237 matches
-
relație, în orice, în comisii de tot felul. S.B.: În care erau mici avantaje. D.T.: Exact, și nu era vorba doar de avantaje. Siguranța vieții tale! S.B.: Și o chestiune de status. D.T.: Și o chestiune de status. Corect. Studenții propagandiști S. B.: Existau studenți propagandiști în toate institutele, care erau coordonați de către profesori. În 1979, la IMF, erau 51 de studenți, coordonați de către 42 de profesori (Druguș Liviu, Cernătescu Dan, Astărăstoae Vasile, Vosniuc Rodica, Diaconu I., Dragomir C., Bratiloveanu Crina
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de tot felul. S.B.: În care erau mici avantaje. D.T.: Exact, și nu era vorba doar de avantaje. Siguranța vieții tale! S.B.: Și o chestiune de status. D.T.: Și o chestiune de status. Corect. Studenții propagandiști S. B.: Existau studenți propagandiști în toate institutele, care erau coordonați de către profesori. În 1979, la IMF, erau 51 de studenți, coordonați de către 42 de profesori (Druguș Liviu, Cernătescu Dan, Astărăstoae Vasile, Vosniuc Rodica, Diaconu I., Dragomir C., Bratiloveanu Crina, Zbranca E., Costinescu, Hurjui V.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în afara structurilor ASC. Toți erau membrii ASC. Mergeam foarte mult pe recomandarea catedrelor de profil, de unde luam de la profesorii de științe sociale nume de studenți care erau apropiați, știau, citeau, aveau o lectură bună. S. B.: Cum erau racolați ca propagandiști? D. T.: Prin recomandări venite de la catedrele de științe sociale, cei care erau buni la seminar, doritori. S. B.: Se făceau instructaje? D. T.: Da, periodic. La Izvorul Mureșului mergeau cadrele ASC în domeniu, propagandiștii, cadrele toate și se făceau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
intersectau, ăștia care erau mai tineri asistenți. Rodica mergea la Agronomie și la Universitate. Cei apropiați mie care erau și meseriași și știau să vorbească, 5-10 din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da, se știa. Mergeau cu secretarul de an și țineau o informare de 15-20 minute. Ideea era profesionalizarea activității de propagandă, să constituim un corp de propagandiști nu numai la partid, ci și la studenți. La profesionalizarea activității
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era în grupul de inventatori, era bun în domeniu. Și pe el l-am pus șeful Comisiei profesionale. La propagandă, era Rodica Boer, care era meseriașă; la social, pe Cristi Popescu, care era meseriaș recunoscut. S. B.: Dar acești studenți propagandiști erau din afara sistemului ASC. D. T.: Ideea era ca și ei, la rândul lor, să-și constituie dintre studenți cât de cât niște oameni formatați. Cu training-uri, pregătire și tot ce trebuie. S. B.: Într-o ședință a Comitetului
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
câteva sesiuni științifice. Bujor, de exemplu, a organizat trei sesiuni științifice la Cabinetul județean de partid unde veneau universitari nu doar activiști (că aceștia veneau doar să-și bifeze o acțiune), veneau oameni precum Chelcea, Bourceanu și Carpinschi. Universitari și propagandiști Lectorii Sorin Bocancea: Demarăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea elementului de bază, al agentului propagandei, în care se întâlnește universitarul cu propagandistul: lectorul. Toți profesorii de științe sociale puteau să devină lectori sau aveau deja în normă lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sesiuni științifice la Cabinetul județean de partid unde veneau universitari nu doar activiști (că aceștia veneau doar să-și bifeze o acțiune), veneau oameni precum Chelcea, Bourceanu și Carpinschi. Universitari și propagandiști Lectorii Sorin Bocancea: Demarăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea elementului de bază, al agentului propagandei, în care se întâlnește universitarul cu propagandistul: lectorul. Toți profesorii de științe sociale puteau să devină lectori sau aveau deja în normă lucrul ăsta? Doru Tompea: Da, aveau în normă la capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
veneau doar să-și bifeze o acțiune), veneau oameni precum Chelcea, Bourceanu și Carpinschi. Universitari și propagandiști Lectorii Sorin Bocancea: Demarăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea elementului de bază, al agentului propagandei, în care se întâlnește universitarul cu propagandistul: lectorul. Toți profesorii de științe sociale puteau să devină lectori sau aveau deja în normă lucrul ăsta? Doru Tompea: Da, aveau în normă la capitolul "alte activități". Și exista o evidență strictă a acestei activități, pur și simplu fiecare avea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
II, 1972, al Comisiei de propagandă 4, la punctul 2, se stabilea că această comisie, "în colaborare cu Comisia organizatorică, va analiza activitatea de selecționare, pregătire și promovare a cadrelor din învățământul superior"5. Existau planuri de muncă ale lectorilor propagandiști ce conțineau activitățile pe care aceștia le întreprindeau pentru realizarea învățământului politico-ideologic6. Printre activitățile lectorilor se numărau: prelegeri, consultații, stabilirea programelor Universității serale de marxism-leninism, conducerea de seminarii la Universitatea serală, prezentări și expuneri la cursurile de pregătire a propagandiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
li se încredințau teme pe care trebuiau să le prezinte în întreprinderi și comune după un program stabilit. Fiecare responsabil avea sub control câte un grup de obiective. Structuri academice și de propagandă S.B.: Să continuăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea marilor instituțiilor și a structurilor instituționale de propagandă din Iași pentru a ne putea da seama de amploarea fenomenului. Începând cu 1965, Școala Superioară de partid "Ștefan Gheorghiu" a devenit Academia de Studii Sociale și Politice și de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
economia politică se pun în schemă, s-a terminat cu ele pentru că aceasta înseamnă golirea lor de conținutul științific. Cred că ar trebui să fie folosiți într-o măsură mai mare propagandiștii vechi care, prin experiența lor, să ajute tinerii propagandiști". Todosia arată că metoda dialogului, care se propusese în ședință, cere un anumit nivel de pregătire al propagandiștilor și cursanților. De asemenea, el spune: "Vă informez că crește foarte mult interesul pentru relațiile internaționale sub toate aspectele și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studenții și cu profesorii 26. De asemenea, arată că nu se țin suficiente dezbateri ideologice în scopul aprofundării documentelor de partid, că nu se fac acțiuni relevante pentru construirea socialismului. Silviu Botezatu, președinte CUASC, arată că sunt deficiențe: unii studenți propagandiști nu au competență suficientă pentru a conduce dezbaterile, activul asociației nu este suficient de pregătit sub aspect ideologic, sunt necesare măsuri din partea partidului pentru o mai bună informare politică (trebuie utilizați lectorii Comitetului municipal), sunt necesare întâlniri ale șefilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prieteni și cu Botiș, fiindcă legasem prietenii la catedră și aproape în fiecare zi când terminam orele mergeam la o crâșmă din Podul Roș unde mâncam și beam un pahar de vin. Bobică era implicat în structuri, Gică Botiș era propagandist, dar nu era prins prea tare, pentru că a avut un dosar prost. Ne întâlneam, discutam, bârfeam. Era notorie prietenia noastră. Într-o zi, vine maiorul de la Politehnică: "Tovarășul Tompea, tovarășul Tompea, e o chestiune mai delicată, nu mi-o luați
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
605 Prefață Introducere Din Târgu Mureș spre Iașul universitar Comitetul Județean al PCR Iași Comitetul Municipal al PCR Iași Organizația UTC Iași Frontul Unității Socialiste Organizații PCR din Centrul universitar Asociația Studenților Comuniști Studenții partidului: membrii și propagandiștii Universitari și propagandiști Condiții ale procesului didactic Învățământul politico-ideologic al studenților Practica Munca patriotică Condiții sociale Studenții străini Pregătirea militară Sportul studențesc Casa de Cultură a Tineretului și Studenților Activitatea artistică Riguroasa organizare a timpului liber Presa studențească Condițiile colaborării cu Securitatea Amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ei (vitregă?) prin aceea că nu mai ține de o abstractă confruntare ideologică, ci încearcă să „gereze cotidianul”, după cuvântul unui istoric, citat în aceeași anchetă despre manipulare de „Le Point”. E vorba, în primul rând, de cotidianul politic. Dacă propagandistul conta pe inventarea unor situații menite a induce anumite convingeri, comunicatorul mizează pe expresivitatea unor formule, nu neapărat și, nu în toate cazurile, mincinoase. Propagandistul scria și rescria istoria. Comunicatorul modelează prezentul. Propagandistul forța psihologia indivizilor și a maselor. Comunicatorul
Propagandă și comunicare () [Corola-journal/Journalistic/3170_a_4495]
-
anchetă despre manipulare de „Le Point”. E vorba, în primul rând, de cotidianul politic. Dacă propagandistul conta pe inventarea unor situații menite a induce anumite convingeri, comunicatorul mizează pe expresivitatea unor formule, nu neapărat și, nu în toate cazurile, mincinoase. Propagandistul scria și rescria istoria. Comunicatorul modelează prezentul. Propagandistul forța psihologia indivizilor și a maselor. Comunicatorul le forțează memoria. Propagandistul avea puține scrupule (e greșit a crede că nu ținea cont de nimic), apelând la natura emoțională a omului mai degrabă
Propagandă și comunicare () [Corola-journal/Journalistic/3170_a_4495]
-
în primul rând, de cotidianul politic. Dacă propagandistul conta pe inventarea unor situații menite a induce anumite convingeri, comunicatorul mizează pe expresivitatea unor formule, nu neapărat și, nu în toate cazurile, mincinoase. Propagandistul scria și rescria istoria. Comunicatorul modelează prezentul. Propagandistul forța psihologia indivizilor și a maselor. Comunicatorul le forțează memoria. Propagandistul avea puține scrupule (e greșit a crede că nu ținea cont de nimic), apelând la natura emoțională a omului mai degrabă decât la idei și în condițiile unui control
Propagandă și comunicare () [Corola-journal/Journalistic/3170_a_4495]
-
unor situații menite a induce anumite convingeri, comunicatorul mizează pe expresivitatea unor formule, nu neapărat și, nu în toate cazurile, mincinoase. Propagandistul scria și rescria istoria. Comunicatorul modelează prezentul. Propagandistul forța psihologia indivizilor și a maselor. Comunicatorul le forțează memoria. Propagandistul avea puține scrupule (e greșit a crede că nu ținea cont de nimic), apelând la natura emoțională a omului mai degrabă decât la idei și în condițiile unui control complet al pieței informațiilor. Comunicatorul e scrupulos peste măsură, dat fiind
Propagandă și comunicare () [Corola-journal/Journalistic/3170_a_4495]
-
Târgu Mureș. "Personal, am vaga bănuială că tare își dorește europarlamentarul să vadă România din nou aruncată în acele zile de groază", a arătat Puiu Hașotti. El a subliniat că "acest simbol sulfuros al Revoluției din 1989 este din nou propagandistul dezlănțuit al visatei autonomii teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor din așa-zisul Ținut Secuiesc". Hașotti a acuzat atât PDL, cât și pe Traian Băsescu că au sprijinit ascensiunea lui Tokes. În acest context politic, am acuzat, acuz și voi
Hașotti, atac dur la Tokes: "Simbol sulfuros al Revoluției din 1989" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39400_a_40725]
-
Albin, "Sufixele -ism și -ist", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I), ne amuză favorizarea cuvintelor ideologizate ale apocii ("legate de viața politică, științifică și culturală"): ateist, materialist, leninist, marxist, stahanovist, activist, congresist, grevist, ilegalist, propagandist, capitalist, imperialist, iobăgist, colectivist, cooperatist, betonist. Numeroase derivate în -ist furniza Nomenclatorul meseriilor; celor vechi, oficiale ("absolventă a Liceului Forestier din Sebiș, ea deține un atestat de drujbist ", Evenimentul zilei = EZ 2314, 2000, 2; "am fost stivuitoriști la ICRA, pe
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
cetățenilor americani, faptul că gloanțele există la magazinul din colț, iar armele sunt mereu disponibile - filmul începe cu Moore deschizându-și un cont în bancă și primind ca bonus o pușcă - și aveți imaginea de ansamblu. Regizorul (numit de obicei propagandist cinematografic și nu documentarist din cauza vederilor sale radicale de stânga care-i permează și filmele, și cărțile) face uz de o adevărată epopee vizuală pentru a convinge folosind nu doar interviul - și, uneori, tehnici de guerilla pentru a-i prinde
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
aveți argumente, începeți să înjurați", a spus Chirieac -"Nu, am spus că dumneavoastră înțelegeți mult mai în profunzime cazul de la Antena 3. Din experiențe profesionale similare". - Dumneavoastră, nu știu la ce vă referiți. Doamna Pora, v-am văzut pe dumneavoastră propagandist cu simbrie din partea unui partid politic, și acum nu știu care e simbria, a spus Chirieac. - "Care simbrie, că acum vă dau eu în judecată", a spus Pora. - "V-am văzut cu cârnatul în gură la televizor", a afirmat Chirieac. "Vă văd
Andreea Pora, criză la RTV. Bogdan Chirieac: S-o dau în judecată, să n-o dau by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78419_a_79744]
-
a părut capitolul lui Paul Cernat despre Antologia poeților tineri. 1978-1982, realizată de Laurențiu Ulici și respinsă de cenzura comunistă. Plină de semnificații este antologia de versuri eliminate de cenzură. Din ea se poate reconstitui "metodologia" cenzorilor și, implicit, a propagandiștilor comuniști, zonele sensibile în care prezența poetului era semnalată prin aprinderea becului roșu. Motivele care duc la extirparea de versuri sunt dintre cele mai diverse, de la mesaje presupus subversive până la simpla prezență a unor cuvinte sau imagini prohibite (,Dumnezeu", "burghez
Autopsia propagandei comuniste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7826_a_9151]
-
oficial. Rarele dezvăluiri, ca și prea desele învăluiri, sunt apanajul Puterii diabolice. Cu aceasta toți par, în fel și chip, înfrățiți. Se slăbește șurubul de către oficialitate, și perspectiva se modifică. Dincolo de eroism, apare tragicul. Un reportaj al ziaristului - inevitabil și propagandist, chiar dacă talentat -, despre animalul care ucide un om, nu era nici măcar un fapt divers semnificativ, după standardele presei de senzație de oriunde. Dar reportajul este, la timpul și locul scrierii sale, incriminat. El va fi reconsiderat și elogiat, ca model
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]