231 matches
-
este, pentru prima oară în istorie, garantată statal. Comunismul este societatea care garantează prostia ca încremenire în proiect. Garanțiile sunt instituționale: există o instituție care veghează prostia și care sancționează orice abatere de la încremenirea în proiect: poliția politică. Există instituția propagandistului de partid care este agentul prostiei ca încremenire în proiect; prostia se învață, este predată, ea cuprinde masele. Învățământul politic, generalizat, este un antrenament permanent în spațiul prostiei ca încremenire în proiect. Toată lumea încremenește în Proiect, deci toată lumea este prostită
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și care sunt relațiile și implicațiile sociale ale operei unui autor, dar și care ar fi trebuit sau care ar trebui să fie. *2 Ei nu se mărginesc doar să studieze literatura și societatea, ci sunt și proroci, îndrumători și propagandiști ; și anevoie izbutesc să separe aceste două funcții. Relația între literatură și societate este de obicei studiată plecând de la afirmația, împrumutată din scrierile lui De Bonald, că "literatura este o expresie a societății". Dar oare ce înseamnă această axiomă ? Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a declarat în mod deschis război guvernului, Conferinței Democratice, municipalităților alese în mod liber și cooperativelor. El vrea să pună mâna pe putere și să declanșeze războiul civil, fără de care nici nu concepe revoluția. în același timp, din pură tactică propagandistă, el promite totul tuturor: pâine soldaților, pământ țăranilor, independență naționalităților. întors clandestin, pe 20 octombrie, în capitală, Lenin impune pe 23 octombrie, unui Comitet Central redus - 12 prezenți din 21 - decizia loviturii de stat și a creării unui Centru Militar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apărarea URSS, „construcția socialismului” și emergența „omului nou*”. înainte, ca și după victorie, Partidul trebuia să găsească lozincile și sloganele potrivite cu fiecare situație, pentru a suscita adeziunea maselor. Plehanov este cel care a definit, în 1891, activitatea de agit-prop: propagandistul prezintă multe idei câtorva indivizi, cu scopul de a le aprofunda „conștiința de clasă”; agitatorul prezintă un mic număr de idei unei mase de oameni, cu scopul de a-i antrena într-o acțiune. După 1917, bolșevicii creează Departamentul de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
natura stipulărilor acestora pot să le asigure Franței sau pe care le-ar dobândi Franța prin implicarea SUA”. Alianțele franco-ruse din 1935 și 1944 și cea anglo-rusă din 1942 sunt alte cazuri similare. Validitatea legală a tratatelor și invocarea lor propagandistă pot induce ușor în eroare observatorii în legătură cu eficiența lor reală. Evaluarea corectă necesită examinarea politicilor și a acțiunilor concrete pe care părțile le-au întreprins pentru implementarea unei alianțe. Aceste considerații au o deosebită importanță pentru alianțele dintre o putere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reacționare, cel puțin în ochii celor 800 000 de noi proprietari. Ca urmare, tema reacțiunii, a urii de clasă a "istoricilor" față de progres și reformele democratice și față de masele "muncitorești și țărănești" a devenit credibilă, fiind definitiv inclusă în inventarul propagandist comunist. Oricât de criticabilă ar fi folosirea statisticilor, acestea au totuși meritul de a sublinia tendințele și de a indica cu o anumită precizie sensul procesului istoric. Să comparăm așadar efectivele grupurilor politice comuniste, înainte de război și în 1947 în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
era unul dintre puținele locuri în care oamenii se puteau aduna. În România, ea a devenit un centru al agitației politice extremiste, unde Garda de Fier a găsit un teren fertil. Astfel, mulți studenți au jucat un rol esențial ca propagandiști în alegerile din 1937. Cele 16,5% din voturile obținute de Garda de Fier ar trebui adăugate la cele 9,2% primite de la extrema dreaptă parlamentară, Liga Națională Creștină. Totalul era de 24,8%; aceasta înseamnă un vot din patru
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și ofițerii informatori din corpurile de trupă, în care făcea cunoscut înființarea Biroului 4 Propagandă și Contrapropagandă, subordonat Secției a II-a, cu începere de la 1 iulie 1940. De asemenea, printre alte atribuții, munca de propagandă depusă de viitorii ofițeri propagandiști trebuia să fie „continuă, perseverentă și dinamică”. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, Marele Stat Major, Secția a V-a a emis Instrucțiuni pentru reprimarea turburărilor interne, care arătau și analizau atât procedeele folosite de rebeli, cât și învățămintele proprii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contra colportorilor de știri false sau exagerate. 6. Publicarea avantajelor ce le au muncitorii de la CFR și schimbarea personalului de conducere de la ateliere. 7. Reacțiune contra comuniștilor prin alte mijloace decât cele represive. 8. Plan de contrapropagandă (presă, întruniri publice, propagandiști, broșuri, manifeste, punerea în plan de propagandă a tuturor elementelor naționale capabile a combate mișcarea comunistă). 9. Măsuri în Valea Jiului în vederea eventualității concedierilor de muncitori”. Structurile subordonate D.G.P. au fost atenționate, în mai 1933, de amploarea pe care au luat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în masele minoritare, pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a unor agenți de spionaj, introducerea clandestină a manifestelor și broșurilor interzise, atragerea unor categorii sociale de altă naționalitate prin promisiuni irealizabile, inducerea în eroare a opiniei publice internaționale față de situația din Transilvania și promovarea ideii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
propagandei adversarilor care să identifice mijloacele de combatere ale acestora și chiar preluarea inițiativei în această direcție. Mijloacele de execuție care să realizeze practic obiectivele menționate au fost cinematograful și fotografiile, presa militară, emisiunile „Ora Armatei” la radio, utilizarea misionarilor propagandiști și a afișajului. Intensificarea acțiunilor subversive ale statelor vecine la adresa României nu a rămas fără urmări, mai ales în centrele populate de minoritari. Prima consecință vizibilă a fost „sporirea” numărului de dezertori din rândul alogenilor în U.R.S.S., Ungaria și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Bulgaria. O a doua a fost observată în rândul concentraților care, o dată reveniți acasă, au produs o stare „de nemulțumire și neliniște” cu efecte în slăbirea ordinii și disciplinei sociale. Unitățile militare au primit ordin de a identifica agenții propagandiști străini, în colaborare cu Poliția și Jandarmeria, și de a iniția acțiuni de contrapropagandă, cu rol de educație morală și „lămurire” la nivelul soldaților. Secția a II-a și-a dat seama că pericolele existente trebuie prezentate nu numai factorilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
separată mai jos. În general, regimurile comuniste au pretins nu numai ca scriitorii și artiștii să adopte o abordare pozitivă a sistemului, ci și să preamărească virtuțile acestuia. Se pretinde deci ca ei să fie într-un anumit sens agenți propagandiști și să-și aducă obolul la eforturile guvernului de a obține susținerea generală a populației față de programele lui politice și economice. Pe lîngă aceasta, s-au făcut încercări de îngrădire a relațiilor cu țările occidentale. Ziarele, cărțile și periodicele străine
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
159 Organizare și mod de lucru / 163 Resursele umane / 166 Relația cu PCR. Limitele autonomiei / 177 Coabitarea tensionată cu UTC / 183 Forumul tinerei generații / 194 Probleme diverse / 198 Studenții partidului: membrii și propagandiștii / 205 Studenții membri de partid / 205 Studenții propagandiști / 213 Universitari și propagandiști / 217 Lectorii / 217 Structuri academice și de propagandă / 220 În misiune propagandistică / 228 Marele vehicul al propagandei / 231 Acțiuni de propagandă / 235 Teme curente / 235 Educația ateistă / 239 Probleme doctrinare / 246 Propaganda și problemele de viață
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de lucru / 163 Resursele umane / 166 Relația cu PCR. Limitele autonomiei / 177 Coabitarea tensionată cu UTC / 183 Forumul tinerei generații / 194 Probleme diverse / 198 Studenții partidului: membrii și propagandiștii / 205 Studenții membri de partid / 205 Studenții propagandiști / 213 Universitari și propagandiști / 217 Lectorii / 217 Structuri academice și de propagandă / 220 În misiune propagandistică / 228 Marele vehicul al propagandei / 231 Acțiuni de propagandă / 235 Teme curente / 235 Educația ateistă / 239 Probleme doctrinare / 246 Propaganda și problemele de viață / 247 Cântarea României / 248
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era o clonă sub auspiciile Școlii interjudețene de partid și a Cabinetului județean de partid pentru toți cei care aspirau sau erau în rezerva de cadre. Era un fel de anticameră la Școala de partid. Veneau lectori ai Comitetului Central - propagandiști, cum li se spunea - și țineau tot felul de conferințe. S. B.: La conferința organizației județene a UTC din 19 aprilie 1980, tovarășul Paul Balahur Dobrescu, redactor la revista "Cronica", deplânge formalismul propagandei și propune ca "în cadrul Filialei din Iași
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nostru chef când ieșeam de la ore, ne așteptam unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam cum erați dumneavoastră. D. T.: Bun, el era prins în structuri, era de profil propagandist. S. B.: Dar toți erați de profil propagandist. D. T.: Da, dar nu era un zelos. S. B.: De Ionel Adrian, un om care a ajuns de la CAP Movileni rector al Institutului Agronomic, ați mai spus. D. T.: Da, am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam cum erați dumneavoastră. D. T.: Bun, el era prins în structuri, era de profil propagandist. S. B.: Dar toți erați de profil propagandist. D. T.: Da, dar nu era un zelos. S. B.: De Ionel Adrian, un om care a ajuns de la CAP Movileni rector al Institutului Agronomic, ați mai spus. D. T.: Da, am mai vorbit. Oportunist, carierist, contestabil și contestat în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
l-a păstrat în zona organizațiilor de partid de la Politehnică. Nu era chiar de prima linie, dar, fiind șeful catedrei de profil ideologic, nu avea cum să nu apară. S.B.: În planurile de muncă era trecut nu neapărat pentru că era propagandist, ci trebuia să apară în virtutea funcției didactice pe care o ocupa, dar avea și legătură cu partidul. Planul de muncă era elaborat de organizația de partid, totuși. Vom vedea cum priveau ei viața academică și viața de partid, pentru că majoritatea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
puțin despre secția Filosofie din cadrul Facultății de Istorie-Filosofie, nu doar pentru că este vorba de faptul că i-ați absolvit cursurile, ci și pentru faptul că este vorba de o facultate considerată ideologică, adică de la care statul se aștepta să scoată propagandiști. Pentru început, aș vrea să prezint atmosfera în care dumneavoastră ați intrat la facultate, atmosferă politico-ideologică despre care nu aveați cum să știți. Au existat niște măsuri ce au influențat facultățile de filosofie din România. În 1968, într-un referat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
relație, în orice, în comisii de tot felul. S.B.: În care erau mici avantaje. D.T.: Exact, și nu era vorba doar de avantaje. Siguranța vieții tale! S.B.: Și o chestiune de status. D.T.: Și o chestiune de status. Corect. Studenții propagandiști S. B.: Existau studenți propagandiști în toate institutele, care erau coordonați de către profesori. În 1979, la IMF, erau 51 de studenți, coordonați de către 42 de profesori (Druguș Liviu, Cernătescu Dan, Astărăstoae Vasile, Vosniuc Rodica, Diaconu I., Dragomir C., Bratiloveanu Crina
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de tot felul. S.B.: În care erau mici avantaje. D.T.: Exact, și nu era vorba doar de avantaje. Siguranța vieții tale! S.B.: Și o chestiune de status. D.T.: Și o chestiune de status. Corect. Studenții propagandiști S. B.: Existau studenți propagandiști în toate institutele, care erau coordonați de către profesori. În 1979, la IMF, erau 51 de studenți, coordonați de către 42 de profesori (Druguș Liviu, Cernătescu Dan, Astărăstoae Vasile, Vosniuc Rodica, Diaconu I., Dragomir C., Bratiloveanu Crina, Zbranca E., Costinescu, Hurjui V.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în afara structurilor ASC. Toți erau membrii ASC. Mergeam foarte mult pe recomandarea catedrelor de profil, de unde luam de la profesorii de științe sociale nume de studenți care erau apropiați, știau, citeau, aveau o lectură bună. S. B.: Cum erau racolați ca propagandiști? D. T.: Prin recomandări venite de la catedrele de științe sociale, cei care erau buni la seminar, doritori. S. B.: Se făceau instructaje? D. T.: Da, periodic. La Izvorul Mureșului mergeau cadrele ASC în domeniu, propagandiștii, cadrele toate și se făceau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
intersectau, ăștia care erau mai tineri asistenți. Rodica mergea la Agronomie și la Universitate. Cei apropiați mie care erau și meseriași și știau să vorbească, 5-10 din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da, se știa. Mergeau cu secretarul de an și țineau o informare de 15-20 minute. Ideea era profesionalizarea activității de propagandă, să constituim un corp de propagandiști nu numai la partid, ci și la studenți. La profesionalizarea activității
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]