419 matches
-
și pîlcul de lauri; după ce am trecut de un luminiș, am văzut gura de vărsare a unui pîrÎiaș și malul Înalt, mărginit de buciniș, apoi malul Împădurit de la promontoriu, după care trebuia să fiu atent la bancul de nisip de după promontoriu, care se Întindea pînĂ În larg. PÎnă la marginea bancului apa era adîncă, așa că am mers pe marginea canalului și apoi am ocolit pe la capăt, uitîndu-mă sub apă la panta bancului și la alegele trase după noi de elice, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
larg. PÎnă la marginea bancului apa era adîncă, așa că am mers pe marginea canalului și apoi am ocolit pe la capăt, uitîndu-mă sub apă la panta bancului și la alegele trase după noi de elice, iar apoi am trecut și de promontoriu, iar cînd m-am uitat Înapoi nu se mai vedeau docul și adăpostul pentru bărci - nu se mai vedeau decît promontoriul, trei ciori care mergeau pe nisip, un buștean putrezit și acoperit pe jumătate cu nisip, iar În față se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sub apă la panta bancului și la alegele trase după noi de elice, iar apoi am trecut și de promontoriu, iar cînd m-am uitat Înapoi nu se mai vedeau docul și adăpostul pentru bărci - nu se mai vedeau decît promontoriul, trei ciori care mergeau pe nisip, un buștean putrezit și acoperit pe jumătate cu nisip, iar În față se desfășura lacul. Întîi am auzit trenul și avia apoi l-am văzut sosind - la Început era curbat și părea foarte mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Poetul, ciocnesc paharele prăzulii, în dușmănie, mai-mai să le ciobească. Taie tu, cărțile, Bossule! îl învită Avocatul. Pacostea aia de Sile, ce-nvârte? Ce mai zice? Zice de drag și de dor, că n-are nici o supărare, mortăciunea! E pe Promontoriul Tristeților. Fermentează-n suc propriu. Putrezește! Nu i-ar strica deloc un dușuleț, o baie, afirmă Poetul, aruncând un sfert de privire, peste umăr, înspre Cel Pișat: "E unul, la băută, mai strașnic decât mine? Cu-atât mai bine țării
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în direcția opusă casei Maryvile, unde drumul cotea spre uscat și se pierdea într-o pădurice (aceasta era „plimbarea lui Brian“), și apoi îndărăt, în direcția Maryville, (când îl întâlnise pe Tom, pe la jumătatea drumului), lăsând în dreapta lui casa și promontoriul și coborând spre stâncile de unde era „imposibil să intri în mare“. George se simțea atât de nefericit, încât se întreba cum de poate continua să trăiască cineva în halul ăsta? Oare nu-i posibil să mori de ură, de resentimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mașinii pe nume. Dar nu. Cap de capră: trebuia să fie mai mult, dacă viața lui are vreun sens. Ajunge lângă River Run Estates, se strecoară prin liziera de sicomori. O ia pe poteca lungă, doi kilometri și jumătate de promontoriu plin de muște negre și de polen, lipsit total de protecție în fața vremii nemiloase. Râul se dă înapoi pe măsură ce se apropie de el. Grangurii îl iau în primire. Cap de capră, cap de capră. Calc-o. Forța înțelegerii îl silește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a putut purta ea. între timp, Thaw n-a fost luat în excursie de tatăl lui. într-o zi de vară, Thaw s-a apucat să meargă iute pe drumul de coastă pînă cînd căminul a rămas ascuns de un promontoriu verde. Era o după-amiază însorită. Cîțiva nori stăteau agățați pe cer ca niște cămăși risipite pe o podea albastră. A părăsit drumul și a coborît în goană cărarea spre mare, mai să-și zdrobească picioarele printre pietriș și scoici. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe celălalte. Vîntul e rece. Se ridică în picioare și consultă inutil busola. Acul îl trimite în josul dealului. După ce merge o vreme, observă că pămîntul coboară în pantă pe fiecare latură, dar și înainte. Pare să se afle pe un promontoriu, dar vîntul, panta și instinctul lui îi fac drumul mai ușor. Promontoriul se termină într-o serie de stînci mărunte, despărțite de buruieni și pietre prăvălite. La început, coborîrea e ușoară, apoi ajunge la stînci mai abrupte și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
busola. Acul îl trimite în josul dealului. După ce merge o vreme, observă că pămîntul coboară în pantă pe fiecare latură, dar și înainte. Pare să se afle pe un promontoriu, dar vîntul, panta și instinctul lui îi fac drumul mai ușor. Promontoriul se termină într-o serie de stînci mărunte, despărțite de buruieni și pietre prăvălite. La început, coborîrea e ușoară, apoi ajunge la stînci mai abrupte și trebuie să se agațe de stînci desprinse din vîlcele, care se prăbușesc și alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
periferie. Potrivit unei concepții cu totul diferite de cea care a stat la baza locuințelor ieftine (HBM), cele 818 locuințe cu chirie mică (HLM) distribuite între porțile Clignancourt și Saint-Ouen, realizate în 1958-1959, constituie niște structuri înalte izolate, asemenea unor promontorii într-un perimetru în care nu par să se integreze nicicum. Dincolo de acestea, bulevardul periferic constituie o ultimă, dar impresionantă barieră înaintea periferiei. Îl străbatem, la nivelul străzii Porte-de-Montmartre, trecînd pe sub un pod care adăpostește, la fiecare sfîrșit de săptămînă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Aceleiași perioade îi aparțin și urmele de locuire din zona de est a falezei: două cuptoare artizanale pentru ceramică. Perioada clasică (V-IV a.Chr.) este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă, edificii și cuptoare situate spre capul promontoriului, grupuri de morminte tumulare. Epocile elenistică târzie (III-II a.Chr) și cea romană timpurie (II-V p.Chr) sunt reprezentate prin vestigii păstrate pe platoul argamens, dincolo de sistemul de apărare al cetății romano-bizantine. Cetatea romano-bizantină avea o suprafață de aproximativ
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II p.Chr., necropola (peste 1500 morminte din secolele IV-VII p.Chr.) și o bazilică cimiterială. Cetatea, menționată în diferite itinerarii antice, este menționată între sediile episcopale ale creștinismului timpuriu. Promontoriul acesteia a mai fost locuit în vechime (neolitic, bronz, prima epocă a fierului și în perioada bizantină). A fost sediul unității auxiliare de cavalerie Cuneus Equitatum Stablesianorum între secolele IV-VII p.Chr., iar între secole V-VI p.Chr. a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
numele de Dinogetia (toponim evocat de Ptolemaios, în descrierea Daciei). În perioada dominatului, cetatea este refăcută: are o suprafață de 1,2 ha cu 14 turnuri de apărare, dispuse la distanțe relativ egale, de-a lungul incintei trapezoidale, urmând forma promontoriului stâncos, cu o poartă principală pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) Ruinele cetății Noviodunum se află în partea de est a orașului modern Isaccea - la aproximativ 2 km, în punctul Eschi-Kale (lb. turcă, Cetatea Veche). Așezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării, pe un promontoriu înalt de peste 20 m, cetatea a avut, în diferite perioade istorice, un rol militar și comercial aparte. Construită în primii ani ai epocii Principatului, pe o veche așezare getică, cu nume de origine celtică, cetatea a fost bază a flotei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romancierilor populari tip N.D. Popescu se asociază cu apărarea libertății nealiniate, pe un ton polemic ce va fi intens cultivat și de avangardiștii noștri interbelici: „Bucureștii și-au amintit că nu demult au fost împrejmuiți de codri înțesați, ca un promontoriu impudic, de păduri pubiene. (...) Pe Iancu Jianu, pe Zdrelea, pe alți haiduci în haine arnăuțești, pe cari îi glorifică tîmpenia populară, i-au uitat toți, afară de editorul Herz și de romanțierul N.D. Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și pentru lipsa ploilor și pentru faptul că orașul aproape că n-a fost atins de o molimă de dizenterie datorită apeductului curățat și a haznalelor golite la timp. Rotari, Gaila și micuțul Rodoald se aflau la Sirmione, pe acel promontoriu al lacului Garda, vestit prin aerul său sănătos și curat. Locuia în singura aripă funcțională dintr-o mare mansio romană, o cetățuie nu prea confortabilă, dar sigură. S-au arătat deosebit de mulțumiți văzându-mă, au dat o petrecere în cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și o siguranță care mi-au pus frâu brațului. - Nu ai ce să-mi dai în schimb. Viața ta e de-acum în mâinile mele. Ce poți tu să-mi oferi la fel de important? Andras a ridicat mâna stângă spre vârful promontoriului sub care ne aflam, a înălțat arătătorul spre cer și mi-a spus: - Viața lui Rotari. Inima mi s-a cutremurat. Camaradul meu a rânjit a batjocură, dar eu știam că el nu amenință de pomană, nici măcar în acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Moartea lui era regretabilă, dar cădea bine. Peste cîteva zile zgîrieturile de pe gîtul lui vor dispărea și totul va fi ca mai Înainte. Yves deschise fereastra largă ce dădea spre terasă și Își admiră, În depărtare, vila agățată de un promontoriu stîncos. Linii pure, fațade din sticlă, piscină cu deversare. Un imn Înălțat mării. O recunoștință meritată a lucrurilor, cînd se gîndea că din mare Își scotea tot ce era esențial pentru modul lui de viață. Aruncă o privire spre un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un punct aflat departe, dincolo de umărul lui, iar pe chipul ei se perindau expresii diferite care exprimau tot atîtea sentimente. Surpriză, neliniște, neputința de a Înțelege. Intrigat, Ryan Întoarse capul și zări goeleta lui Christian care tocmai lăsase În urmă promontoriul Soaz și se Îndrepta spre larg, cu vela mare umflată de vînt. La orizont, primele fulgere Începeau să brăzdeze cerul. - Nu te neliniști, spuse el cu căldură. Marinarii se Întorc mereu la portul de baștină. Marie dădu mașinal din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dat la apă indiferent de maree și de starea valurilor. Rezemat În bastonul cu măciulie, Arthus de Kersaint privea neîncetata mișcare a mării care se retrage, asimilînd-o vieții care puțin cîte puțin Îl părăsea Într-un mod la fel de inexorabil. De pe promontoriul unde se afla, putea să vadă o mare parte a acelei insule care odinioară aparținuse familiei sale, și se rugă Celui-de-Sus să-i dea răgazul să Împlinească lucrul la care visase atîta. Era mult prea aproape de țintă... Valurile făceau cale-ntoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Institutul de Arheologie Iași Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41. e) La Imaș: la aproape 2,5 km vest de satul Banca și la 3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în variante diferite, caracteristice veacurilor X-XI, precum și o fusaiolă plată, din pastă nisipoasă, de culoare roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c, p. 256; Teodor 1997c, p. 58. b) Vadul Bârladului: pe două mici promontorii, de dincolo de calea ferată, situate la aproximativ 1,5 km nord-est de sat, s-au identificat fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30. Chircești (comuna Miclești), județul Vaslui a) Corcoduș: în marginea sud-vestică a satului, pe un promontoriu, se aflau fragmente ceramice din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181, nota 7; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Costești), situată între apa Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi cerealiere, din care s-au extras două loturi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]