2,396 matches
-
Roșiile, Vâlcea. Drumul până la biserică să fi fost de 400/500 de metri. Cortegiul funerar urma carul mortuar într-o liniște deplină. În mintea fiecăruia, una după alta, treceau imagini cu chipul de copil și înger ale lui Ilorian. În pronaos și naos erau zeci de credincioși. Eram lângă domnul profesor dr. Ion Soare. Mai la dreapta erau poeții Nicu Cismaru și Nelu Barbu. Ilorian cu mâinile subțiri ca firele de crini împreunate pe piept, ca în semn de închinăciune, aștepta
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
cunoscut, precum că pictorii, în anumite lucrări, isi pictează propriul portret. Acest lucru se întâmplă des și la Părintele Arsenie. - În scenă călugărului răstignit, pare a fi chipul Părintelui Arsenie. La fel în pictură cu Sfanțul Ioan Botezătorul, deasupra în pronaos... - Da, Părintele a pus și chipul sau în unele picturi, nu intenționat, pentru că pictorii așa fac întotdeauna, pictează chipul lor în icoane sau în portretele pe care le fac, fără să-și dea seama. Aceasta este o lege a pictorilor
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
mai destoinici, mănăstirea Hurezului sau a Hurezilor”. Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la 30 septembrie 1694, după cum arată pisania de deasupra ușii de la intrare, de pe peretele de vest al pronaosului. În zona inferioară a pietrei de pisanie, Brâncoveanu alătura cele două însemne heraldice, corbul basarabesc și vulturul bicefal cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul și slăvitul neam al Cantacuzinilor, coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un profund caracter narativ - genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă, că în „sfânta și dumnezeiasca besearică”, cel care cârmuia deja de șase ani Țara Românească „vrut-au și pre din lăuntru a o înpodobi și a o
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
nu alta asemenea, mai vrut-au, între alte, ca și dunga cea mare bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și dăspre mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io Costandin Basarab voevod sinu Papei postelnic, vnuc (nepot) Predei bir
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
prin cele două uși ale pridvorului care, pentru prima dată în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de reconstrucție din timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. În camera mormintelor (gropniță), care primește lumină prin cele două ferestre existente în zidurile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
două la sud și două la nord, are deasupra turla deschisă, de formă octogonală la primul etaj și hexagonală la etajul superior. Privită din afară, se observă coloanele torsionate și ancadramentele la ferestre. De reținut că toate ferestrele - altar, naos, pronaos, gropniță - se termină în arc și sunt prevăzute la exterior cu grilaje metalice. În interiorul bisericii pardoseala este din marmură, iar în pridvor este din lespezi de piatră. Acoperișul bisericii imită șindrila, dar este confecționat din tablă de aramă așezată în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
noastre citate la nota 2 ș.a.Astfel că nu este întâmplătoare prezența chipului lui Tudor, vel șetrar , tânăr lângă Nicolae fiul recunoscut al lui Ioniță Glogoveanu, ctitorul principal al Bisericii Sf. Nicolae, Sf. Spiridon din Cerneți în galeria ctitorilor din pronaosul(peretele de vest)al acestei biserici, descoperire la care am participat alături de Dl. Dinică Ciobotea, în zona de 15 iunie 2014, când participam la Simpozionul Tudor Vladimirescu- Cerneți prilej cu care am identificat , ne-am convins și am fotografiat prima
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
boierii Pleșoieni a fost desăvârșită de biv vel logofătul Ion Glogoveanu, fost ispravnic al județului Mehedinți, la 30 septembrie 1794, pe când domnul Țării Românești era Alexandru Constantin Moruzi, iar episcop al Râmnicului Noului Severin Nectarie . În tabloul votiv aflat în pronaos, de o parte și de alta a intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și „pan Nicolae brat ego”; înspre nord pănița Maria Glogoveanca
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
într-acolo și precipitânu-mă să mă îndepărtez din fața iadului, care dogorea de la peste o sută și mai bine de metri de locul unde ne aflam și pe care aproape zilnic îl „admiram” la apusul soarelui pe peretele de la intrarea în pronaosul mânăstirii de la cimitirul din Suseni al localității.. Părea a fi para de foc crepusculară a sfântului astru însă multiplicată de zeci de ori și reflectată tot pe atâta de tabla celor trei cupole ce tronau acoperișul din tablă galvanizată, ferestrele
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
și întocmiră zeci de schițe la fața locului pe care le puseră pe calculator și definitivară proiectul ridicării unei bisericuțe aici pe abruptul stâncos al muntelui. Împreună deciseră ca acea cavernă să constituie altarul. Celelalte părți ale bisericuței, naosul și pronaosul să urmeze, la fundație și ziduri, forma reliefului. Astfel, doar o parte din pereți și din acoperiș să fie construite din materiale de construcție, restul adaptându-se la configurația pietrei muntelui. Ideea îi plăcu episcopului și aprobă această variantă propusă
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
menționat de recensământul ecleziastic din 1733. Cioplitorul de biserici Meșterul lemnar, Ioan Ghiran din Nadăș, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat altarul poligonal. Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalță stâlpii de susținere ai turnului clopotniței, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară și meșterii lui Ghiran vor
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
din Nadăș, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat altarul poligonal. Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalță stâlpii de susținere ai turnului clopotniței, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară și meșterii lui Ghiran vor fi intrevenit multe solicitări de compromisuri. Turnul edificiului ecleziastic este prevăzut cu o
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
argumente: mai întâi, faptul cu totul neobișnuit, al schimbării numelui voievodului în cursul domniei. El subliniază că schimbarea numelui în cursul domniei nu se putea întâmpla decât în urma schimbării confesiunii religioase. Al doilea argument se bazează pe analiza frescei din pronaosul Bisericii domnești de la Curtea de Argeș, unde icoana "deisis" îl include, în mod neobișnuit, pe Sf. Nicolae, la picioarele căruia se află domnul muntean, numit acum, după convertire, Nicolae Alexandru. Prin acțiunea sa, Țara Românească intra pentru multe secole în orbita lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Probabil că Doamna Chiajna - arăta Carmen Laura Dumitrescu, op. cit., p. 60 - este cea care a pretins ca fiicele ei, absente la Snagov, să apară aici și să-și înalțe ruga în niște particulare efigii feminine. Zugravul le-a pictat în pronaos pe Doamna Stana, soția lui Petru cel Tânăr, și pe surorile lui - Stanca, Voica și Maria 273. Vorbind despre fiicele Chiajnei, Iorga spune: „Ea avu și mai multe fete: una din ele, Maria, fu căsătorită în 1566, cu străbunul Cantacuzinilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când Ștefan cel Mare abia a reușit să ctitorească Probota (veche), necropolă a părinților săi 2. Și la Putna, ca și la Probota, „camera mormintelor (gropnița) interpusă între pronaos și naos, este o inovație a arhitecturii moldovenești”3. „Iară pre Ștefan-Vodă - zise Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai mult împărătească decât domnească” (Miron Costin), a înălțat, în 1639, propriul miracol la Iași - Mănăstirea Trei Ierarhi -, proiectând pentru lăcașul de rugăciune și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic; funcția ei va fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic; funcția ei va fi atribuită, în pronaos, celor patru nișe cu arcosolii, săpate două câte două în pereții laturilor de nord și sud ale bisericii”5.Monumentele sunt plasate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic; funcția ei va fi atribuită, în pronaos, celor patru nișe cu arcosolii, săpate două câte două în pereții laturilor de nord și sud ale bisericii”5.Monumentele sunt plasate în pronaos: „în zidurile sale - nota Paul de Alep (care, văzând-o, găsea biserica „unică și prea frumoasă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic; funcția ei va fi atribuită, în pronaos, celor patru nișe cu arcosolii, săpate două câte două în pereții laturilor de nord și sud ale bisericii”5.Monumentele sunt plasate în pronaos: „în zidurile sale - nota Paul de Alep (care, văzând-o, găsea biserica „unică și prea frumoasă”) - sunt firide unde se află mormintele fiilor domnului și ale primei sale soții, Doamna 6, pe (aceste) monumente fiind acoperămânduri din stofă de mătase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mort la doar un an după tatăl său), prima necropolă domnească. I se va alătura în curând cea de-a doua necropolă (între timp Mircea cel Bătrân, mort la 31 ianuarie 1418, ridicase mănăstirea Cozia, unde sarcofagul său, aflat în pronaos, - „au domnit [...] ani 29 și au murit în domnie (notează Letopisețul Cantacuzinesc) și s-au îngropat la mănăstirea lui, la Cozia” - vădește concomitent înrâuriri apusene și sud-dunărene, Vlad țepeș zidise prima mănăstire de la Comana, unde se află - poate - îngropat, (capul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
murit în domnie. Și l-au îngropat în sfânta și minunata mănăstirea lui, în Argeș” - Letopisețul Cantacuzinesc), - „reședință postumă definitivă”, spun autorii Dicționarului tematic al Evului Mediu occidental - și pentru membrii familiei sale. în acest sens, a fost adoptată situația pronaosului supradimensionat în lărgime. Utilizat în țara Românească, la Glavacioc, și în Moldova, în mai multe ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, pronaosul lărgit a beneficiat la Curtea de Argeș de o tratare deosebită prin introducerea în spațiul central a 12 coloane (aluzie la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
autorii Dicționarului tematic al Evului Mediu occidental - și pentru membrii familiei sale. în acest sens, a fost adoptată situația pronaosului supradimensionat în lărgime. Utilizat în țara Românească, la Glavacioc, și în Moldova, în mai multe ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, pronaosul lărgit a beneficiat la Curtea de Argeș de o tratare deosebită prin introducerea în spațiul central a 12 coloane (aluzie la cei 12 apostoli) în elemente de sprijin pentru sistemul de boltire. închiderea spațiilor libere dintre coloane cu strane de lemn, deasupra
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru sistemul de boltire. închiderea spațiilor libere dintre coloane cu strane de lemn, deasupra cărora se aflau icoane cu dublă față, iar mai sus broderii decorative, a făcut posibilă delimitarea a două spații cu funcții clar diferențiate: „în zona centrală, pronaosul propriu zis, iar pe trei laturi, necropola domnească”10. Locul de rugăciune era separat astfel de un „privat” sepulcral, un „loc al liniștii”, ce pune în lumină o concepție nouă asupra organizării „teritoriului” sacru prin integrarea necropolei între limitele unei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnească”10. Locul de rugăciune era separat astfel de un „privat” sepulcral, un „loc al liniștii”, ce pune în lumină o concepție nouă asupra organizării „teritoriului” sacru prin integrarea necropolei între limitele unei biserici. în acest „spațiu al tăcerii”, în dreapta pronaosului, mormântul lui Neagoe Basarab (mort la 15 septembrie 1521) îi arată privitorului, pe placa de marmură bordată de o inscripție în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]