632 matches
-
atât bolnavul, cât și medicul acestuia, în situațiile la care ne referim. Lucrul acesta este necesar, întrucât în cadrul acestei „întâlniri” sunt puse față în față două „personalități”, fiecare trebuind să „joace un rol” special. În acest „scenariu” bolnavul este „persoana proiectivă”, iar medicul este cel care va trebui să favorizeze proiecția pentru a realiza un „transfer pozitiv” din partea bolnavului, cu efect final catartric. Rolul medicului este, de a „converti” suferințele, acuzele subiective ale bolnavului, într-o formă coerentă a unui „tablou
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceilalți. Aceste persoane se atașează de alții nu din considerente afective, ci din tendința inconștientă de a-și compensa propriile lor frustrări, carențe afective, stări complexuale, pe care le proiectează asupra celorlalți. În momentul în care conținutul conflictual-nevrotic este descărcat proiectiv asupra celuilalt, persoana cu „probleme psiho-morale” dispare. Dar existența ei va continua în același mod. Este cazul de a face precizările de rigoare, față de discuția de mai sus, în ceea ce privește suferințele psiho-morale și personalitățile psihopatice. Personalitățile psihopatice sunt structuri organizate „caracteriopatic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul modelelor de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situațiilor conflictual-traumatizante asupra unui membru victimizat al familiei; patologia de grup comunitar închis, de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau auto-segregate din considerente socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza prin transferul proiectiv al culpabilității colective asupra unor grupe populaționale „țintă” (evrei, negri, persoane posesoare de avere, intelectuali etc). Ne găsim îm fața unei veritabile stări de Psihoză colectivă, menținută, în special, în societățile cu un regim social-politic de tip totalitar, represiv. Psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod necondiționat, sub aceeași formă. Aceasta face ca întregul grup uman să-și organizeze acțiunile, reacțiile și conduitele după un model unic, general, pe care, odată adoptat, nu-l mai poate abandona. În acest proces un rol esențial revine fenomenelor proiective și contagiunii psihice, în virtutea căreia, toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al ideologiilor. Asistăm la o „întoarcere” la formele mentalității primitive prelogice. În acest caz, totul va fi dominat, în planul gândirii colective, de irațional. Iraționalul, ca model de gândire absurdă, va duce la construcții mitice, fabulative, vaste sisteme de gândire proiectivă de factură „delirant-anomică”, așa cum vom arăta mai departe. Pierderea reperelor valorice are o importanță majoră în geneza modelelor de gândire ilogică, absurdă, specifice psihozelor colective și aceasta reprezintă una dintre cele mai grave aspecte ale crizei sociale. Din cele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie. Din cele de mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absență a identității și de căutarea acesteia. Persoanele care nu au o identitate originară, sau cei care refuză identitatea modelului lor socio-cultural, o proiectează într-un alt mediu cultural: un „mediu al speranțelor” și al „iluziilor” ideale. Este o atitudine proiectivă prin care această categorie de persoane își caută identitatea ca „ideal al Eului” în alt spațiu cultural în care speră sau cred că vor afla siguranță, realizare, protecție, înțelegere, un statut și un rol care le este refuzat în țara
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideologic declanșată de filozofi și psihiatri nonconformiști (M. Foucault, A. Laing, D. Cooper, A. Szasz, C. Koupernik). Este vorba despre curentul antipsihiatric. Antipsihiatria nu rezolvă problema conflictului dintre stat, boala psihică și bolnavul mintal, ci operează un act de transfer proiectiv al culpabilității colective a statului și puterii politice, asupra psihiatriei și psihiatrilor. În virtutea noii ideologii nu statul este cel vinovat. Vinovăția aparține psihiatrilor care, în virtutea autorității lor profesionale, au „confiscat puterea politico-socială” și au „inventat boala psihică” în scopul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2000. R.V. Joule; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului Evenimentele trecutului (istoria) Supra-Eul colectiv Inconștientul colectiv (pulsiunile grupului uman) Eul colectiv (grupul social-uman) Perspectiva viitorului ca evoluție Experiența istorică a trecutului Supra-Eul colectiv (idealurile sociale)
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abstrage”); l) gândire explicativă („a explica deductiv și analogic”); m) demonstrare („a demonstra”); n) previziune („a deduce și a prevedea”); o) învățare eficientă („a înlocui ignoranța prin cunoaștere”); p) acțiune eficientă („a acționa rațional”); q) decizie („a decide”); r) competență proiectivă („a concepe planuri de acțiune și strategii”); s) conducerea schimbării („a transforma”); t) organizare științifică („a organiza”). Un tabel cu dublă intrare care conține pe o coloană cele 20 de demersuri, iar pe cealaltă rolurile sau sarcinile pentru care cel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
periferici); c) electroencefalografie (EEG); d) ecografie; e) examinarea radiologică; f) tomografia computerizată; g) rezonanța magnetică nucleară (RMN); h) investigații umorale; i) investigații genetice etc. 6. Examinarea psihiatrică adaptată vârstei subiectului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de apreciere a umorului; - teste de perseverare - senzoriale, motrice, motrice alternantă, asociativă; b) teste situaționale - urmăresc implicarea subiectului în situații cât mai apropiate de realitate pentru a‑i observa reacțiile firești, încercându‑se evitarea condițiilor artificiale de laborator; c) teste proiective - accentuează rolul inconștientului ca un sistem de structuri afective, cognitive și motorii, care influențează comportamentul individual; pot fi de mai multe tipuri: - teste proiective constitutive - furnizează subiectului un material nestructurat, neorganizat, solicitând acestuia să‑i dea un sens; exemplul tipic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
realitate pentru a‑i observa reacțiile firești, încercându‑se evitarea condițiilor artificiale de laborator; c) teste proiective - accentuează rolul inconștientului ca un sistem de structuri afective, cognitive și motorii, care influențează comportamentul individual; pot fi de mai multe tipuri: - teste proiective constitutive - furnizează subiectului un material nestructurat, neorganizat, solicitând acestuia să‑i dea un sens; exemplul tipic în acest caz este testul Rorschach; - teste proiective constructive sau teste expresive care apelează la desen ori la organizarea și îmbinarea într‑un întreg
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
structuri afective, cognitive și motorii, care influențează comportamentul individual; pot fi de mai multe tipuri: - teste proiective constitutive - furnizează subiectului un material nestructurat, neorganizat, solicitând acestuia să‑i dea un sens; exemplul tipic în acest caz este testul Rorschach; - teste proiective constructive sau teste expresive care apelează la desen ori la organizarea și îmbinarea într‑un întreg a unor elemente. Exemple: testul arborelui; testul familiei; testul casei; testul satului; testul lumii; testul mozaicului; testul Warteg; scenotestul; desenul cu degetul pe sticlă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teste expresive care apelează la desen ori la organizarea și îmbinarea într‑un întreg a unor elemente. Exemple: testul arborelui; testul familiei; testul casei; testul satului; testul lumii; testul mozaicului; testul Warteg; scenotestul; desenul cu degetul pe sticlă etc; - teste proiective interpretative - utilizează o serie de materiale în care subiectul descoperă un număr de semnificații afective; cele mai cunoscute sunt: TAT (Thematic Apperception Test); CAT (Children Apperception Test); Testul Pata neagră; - teste proiective de completare - pot evidenția unele complexe emoționale folosind
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scenotestul; desenul cu degetul pe sticlă etc; - teste proiective interpretative - utilizează o serie de materiale în care subiectul descoperă un număr de semnificații afective; cele mai cunoscute sunt: TAT (Thematic Apperception Test); CAT (Children Apperception Test); Testul Pata neagră; - teste proiective de completare - pot evidenția unele complexe emoționale folosind metoda asociației de cuvinte sau teste de completare a unor fraze sau povestiri; - teste proiective refractive - pun accent pe distorsiunea care are loc în mijloacele de comunicare; cele mai des utilizate sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afective; cele mai cunoscute sunt: TAT (Thematic Apperception Test); CAT (Children Apperception Test); Testul Pata neagră; - teste proiective de completare - pot evidenția unele complexe emoționale folosind metoda asociației de cuvinte sau teste de completare a unor fraze sau povestiri; - teste proiective refractive - pun accent pe distorsiunea care are loc în mijloacele de comunicare; cele mai des utilizate sunt testul culorilor a lui Max Lucher și grafologia. Testele de inteligență și de dezvoltare intelectuală sunt de mai multe tipuri, însă, în practică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale organismului ce pot determina starea de handicap a acestora? • Prezentați sintetic principalele metode și mijloace de investigație psihopedagogică a persoanelor cu cerințe speciale. Care este diferența majoră între inventarele/chestionarele și testele de personalitate și câte tipuri de teste proiective cunoașteți? CAPITOLUL 4TC CAPITOLUL 4" Deficiențe mintale / de intelecttc "Deficiențe mintale / de intelect" 4.1. Delimitări conceptuale și teorii explicative asupra deficiențelor mintaletc "4.1. Delimitări conceptuale și teorii explicative asupra deficiențelor mintale" Deficiența mintală, una dintre disfuncțiile psihice majore
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se poate face individual sau colectiv, caz în care se va evita copierea. Varianta mai nouă, cunoscută sub denumirea de Goodenough‑Harris Drawing Test, solicită desenarea unui bărbat, a unei femei și a propriei persoane și încorporează mai multe dimensiuni proiective. Consemn: se cere copilului să deseneze pe o foaie de hârtie un om. Se va evita orice sugestie din partea examinatorului. La orice întrebare din partea copilului, i se răspunde „Fă cum vrei tu”. Evaluare: Categoria A - omulețul de nerecunoscut (mâzgăleală) - 0
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); - electroencefalografia (EEG); - ecoencefalografia; - roencefaloscopia; - examinarea radiologică; - tomografia computerizată; - rezonanța magnetică nucleară (RMN); - investigații umorale; - investigații genetice. 6. Examinarea psihiatrică adaptată vârstei copilului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1996). Lucrarea marchează despărțirea definitivă de curentele semiotice și formalizante, în favoarea unei gândiri de tip interpretativ. Ilustrând una dintre însușirile-cheie ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare constantă a imaginației clasice în dinamismul cultural al epocii, fără a deborda limitele acestuia din
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
în justiție, spre exemplu, prin procese, elaborarea unor acte normative, consilierea în acest domeniu) și reușita în cariera didactică dedicată predării științelor juridice. Apreciem că numai o formare inițială organizată, circumscrisă unor principii psihologice, pedagogice și metodice, poate să recomande proiectiv o prestație didactică reușită. Elocința, retorica, personalitatea accentuată sunt numai câteva dintre condițiile necesare, dar nu și suficiente pentru succesul carierei pedagogice în științele juridice. Numai aprofundarea temeinică și serioasă a unei discipline, cu un trecut lung, dar cu o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2. Fidelitatea și validitatea evaluării 84 1.3. Procesele inconștiente pot fi evaluate? 87 2. Variațiile individuale legate de sex, de nivelul de instruire și alte diferențe culturale 88 3. Principalele metode și instrumente de evaluare 93 3.1. Testele proiective 94 3.2. Alte instrumente 96 CAPITOLUL 5 - Utilizarea mecanismelor de apărare în practica clinică 98 1. Un punct de plecare: analiza apărării 98 2. Aplicații în psihoterapie 101 3. Mecanismele de apărare ca repere în diagnosticare și indici de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226 Întoarcere către propria persoană 231 Proiecție 238 Raționalizare 244 Refugiu în reverie 249 Refulare 258 Refuz (al realității) 266 Regresie 274 Retragere apatică 282 Sublimare 287 Transformare în contrariu 297 Umorul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]