787 matches
-
gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
lumea aceasta! La Mulți Ani și celor rămași acasă!! Mă înclin în fața tuturor celor care au reușit să trăiască visul de libertate pe plaiurile natale ... La Mulți Ani frați români de pretutindeni ! Fie că anul care vine să ne aducă propășire în toate lucrurile bune! Să nu uităm nicicând cine suntem și să transmitem generațiilor ce urmează, tradiția și cultura noastră românească. La Mulți Ani 2014! Referință Bibliografica: La Mulți Ani 2014! / Ana Georgescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1095
LA MULŢI ANI 2014! de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347695_a_349024]
-
am nimic de adăugat la tot ce am și s-a spus până acum. E clar! Se vede și de la Bruxelles. Dublul penal, Traian Băsescu, a încălcat jurământul depus în Parlament: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu.” (art. 82 din Constituția României) Așa
TABLETA DE WEEKEND (10): AM APĂSAT TASTA 3 ! CROAZIERA ÎNCEPE PE 29 IULIE 2012! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350174_a_351503]
-
transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire și mărturisire a credinței neamului. Ori neamul - chiar într-o lume globalizată - ca de altfel fiecare persoană - chiar într-o lume hiper-individualizată - este chemată să conștientizeze că nu-și poate afla sensul profund și ultim al existenței în afara lui Iisus
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
finaliza abia în anul 1995, cu trecere pietonală. Azi, satul Chelința, parte integrantă, așa cum am arătat în titlu, a localității urbane Ulmeni, aduce o contribuție importantă, atât din perspectivă materială, cât și spirituală pentru evoluția dinamică a zonei și pentru propășirea socio-culturală a acesteia. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Posea, Grigore, Moldovan, Constantin, Posea, Aurora, Județele Patriei, ,,Județul Maramureș”, Editura Academiei R.S.R., București, 1980. Cocean, Pompiliu, Geografia regională a României, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ rural, București, 2005. Tufescu, Ioan, România, Editura
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
miniștri împotriva cărora tuna și fulgera pe vremea când era în opoziție. De unde cele două concluzii care se impun atenției noastre: 1) România este într-o permanentă campanie electorală, campanie în care se consumă timp și resurse, dar nu pentru propășirea țării și binele alegătorilor, ci pentru avantaje personale, de clan și partid. Acest obiectiv este atins prin acțiunea convergentă a tuturor acelor mijloace, oricât ar fi ele de murdare, grație cărora adversarii redutabili de idei sunt iremediabil compromiși în ochii
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
a rămas doar să fluiere a pagubă pentru timpul ce i-a fost furat, timp în care, fapt condamnabil, ar fi învățat ceea ce ar fi însemnat o concurență neloială, față de studenții căminiști, întru însușirea cunoștințelor necesare pentru a participa la propășirea țării, la ridicarea societății pe cele mai înalte culmi ale civilizației și a bunăstării materiale. Totuși s-a ales cu ceva. Conștient fiind că este lipsit de harul de a avea voce melodioasă, a prins drag de fluierat descoperind că
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
duminică se vor muta în barăci ; veste care nu poate decât să-i înveselească pe brigadieri, fericiți că, prin grija partidului, nu vor pierde o zi de muncă, recunoscători că li se dă ocazia să nu precupețească niciun efort pentru propășirea României Socialiste, pentru atingerea celor mai înalte culmi de bunăstare și civilizație. Sufletele le sunt frenetic înviorate, starea de beatitudine este atât de covârșitoare încât, atunci când tovarășul Patron le comandă să pornească, cu cântec înainte, încep : „vine, vine, primăvaaaaaraaaaa.... se
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
inaugurată la 11 noiembrie 1890, la Liceul „Vasile Alecsandri” - o ctitorie de suflet emblematică pentru această parte de sud-est a țării. Prin toate aceste strădanii, Vasile Alexandrescu Urechia s-a dovedit a fi un mare patriot umanist și vizionar al propășirii neamului. În Cuvânt înainte, autorul Zanfir Ilie îl numește cu deplin temei, un „cronicar al timpului său, descendent direct din stirpea lui Grigore Ureche și deschizător de drumuri în presa românească a veacului al XIX-lea”. Autorul întreprinde un „Itinerar
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă( ), ci în sensul transparenței Bisericii( ) și a responsabilității creștine( ), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. 4. Despre Biserică și cultură Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim puțin asupra ideii de valoare fiindcă determinarea culturii societății umane se face folosindu-ne de unitatea de măsură a valorii, cultura fiind, în esență, un summum
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
fiindcă și pe aceste minunate plaiuri din depresiunea de la poalele Munților Metaliferi, ca pe Valea Jiului ori în marile centre culturale ale țării, poezia este mereu acasă. A urmat Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, care a vorbit despre propășirea prin cultură și a recitat sensibilul poem de suflet Gloria Limbii Române, care a emoționat întreaga asistență. Gheorghe Pitarca din Orăștie a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Poveste cu final dulce, iar localnica Doina Mija Pastărnac a
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
completează: „... până la Nașterea lui Hristos". Consensul Sfinților Părinți spune chiar că Dumnezeu atâta inimă a pus în creația Sa, încât S-ar fi întrupat și în eventualitatea în care omul n-ar fi păcătuit, caz în care desigur că nici propășirea sau înmulțirea neamului omenesc nu s-ar mai fi făcut prin lucrarea poftei (că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit și întru păcate m-a născut maica mea - Psalmul 50, 6), iar modalitatea și motivația Întrupării s-ar fi sprijinit
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
viitor) a relațiilor economice de succes, cu toate statele lumii. Fără a se dori o pledoarie pentru excelență, cartea este în primul rând un îndemn la simplitate, cunoaștere, adevăr, prietenie și, nu în ultimul rând, la recapacitarea propriilor resurse, întru propășirea și dobândirea bunăstării mult-dorite. Parafrazând o veche protază legată de valoarea unei scrieri, se poate spune: Carte, plină de învățăminte, cinste cui te-a scris! (Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent ARA) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
toți!-, ca om de cultură. Și, înainte de toate, ca român! Credincios dorinței înaltului Domn al Limbii Române-Mihai Eminescu, visător la un «stat de cultură la Gurile Dunării», voi așeza lupta pentru unitatea statală și siguranța națională alături de sprijinirea culturii și propășirea României! Cu Dumnezeu, înainte!”. Cu această profesiune de credință, acest luptător cu „arma” - stilou în mână (același instrument de scris folosit vreme de 46 de ani, de când a început să scrie, și care l-am văzut păstrat cu grijă) își
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
răutate, de rapacitate, de egoism, cu emoție sinceră, amplificată, vă garantez că voi rămâne, mereu, «membru al poporului român». (n.n. - Așa cum scrie într-o carte și Mariana Cristescu ). Voi așeza lupta pentru unitatea statală și siguranța națională alături de sprijinirea și propășirea culturii. Totul, în numele adevărului! Cu Dumnezeu, înainte!” La aceste fraze încărcate de substanța patriotismului de sorginte europeană, ader cu toată convingerea, pentru care semnez. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cuvântul în slujba adevărului, cronică de Al.Florin Țene / Al Florin
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
viața pe toate părțile, inspirând o veșnică ispită de a exista”. Acest spirit de existență trebuie sădit în sufletele tuturor oamenilor, oameni care în ciuda numeroaselor greutăți se încăpăținează să trăiască, să muncească și să pună umărul după puterea fiecăruia, la propășirea umanității. Astăzi, ca din totdeauna de altfel, bătrânii se luptă cu greutățile vieții, cu bolile specifice vârstei, cu lipsa medicamentelor, cu lipsa unei alimentații suficiente și decente și mai ales, cu desele cazuri de marginalizare, la care asistă neajutorați și
VIAŢA BĂTRÂNILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351297_a_352626]
-
și Dumnezeu. Dar până când? Cât să mai îndurăm strâmbul mers al vieții noastre nici măcar de martiri și voluntari, căci de am ști că ceea ce suferim de 23 de ani ar fi doar prețul pentru înălțarea noastră ca națiune și al propășirii de mâine, am mai suporta dureri și lipsuri încă pe atât, precum după un cumplit război sau cataclism devastator. Dar, vedem că sacrificiul nostru, al celor mulți și cinstiți și săraci, duce la îmbogățirea peste măsură a îmbogățiților, la sfidarea
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
tânărului teolog Constantin Marin Popescu, ca autor, el însuși fiu al preotului paroh Viorel Popescu de la Catedrala cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”din Drăgășani. Preotul Teodor Bălășel (1869-1941) a fost o personalitate complexă,cu preocupări multiple, având în centrul lor propășirea spirituală și materială a săteanului, implicându -se în proiecte de anvergură, stabilind legături de durată cu figuri de seamă ale timpului său. „Viață și opera lui Teodor Bălășel constituie un tot unitar, contopind multiplele dimensiuni ale activității sale - luptătorul social
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
Dunceștii)și cu marii boieri Glogoveni, au întărit elementul românesc în această parte de țară, tot secolul XVII. Aceștia erau înaintașii lui Tudor care, nu întâmplător, se formează în mediul boieresc al Glogovenilor și utilizează căile obișnuite ale timpului pentru propășire:practica comerțului și administrarea moșiilor, afacerilor, cariera administrativă și militară, calea chibzuită a acumulării de bunuri nemișcătoare- pământ, case, prăvălii, hanuri, remarcându-se, până la revoluție, ca o personalitate puternică, om de nădejde, recomandat de Glogoveni marilor boieri ai Olteniei și
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Emil Vârtosu) și la aflarea veștii despre reinstaurarea domniilor pământene și înscăunarea în Țara Românească, în septembrie 1822, a domnului Grigore al IV-lea Ghica, unul dintre cei mai de seamăboieri pământeni, majoritatea boierilor olteni a răsuflat ușurată. Drumul spre propășire, reforme și înoire era deschis nu numai pentru elita politică ci și pentru celelalte stări și categorii sociale, pentru întreaga societate românească. NOTE 1.Mite Măneanu, Cauzele mișcării revoluționare de la 1821. Istoriografia română despre acestea, în vol. 150 de ani
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Noi însă nu ne-am propus să realizăm aici o monografie a Schitului Topolnița , ci doar să relevăm aspectele ce se leagă de istoricul familiei lui Lupu Buliga din Ciovârnășani, a contribuției membrilor acesteia la construcția , înzestrarea cu averi și propășirea mânăstirii. Astfel, dintre numeroasele documente de danie sau cumpărătoare , relative la Topolnița ne vom opri doar la câteva care au legătură directă cu familia ctitorilor .Mai întâi trebuie amintit documentul din 16 martie 1644 prin care Lupu Buliga , mare căpitan
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
jos de pe cal./ Cântă `otu de mă seacă,/ Sare cuțitul din teacă.” Autoarea nu uită să aducă în atenția cititorului personalitățile locale din Țigăneștiul natal, celor care au avut un rol important în administrație, în menținerea spiritului comunității locale și propășirea culturii tradiționale de-a lungul timpului. Familia, școala, biserica fiecare separat și toate laolaltă sunt elementele societății în care s-a născut, a crescut și s-a format ca cetățean al comunei natale și tuturor le acordă locul binemeritat în
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
a fost convocat în localul școlii primare mixte, întreg corpul didactic al școlii ca și alți intelectuali din localitate, pentru a se pune bazele unei instituții de cultură, Ateneul "Mihai Viteazul", al cărui scop esențial era "activitatea de propagare și propășire a culturii în rândul maselor populare". Majoritatea membrilor comitetului de conducere sunt cadre didactice : Ion Ștefănescu, Toma Ștefănescu, Daniil Rădescu, C. Teodorescu, Gh. Constantin. Poetul și publicistul Vasile Militaru consemnează cu mândrie, în registrul de inspecții al școlii, obolul dăscălimii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
treaptă a utopiei mizeriei umane, dar încă nu am atins noi, muritorii, acea conștiință a nemuririi și a nivelării frămîntărilor intrinseci și extrinseci ale materiei. Ce univers, fraierilor, asta este scorneală materialistă, visul este rampa de lansare în niciunde, voluptatea propășirii neamului și ieșirea din trivialitatea gestului, vă-n noroc pe mama voas' de proști că, dacă n-ați fi fost voi, demult dispărea talpa mujicului din brazda cea roditoare, în care nici beat cînd cade nu se moare și nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Foaie pentru minte, inimă și literatură “.În același ritm cu transformările economico- sociale din principate, presa românească promovează idei democratice, pătruzând în mase. În 1844, în urma înțelegerii cu Ion Ghica și cu N.Bălcescu, Mihai Kogălniceanu scoate o altă revistă-“Propășirea “. Numele revistei fiind socotit de cenzură prea revoluționar și democratic a făcut ca să apară doar cu subtitlul “ Foaie științifică și literară“. După câteva luni de la apariție, revista a fost suprimată din ordinal lui Mihai Sturza. O parte activă la mișcarea
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]