11,219 matches
-
la a se ajunge aici, e necesar ca profesorii înșiși să-și modifice manieră de a gîndi literatura. Experiența acumulată de ei în deceniile din urmă le va folosi prea puțin. Noile manuale încearcă să exemplifice acest spirit nou al programei. La literatura română, am cunoștință de patru manuale noi. Un al cincilea este sub tipar. Toate, redactate de profesori din București. Trag un mic semnal de alarmă: provincia nu pare a se fi dezbărat de ideea că totul se hotărăște
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
acele conținuturi ale ariei curriculare specifice cu care își va desăvârși educația, pe care le va utiliza pe parcurul întregii vieții, în scopul menținerii sănătății și petrecerii plăcute și utile a timpului liber. 1. Cunoștințele teoretice și motrice obligatorii din programa școlară a ariei curriculare “Educație fizică și sport” pentru ciclurile curriculare “achiziții fundamentale” și “dezvoltare”, formeză elevilor ciclului primar competențe cognitive dacă, procesul intructiv educativ este gestionat de specialistul domeniului, profesorul de educație fizică. 2. Elaborarea și utilizarea unei strategii
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
de educație fizică, determină formarea unor competențe cognitive, necesare întregirii sferei de competențe a abolvenților ciclului primar, conform standardelor de performanță formulate de M.E.C.I. Conținut, metodologie I. Relația educație cognitvă-educație fizică școlară Obiectivele educației cognitive se reflectă și la nivelul programei școlare de educație fizică și sport, la toate ciclurile curriculare, pe tot parcursul învățământului preuniversitar.Educatia fizică, alături de celelalte discipline prevăzute în planul de învățământ în vigoare pentru ciclul primar, are un aport considerabil la educarea integrală a individului, inducând
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
de la celelalte ore b) la fel ca la celelalte ore c) ambele variante 12. După încheierea orei de educație fizică ai nevoie de : a) prosop b) tricou de schimb c) de niciunul dintre obiecte. Discuții, interpretare Se observă ușar că Programa școlară formulează și obiective cognitive și în din sfera ne-motrică. Obiectivele cognitive depășesc obiectivul clasic al însușirii cunoștințelor, deoarece prin achizițiile, succesive, în cadrul ciclurilor curriculare, se urmărește dezvoltarea deprinderilor, priceperilor, abilităților, capacităților și competențelor elevilor, pe multiple planuri, determinând
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
nu fie o teoretizare a metodicii predării educației fizice, ci doar o contribuție practică la această problemă. Formarea școlarilor, în condițiile societății noastre, ridică probleme de ordin pedagogic de mare complexitate. Dacă în ceea ce privește munca educativă în general în învățământul gimnazial, programa contribuie prin conținutul ei științific pozitiv la formarea colectivului, din punct de vedere intelectual, moral, practic aplicativ, în direcția educației fizice mai există un vast teren de cercetare care se cuvine să fie abordat. În studiul efectuat, am încercat să
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
obiectivele propuse, relațiile care se pot forma pe fondul însușirii corecte a unui bagaj motric atât de necesar vârstei, procesul de comunicare între copii cât și unele particularități în scopul aplicării unor metode și procedee la un continut dat de programă. Dezvoltarea educației fizice pe teritoriul țării noastre este condiționată și de procesul evoluției și al dezvoltării culturii. Obiectivele lucrării s-au rezumat în acest context la următoarele aspecte: Sistematizarea gândirii pedagogice în domeniul educației fizice și sportului din România și
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
individului ce se autoreglează conform abordărilor socializante clasice (Chelcea S., 1982, pag. 180). Ipoteza experimentală a acestei cercetări a fost presupunerea că activitățile în aer liber vor influența semnificativ trăsăturile de personalitate ale grupului de studenți care derulează activitățile conform programei analitice ale cursului de „Outdoor education ”. Calea cea mai obișnuită și mai naturală pentru determinarea trăsăturilor de personalitate este aprecierea, cercetarea concretizându-se în evaluarea calitativă pe baza unei scale de apreciere a trăsăturilor de personalitate la grupa de studenți
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
personalitate exprimate de ei, pentru a ajunge la o imagine diferențiată a trăsăturilor de personalitate. Prezentăm în continuare rezultatele aprecierii trăsăturilor de personalitate după mediilor obținute la testarea inițială și finală la grupa de studenți (anul IV) care au parcurs programa analitică în cadrul cursului de „Outdoo education”. Din diagrama prezentată se observă diferența destul de mare între cele două aprecieri privind trăsăturile de personalitate influențate de activitățile în aer liber. Studenții au conștientizat importanța trăsăturilor de personalitate studiate și au acordat medii
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
trăsăturilor de personalitate arată o serie de diferențe care s-au dovedit semnificative în cazul celor două testări. Concluzii Derularea activităților de outdoor education de studenți și rezultatele obținute, ne permit cu certitudine să tragem concluzia că activitățile cuprinse în programă au influențat pozitiv și semnificativ acele trăsături de personalitate care solicită în mod deosebit calitățile studenților în ordinea importanței cum ar fi: inițiativa, perseverența, optimismul, voința, aptitudinile organizatorice. Rezultatele demonstrează nivelurile extrem de diferite de apreciere după parcurgerea programei analitice la
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
cuprinse în programă au influențat pozitiv și semnificativ acele trăsături de personalitate care solicită în mod deosebit calitățile studenților în ordinea importanței cum ar fi: inițiativa, perseverența, optimismul, voința, aptitudinile organizatorice. Rezultatele demonstrează nivelurile extrem de diferite de apreciere după parcurgerea programei analitice la disciplina „Outdoor education”, rezultatele la care am ajuns, confirmă ipoteza unor specificități de trăsături de personalitate în funcție de activitățile efectuate.
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
în dezvoltarea societății dar și diminuarea activitățiilor motrice cu repercursiuni asupra funcțiilor și dezvoltării organismului. (R.P. Pangrazi, V.P. Dauer,1992), J.L.Banga & all, 2008). Cunoscând toate acestea, educația fizică și sportul are obligația de a găsi toate mijloacele în conformitate cu cerințele programei prin intermediul cărora să acționeze favorabil asupra organismului copiilor. La această vârstă este de preferat să se acționeze asupra unei posturi corecte și asupra dezvoltării echilibrului corpului. (G.Andrews, 1976). Echilibrul este o condiție mecanică fără de care motricitatea nu se poate
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
individului ce se autoreglează conform abordărilor socializante clasice (Chelcea S., 1982, pag. 180). Ipoteza experimentală a acestei cercetări a fost presupunerea că activitățile în aer liber vor influența semnificativ trăsăturile de personalitate ale grupului de studenți care derulează activitățile conform programei analitice ale cursului de „Outdoor education ”. Calea cea mai obișnuită și mai naturală pentru determinarea trăsăturilor de personalitate este aprecierea, cercetarea concretizându-se în evaluarea calitativă pe baza unei scale de apreciere a trăsăturilor de personalitate la grupa de studenți
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
personalitate exprimate de ei, pentru a ajunge la o imagine diferențiată a trăsăturilor de personalitate. Prezentăm în continuare rezultatele aprecierii trăsăturilor de personalitate după mediilor obținute la testarea inițială și finală la grupa de studenți (anul IV) care au parcurs programa analitică în cadrul cursului de „Outdoo education”. În acest sens datele culese din chestionarele studenților au fost centralizate, sistematizate și prelucrate în tabele, astfel: s-a calculat suma care în acest experiment a reprezentat suma produselor dintre numărul de observații și
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
trăsăturilor de personalitate arată o serie de diferențe care s-au dovedit semnificative în cazul celor două testări. Concluzii Derularea activităților de outdoor education de studenți și rezultatele obținute, ne permit cu certitudine să tragem concluzia că activitățile cuprinse în programă au influențat pozitiv și semnificativ acele trăsături de personalitate care solicită în mod deosebit calitățile studenților în ordinea importanței cum ar fi: inițiativa, perseverența, optimismul, voința, aptitudinile organizatorice. Rezultatele demonstrează nivelurile extrem de diferite de apreciere după parcurgerea programei analitice la
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
cuprinse în programă au influențat pozitiv și semnificativ acele trăsături de personalitate care solicită în mod deosebit calitățile studenților în ordinea importanței cum ar fi: inițiativa, perseverența, optimismul, voința, aptitudinile organizatorice. Rezultatele demonstrează nivelurile extrem de diferite de apreciere după parcurgerea programei analitice la disciplina „Outdoor education”, rezultatele la care am ajuns, confirmă ipoteza unor specificități de trăsături de personalitate în funcție de activitățile efectuate.
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
de învățare este și el diferit la elevii din aceeași clasă. Aceste diferențe impun gradarea solicitărilor fizice; eșalonarea conținuturilor, evaluarea rezultatelor elevilor în funcție de nivelul de la care au pornit și nu cu orice chip prin raportarea la baremurile prevăzute de cerințele programei. Am ales această temă având în vedere că tratarea diferențiată este o condiție fundamentală, ea reprezintă cheia succesului în asimilarea cunoștințelor, formarea și perfecționarea deprinderilor și priceperilor motrice la educația fizică; creează posibilitatea obținerii performanței fizice de către fiecare elev, conform
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
junioarelor III 6.6.1. Orientarea metodică a instruirii la junioarele III Acestui stadiu formativ al junioarelor III (13 - 14 ani) - îi este caracteristic procesul de învățare și consolidare a tuturor elementelor de ordin fizic, tehnic și tactic prevăzute în programă pentru acest stadiu. Astfel, stadiile instructiv-educative sunt învățarea de elemente și procedee tehnice și consolidarea celor învățate anterior. Reprezentate schematic, le putem prezenta astfel: Acestui stadiu formativ îi sunt caracteristice o serie de trăsături de care este influențată orientarea metodică
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
Bietul Ioanide. Există însă în textele acestui volum și un alt registru al discuțiilor, în care observațiile lui Călinescu în problemele studierii literaturii au o relevanță indiscutabilă și trebuie să fi fost, atunci, intervenții cu greutate și binevenite în definitivarea programei școlare pentru primele manuale de liceu; sau mai târziu, în discuțiile asupra machetei Istoriei literaturii aflate în pregătire cu un grup de colaboratori, și asta după ce își încheiase celebrul articol despre Tehnica criticei și a istoriei literare cu sentința: „istoriile
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
colaboratori, și asta după ce își încheiase celebrul articol despre Tehnica criticei și a istoriei literare cu sentința: „istoriile literare în colaborare sunt aberații”. Observații precum „ideea iubirii de patrie la fiece scriitor cu exces tinde a deveni șablon și dă programei un aer net șovin” sau „o tendință la biografii este tragismul, din ideea că neapărat sub vechiul regim scriitorul trebuie să trăiască mizerabil și să sfârșească tragic” și multe altele nu pot fi puse alături de acrobațiile din tentativa de păcălire
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
oră de matematică, marți - chimie, miercuri - biologie, joi - fizică, iar vineri vor fi difuzate alte științe. Informațiile canalului Discovery Channel pot fi completate cu materiale-suport, care pot fi descărcate și utilizate la clasă de pe portalul scoala.discovery.ro de către profesori, programa canalului fiind asemănătoare cu cea de la școală. Site-ul include o grilă de programe și un Ghid pentru profesori complet, despre fiecare episod, prezentând obiectivele lecției, seturi de întrebări care să îi apropie pe elevi de conținut, propuneri de activități
Proiectul "Şcoala Discovery" pentru elevii claselor V-XII demarează luni () [Corola-journal/Journalistic/23898_a_25223]
-
Anca Murgoci Prof. Dr. Paul Iulius Negoiță arată cum poate fi evitat eșecul școlar. El vorbește despre necesitatea combinării programei școlare cu activități “nonformale” care să îi atragă pe elevi. În acest sens, Paul Iulius Negoiță dă exemplu "Școala altfel" când, timp de o săptămână, cei mici iau parte la activități demne să le stimuleze interesul. "Educația nonformală și extrașcolară
Prof. Paul Negoiță explică cum poate fi evitat eșecul școlar by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21332_a_22657]
-
nediscriminatorie cunoaște și termenul gramatică utilizat generic (în opoziție cu literatură) pentru variatele categorii de cunoștințe lingvistice impuse de programele școlare. Concursurile de admitere ale multor facultăți cuprind și o probă de gramatică (limbă română), ale cărei subiecte presupun, conform programei, și cunoștințe (de lexic, de ortografie etc.), care nu aparțin domeniului disciplinelor gramaticale în sens strict: descoperirea în text a neologismelor sau arhaismelor lexicale, alegerea formei ortografic sau ortoepic corecte nu presupun cunoștințe de gramatică, dar sînt cunoștințe lingvistice necesare
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
programelor școlare, autorii își construiesc testele în sensul unei verificări, simultane și corelate, a informației literare și lingvistice și a capacității comunicative dobîndite în etapa școlară anterioară. Testele se organizează de regulă în jurul unor (fragmente de) texte literare - prevăzute de programa școlară, deci presupuse cunoscute de candidați - la care trimit "cerințele", problemele vizate de soluționarea testului. Rezolvările, răspunsurile oferite de autori, dar și, mai ales, comentariile, explicațiile însoțitoare, ca și prezentarea sintetică a cunoștințelor de bază au în vedere nu numai
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
elev ca răspuns la cerințele testului. Textul-răspuns permite atît evaluarea capacității comunicative a elevilor, cît și verificarea cunoștințelor lor. Cea de-a treia lucrare, care se adresează absolvenților ca auxiliar în pregătirea concursului de admitere în facultate, deși urmează aceeași programă analitică, se deosebește sub mai multe aspecte. O primă deosebire o constituie specializarea prin delimitarea față de literatură: testele propuse au în vedere numai cunoștințele de limbă română și acoperă o tematică cuprinzătoare, din care nu lipsesc nici elementele de stilistică
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
culturală. Rămîne să mai așteptăm și să mai vedem. Nemoianu își încheie studiul cu următoarea considerație: "Obiectivul principal al considerațiilor de mai sus a fost de a sugera proporțiile vaste și implicațiile adînci ale unei dezbateri care pornește de la umila "programă analitică", pentru ca apoi, mai iute decît ne-am aștepta, să ajungă sub semnul întrebării chiar identitățile și temeiurile existențiale ale unei întregi comunități, în America, în Vest în general, în România, sau oriunde s-ar pune ea în mișcare". Dezbaterea
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]