceva din biografia mea: un unchi al meu era Petre Ciorăneanu, fost prefect al Poliției Capitalei sub ocupația germană, senator țărănist și director al oficiosului P.N.Ț. "Dreptatea". - Aveau
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
valorile asumate ale unei sensibilități aproape sălbatice și rigorile unei gîndiri al cărei punct final este epura geometrică, Gili Mocanu își face, implicit, un autoportret de o remarcabilă autenticitate și pregnanță. Unul așezat pe valori polare, dar a cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și fertil.
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
fermecător prin acea execuție impecabilă a soliștilor și ansamblului de balet. Lise a fost Margaret Illmann, o balerină australiană prezentă de mai mulți ani pe scena vieneză, o apariție atrăgătoare prin plastica mișcării, prin gesturile delicate și prin acea înțelegere profundă a rolului. Partenerul ei, Jürgen Wagner, un prim balerin cu linie și tehnică impecabile, s-a accidentat din păcate, în spectacol, fiind înlocuit cu promptitudine de colegul său, T. Petranovic, aflat într-o bună formă, deși nu fusese programat în
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
a elaborat teza despre Fernando Pessoa și poetodrama, Excelența Sa a vizitat expoziția-omagiu dedicată acestuia la Centrul "Georges Pompidou" din Paris (ce a fost deschisă până la 10 martie). Ne facem o bucurie să reproducem pentru cititorii români, comentariile sale entuziaste și profunde, imaginându-ne o clipă că-l însoțim în vizitarea acestei expoziții, intitulate Roland Barthes, Corpus redivivus, așa cum uneori am avut privilegiul să-l însoțim în deambulările sale prin Bucureștiul cultural. Amintim că, în timpul misiunii sale în România, Excelența Sa a descoperit
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
după ’90 au intrat în publicistică, în politică, au amînat realizărilor lor, tot ce s-a scris s-a scris convențional, conjunctural, oamenii n-au avut timp să sedimenteze, să asimileze și să-și însușescă o viziune mai largă, mai profundă asupra transformărilor care s-au produs în această epocă, în acești 10-13 ani. Pentru aceasta trebuie o perspectivă mai largă, ca să se poată cuprinde din punct de vedere epic sau liric toate frămîntările și imensele posibilități care s-au creat
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
noi. Într-o seară târzie de duminecă - povestește divinul prozator - mi-a fost dat să fac vreo cincisprezece pași împreună cu un grup de șase meșteri beți și m-am convins deodată că toate gândurile, toate simțirile și chiar cele mai profunde judecăți pot fi exprimate prin simpla rostire a unui substantiv extrem de scurt. Un tânăr pronunță dur și energic substantivul, ca să-și exprime disprețuitoarea sa negare a ceva despre care s-a vorbit mai înainte. Un altul, drept răspuns, pronunță același
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
salutar la ceasul de față ca și înainte de 1989, cînd au fost în cea mai mare parte elaborate, al paginilor pe care le avem în vedere. Foarte semnificativ ni se înfățișează textul intitulat Enciclopedia "luminilor". Din cuprinsul său reiese izbitor profunda diferență dintre Nicolae Balotă și Adrian Marino, impozanții dioscuri ai științei literare autohtone. Tentația enciclopedică, susține N. Balotă, e una de abdicare de la "esențele ultime", o retezare a dimensiunii metafizice, un refuz al valorii religioase, o capitulare a neputințelor vizibilului
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
mi se par a fi coordonatele esențiale ale ultimei premiere a Teatrului Bulandra, o montare după un text dificil, pe care dramaturgul german îl scrie urmărind tragedia shakespeariană Titus Andronicus. Müller introduce un personaj, Naratorul. Și o perspectivă de o profundă teatralitate, ce sporește greutatea conflictului pe de o parte, și dramatismul comentatorului-martor, pe de altă parte, ca o singură voce rămasă din corul antic ce predică astăzi, într-un prezent la fel de revendicativ. El răsucește cuțitul în rănile istoriei precreștine, și
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Mai grav, această politică a fost continuată și după Revoluție; de aceea tinerii se află astăzi într-o ignoranță adîncă a istoriei noastre recente, cu toate consecințele ce decurg de aici. Dacă cineva ar vrea să urmărească, încă o dată, înrudirea profundă dintre comunism și fascism, iată un argument neașteptat: toate calomniile inventate pe seama Regelui Carol II de către legionari, dușmanii săi de moarte, au fost preluate - entuziast și fără retușuri - de istoriografia comunistă. Și pentru unii, și pentru alții, Carol a fost
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
al "realului", ci cu precădere în substanța artistică, în ceea ce romancierul însuși credea a fi numai "artă pentru artă", însă era, de fapt, infinit mai mult decât atât. Pe de altă parte, în raport cu aspirația de a accede la propria existență profundă, la o regăsire autentică de sine, voința ca și eroică de a crea - cum scrie criticul - "opere de artă care să ’acționeze’ precum fenomenele naturale", realizată în scris, are, paradoxal, un efect contrar de alienare: " Între ele și lume scriitura
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
decât Casa Scânteii, o clădire care impresionează doar prin masivitate; în rest un prost gust remarcabil, un baroc socialist iarăși fără nici-o legătură cu tradiția românească sau cu universul cultural căruia România i-a aparținut prin tradiție istorică și vocație profundă până la căderea ei sub stăpânirea sovietică. Clădirea se numește Casa Poporului. Casa Scânteii și Casa Poporului sunt expresia a două perioade ale epocii comuniste din istoria României. În prima, anii stalinismului, România s-a aflat direct sub conducerea sovietică: nu
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
reprezintă. Într-o recentă scrisoare publicată de Marie-France Ionescu sunt repuse pe tapet "meritele" celui care se autodescrie în termeni de-un umor mortal, tocmai buni de recitat la un iarmaroc al prostului-gust: Justețea opiniilor mele, onestitatea atitudinilor mele, moralitatea profundă și indefectibilă a tot ce am întreprins". Fiica marelui dramaturg contrapune hilarului autoportret câteva fapte mai puțin vesele: Din aranjamentele dubioase la care v-ați pretat n-a lipsit colaborarea cu serviciile poliției secrete: nici cu cele ale glorioasei Securități
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]