383 matches
-
100]. Determinarea concentrației sale serice prin metoda imunoenzimatică este privită ca un foarte bun marker pentru CC, având în vedere pararlelismul dintre expresia titulară și concentrația serică, diferențele semnificative față de lotul de control, corelația cu stadializarea tumorală TNM și valoarea prognostică. La pacienții cu CC se obține o sensibilitate de 71%, o specificitate de 90% și o AUROC de 0,814 [101]. Valori diagnostice apropiate sunt regăsite și în alte studii [101, 102]. Expresia tisulară a MUC5AL se corelează cu mărimea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
și pentru diferențierea de carcinomul hepatocelular, având în vedere profilul diferit al fragmentelor de citokeratină în cele două tipuri tumorale [106]. Se propune utilizarea determinării CYFRA 21-1 nu numai pentru diagnostic, dar și pentru stadializare și urmărire, având și valoare prognostică pentru supraviețuire, la o valoare de prag >3 ng/ml. Determinarea combinată a mai multor markeri crește valoarea diagnostică, asocierea CYFRA 21-1 la valoarea de prag de ≥1,5 ng/ml cu CA 19-9, cu valoare de prag ≥37 U
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
formarea concepției despre lume, formarea sistemului de valori și atitudini). 1. Competența de cercetare/investigațională; 2. competența gnoseologică (de a dobîndi și a stăpîni informația/cunoștințele dintr-un domeniu concret); 3. competența praxiologică, presupune îndeplinirea unor activități practice; 4. competența prognostică presupune aprecierea evoluției domeniului de activitate și proiectarea activității profesionale; 5 . competența managerială presupune stabilirea relațiilor, monitorizarea/ dirijarea activităților profesionale, coordonarea tuturor factorilor implicați în procesul de producție/în activitatea profesională; 6. competența comunicativă și de integrare socială presupune stabilirea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
universitar se va ține cont de trei niveluri ale manifestării comportamentului, format pe parcursul anilor de studii. Primul nivel presupune ansamblul competențelor caracteristice oricărui absolvent al unei instituții superioare de învățămînt: - competența gnoseologică; - competența praxiologică; - competența de cercetare științifică/investigațională; - competența prognostică (competența de a aprecia evoluția domeniului de activitate); - competența managerială (competența de a stabili relații și a dirija activitatea profesională, competența de a coordona eforturile tuturor factorilor implicați în procesul de producție); - competența comunicativă și de integrare socială; - competența de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și nivelurile calciului seric. Modificările aterosclerotice carotidiene decelabile ecografic apar chiar și la pacienții dializați de vârstă tânără și nu sunt influențate semnificativ de către transplantul renal. Care este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu însă și grosimea intimă-medie, ar fi predictiv pentru mortalitatea generală și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
unul dintre cele mai folosite, încorporând atât capacitatea de efort, cât și ischemia indusă de exercițiul fizic: durata exercițiului, subdenivelarea segmentului ST și apariția simptomatologiei anginoase (20). Folosirea acestuia la populația vârstnică rămâne însă controversată, întrucât se pare că valoarea prognostică nu este la fel de bună ca la populația tânără. Într un studiu în care a fost aplicat comparativ la subiecți peste 75 de ani și sub 75 de ani, în grupul peste 75 de ani scorul Duke nu a prezis mortalitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
în grupa de risc mediu prin folosirea scorului Duke (21). Un alt studiu mai nou arată că, în anumite condiții, scorul Duke poate fi util în stabilirea prognosticului pacientului vârstnic. Astfel, subdenivelarea ST indusă de testul de efort are valoare prognostică atunci când este selectată ca end point mortalitatea cardiovasculară. Vârful echivalent metabolic la testul de efort este cel mai important predictor la vârstnici, atunci când este selectată ca end point mortalitatea de orice cauză. Studiul prezintă comparativ și alte scoruri de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate factori prognostici importanți în evaluarea pacientului vârstnic. Studiul efectuat de Dresing și colaboratorii săi a evaluat valoarea prognostică a afectării răspunsului cronotrop la testul de efort la covorul rulant. Răspunsul cronotrop anormal a fost definit prin imposibilitatea atingerii a 85% din valoarea prezisă a frecvenței cardiace maxime la efort sau printr-un indice cronotrop redus. Au prezentat asocieri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
valvulară sau cu pacemaker implantat. Studiul a dovedit că atât scăderea capacității de efort, cât și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
La subiecții vârstnici capabili să desfășoare testul de efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
pentru mortalitatea de cauză cardiacă, evaluați la testarea de efort: un dublu produs mai mic de 12.500 mmHg × bătăi/minut, o încărcare maximă la efort sub 60 W și o durată totală a exercițiului sub 5 minute (32). Valoarea prognostică a testării de efort la pacienții cu angină pectorală stabilă Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării ischemice a segmentului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (33) . Un studiu efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
mic de 12.500 mmHg × bătăi/minut, o încărcare maximă la efort sub 60 W și o durată totală a exercițiului sub 5 minute (32). Valoarea prognostică a testării de efort la pacienții cu angină pectorală stabilă Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării ischemice a segmentului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (33) . Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani cu angină pectorală stabilă a arătat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani cu angină pectorală stabilă a arătat că subdenivelarea severă a segmentului ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor important al bolii tricoronariene (34). Rezultatele privind valoarea prognostică a subdenivelării ST la testul de efort au fost diferite pentru subiecții inițial asimptomatici. Pentru a afla dacă trecerea de la răspunsul normal la cel anormal al segmentului ST la testul de efort poate ajuta la identificarea subiecților cu risc crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și valoarea frecvenței cardiace la apariția ischemiei reprezintă doi predictori independenți ai riscului de evenimente cardiovasculare (36). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnicii cu insuficiență cardiacă Testarea cardio-pulmonară de efort are un aport important în evaluarea și stratificarea riscului pacienților vârstnici cu insuficiență cardiacă. Un studiu de cohortă la pacienți cu insuficiență cardiacă, cu vârsta peste 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
kg/min), valori mici versus valori înalte (< 10 ml/kg/min), respectiv valori medii versus valori înalte. Concluzia studiului a fost în favoarea folosirii VO 2 max ca excelent predictor al supraviețuirii la pacienții vârstnici cu insuficiență car -diacă (38). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnici în evaluarea riscului preoperator La pacienții vârstnici, ischemia și insuficiența cardiacă prezente preoperator reprezintă factori de risc independenți ai riscului perioperator de mortalitate. Testul de efort cardio-pulmonar s-a dovedit util din punctul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
2011, TA sistolică este factor de risc independent puternic pentru boli cardiovasculare (41). Studiile actuale arată că tratamentul HTA sistolice izolate la vârstnici reduce riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare și scade morbi-mortalitatea la acest segment populațional. În schimb, valoarea prognostică a TA diastolice este mai redusă. Valori ale TA diastolice peste 90 mmHg și sub 70 mmHg se asociază cu un risc mai ridicat de evenimente adverse (41). La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
standard, în evaluarea riscului la vârstnici (57). Având în vedere aceste controverse, chiar dacă multe trialuri clinice ample, inclusiv studiul Framingham, indică slaba corelație între valorile colesterolului total și alți factori de risc cardiovascular la vârstnici, date recente arată că valoarea prognostică a dislipidemiei persistă până la vârsta de 80 de ani. Această concluzie este subliniată și de beneficiile administrării terapiei hipolipemiante la subiecții vârstnici, inclusiv scăderea riscului cardiovascular (58). În concluzie, colesterolul seric total și LDL-colesterolul au o valoare predictivă mai redusă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
beneficiile administrării terapiei hipolipemiante la subiecții vârstnici, inclusiv scăderea riscului cardiovascular (58). În concluzie, colesterolul seric total și LDL-colesterolul au o valoare predictivă mai redusă la vârstnici, dar în asociere cu alți factori de risc, ca HTA și DZ, puterea prognostică a acestora crește. În schimb, HDL-colesterolul, apolipoproteinele A și B sunt superiori ca indicatori de risc cardiovascular. 10.2.1.3. Diabetul zaharat Conform scorului Framingham, DZ este factor predictiv de evenimente cardiovasculare la vârstnici, iar scăderea toleranței la glucoză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
număr relativ mic de studii la subiecții cu vârsta peste 65 de ani. Totuși, valorile crescute ale homocisteinei și peptidului natriuretic atrial sunt asociate cu un risc cardiovascular înalt la vârstnici (83-86). De asemenea, factori de risc non-tradiționali cu relevanță prognostică sunt și funcția ventilatorie redusă, nivelurile crescute ale acidului uric, frecvența cardiacă de repaus crescută, fibrinogenul plasmatic > 220 mg/dl și cistatin C (8). Un studiu condus de Zethelius care a inclus bărbați vârstnici a arătat că adăugarea a patru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
în capitole dedicate. Este foarte important ca pacientul vârstnic cu patologie cardiovasculară să beneficieze de toate investigațiile paraclinice necesare, în acord cu ghidurile actuale, similar cu adultul tânăr, pentru a putea formula un diagnostic pozitiv cert, a realiza o evaluarea prognostică adecvată și pentru a putea implementa un tratament optim. Inclusiv pentru persoanele fără afecțiuni cardiovasculare diagnosticate, dar cu factori de risc cardiovascular prezenți, este necesară determinarea markerilor de ateroscleroză. Determinarea se bazează pe recomandările SHAPE (Screening for Heart Attack Prevention
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
rămâne deosebit de important și trebuie efectuat ca prim pas în evaluarea pacientului vârstnic cu boală coronariană. În situațiile în care pacientul nu are capacitatea fizică necesară desfășurării testului de efort, acesta trebuie înlocuit cu teste farmacologice (3). Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării segmenului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (7). Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani a arătat că subdenivelarea severă a seg - mentului- ST
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
sarcopenie. Toate acestea trebuie obiectivate prin teste de performanță fizică și chestionare (1). În final, fragilitatea nu trebuie să împiedice administrarea terapiilor convenționale, ci să ajute la administrarea unui tratament personalizat, adaptat individului. De asemenea, fragilitatea are o importantă valoare prognostică, aceasta asociindu‑se cu o mortalitate și morbiditate de două ori mai mare în tot spectrul de boli cardiovasculare (1). Tratamentul farmacologic adjuvant al vârstnicilor post-IMA Când se discută despre tratamentul medicamentos post-IMA în cazul pacienților vârstnici, trebuie avute în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
com- parativ cu măsurători săptămânale) în termeni de morbi-mortalitate; corelația este din nou evidentă doar pentru TAS, nu și pentru TAD (66). Monitorizarea ambulatorie a TA are semnificație diagnostică în evidențierea HTA de halat alb și a HTA mascate, precum și prognostică pentru evidențierea profiului tensional și a variabilității TA, de altfel marcate la vârstnici. Hipertensiunea de halat alb este estimată la 15-25% dintre pacienții vârstnici, dar devine mai frecventă la centenari și la ABPM în HTA sistolică izolată (42%) (67,68
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
cu severitatea HTA, fiind mai frecvente la cei cu HVS de tip concentric, masa VS crescută și cu disfuncția diastolică, în timp ce extreme-dipper este asociat cu un risc crescut de AVC (40% se produc din acest motiv între orele 24-6). Valoarea prognostică a ABPM este susținută de multiple studii. Fiecare creștere cu 10 mmHg a TAS diurne și nocturne crește riscul de mortalitate cardiovasculară cu 10%, respectiv 18%. Creșterile TAS la trezire, dar și la culcare se corelează pe termen lung cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]