1,866 matches
-
a băga la cap, a intra la cap, a-i trece prin cap etc.): "Bagă-ți ideea asta la mansardă și las-o să dea în clocot" (roportal.ro, 22.04.2007); Și să-ți intre bine la mansardă: nu propovăduiesc... plecarea din România" (forum Gândul, 21.10.2007); "el rămîne același om direct, simplu, care spune ce-i trece prin mansardă" (hotnews.ro, comentariu din 8.03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
la modul apocaliptic.) * Iată măreția, o străfulgerare a ceea ce nu știm să fim. * Orice mic-burghez așezat, mediocru și îngrămădit, își face un titlu de glorie din existența minabilă pe care o duce, nu ezită nici măcar o secundă să și-o propovăduiască, să se dea drept exemplu de măgar intolerant, găunos, îndreptățindu-se cu faptul că, împreună cu ceilalți ca el, legiune altminteri, știe că nu va dispărea până când nu va compromite și nu va terfeli tot ce nu e aidoma lui - viața
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Filozofia este încercarea omului de a se împăca cu sine, dar nu a oricărui om, ci numai a acelora care sînt văduviți de privilegiul credinței. Altfel spus, filozofia este soluția la care recurg cei care nu pot crede în mîntuirea propovăduită de religia lor. Lipsiți de darul credinței, ei se agață de cîrja înțelegerii. Pentru ei, a înțelege ce rost are lumea și ce caută ei în ea reprezintă virtuțile soteriologice al activității filozofice. Rezultatul imediat al acestui tip de înțelegere
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
tranzitivității actului poetic", recurge la cîteva propoziții ale poetului englez, conținute într-un eseu din 1942, intitulat Muzica poeziei: "Orice revoluție în domeniul poeziei poate fi, și uneori poate anunța, o revenire la limba vorbită. Această revoluție pe care a propovăduit-o Wordsworth în prefața lui și avea dreptate (...). Nici o poezie nu are, desigur, un limbaj identic cu acela pe care poetul îl vorbește și îl aude, dar trebuie să fie într-o astfel de legătură cu limba vorbită a timpului
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
se află: el trebuie să pară un om adaptat spiritului modern, cu toate că mesajul lui e unul picat parcă din cerurile unei Antichități revolute. În plus, e vorba de un mesaj cristic pe care nu-l poate analiza fără să-l propovăduiască. Nu poți face teorie creștină fără să fii în același timp misionarul ei. Discret sau nu, subtil sau ba, indirect în formă sau aluziv în ton, impetuosul prozelitic trebuie să existe. Dacă nu există, avem de-a face cu o
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
precădere fanaticul este credința neclintită că se află în posesia adevărului ultim. De aici rigiditatea interioară cu care își întîmpină semenii și tot de aici ardoarea pătimașă cu care așteaptă ca ceilalți să se supună adevărului pe care li-l propovăduiește. Numai că, pentru a-i putea aduce pe ceilalți pe calea cea bună, modificîndu-le radical convingerile, este obligatoriu ca ideile proprii să nu se modifice cu o iotă - acesta e principiul de conduită al fanaticului. Toți trebuie să se schimbe
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
n-au curent electric în 2010, la copiii care merg pe jos km întregi până la școală, la bătrânii care încep să plângă când îi întrebi ce mai fac. Cine sunteți voi să-mi furați mie tinerețea cu gâlcevele voastre penibile? Propovăduiți adevărul, responsabilitatea, competența, bunul-simț. Fiți creștini pentru o zi, pateticilor“. Rali 1. Clasa politică numită opoziție nu are nimic coerent în discursul economic, ei vor doar „jos Băsescu“. De aici și până la a face economia să funcționeze e cale lungă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
o să continue să apară alți Dinu Patriciu, o încrucișare dezgustătoare dintre trecutul bolșevic și mafia de mahala. Câteva gânduri despre Müller, Schlattner și rușinea celorlalți Fosta profesoară din Nițchidorf predă cu încăpățânare coerența disidenței, cu dramele ei. Preotul din Roșia propovăduiește curajul spovedaniei oneste, cu dramele lui. Destine radical opuse, Herta Müller și Eginald Schlattner se întâlnesc undeva în marea literatură. Cei doi înseamnă două atitudini publice slab frecventate de scriitorii români. Nobelul pentru Herta Müller ar trebui să fie un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ușor obsedant - a funcționat ca un impuls al credinței în binefacerea învățării permanente, în pregătirea profesională asiduă, a condus și a conturat ardoarea cu care argumentează necesitatea învățării profesionale, comparabilă, poate, doar cu persuasiunea cu care academicienii din perioada interbelică propovăduiau alfabetizarea mulțimilor. Intr-o viață desfășurată în „interiorul” cărților - 35 de ani de bibliotecă - sămânța perfecționării a crescut și a rodit zilnic, transformându-se în conștiință, în meditație, în acțiune... O demonstrează și cele 6 cărți anterioare - dedicate exclusiv profesiei
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
lucrurilor și de viziune asupra lumii. Atât, și nimic mai mult. Multă lume citește și adoptă textele scrise, mai ales atunci când ele sunt de valoare, fără a le mai cerne prin sita fină a rațiunii lor, și încep să le propovăduiască pretutindeni și oricui. Fac lucrul acesta numai pentru a lăsa impresia că trăiesc în conformitate cu regulile unei conștiințe alese. Însă aceste obiceiuri greșite nu fac decât să murdărească individualitatea în numele căreia am fost plăsmuiți noi toți. Nimeni nu va putea fi vreodată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
din locul ei ca arsă, aproape turbată și vuind, Luiza, simțind că abia acum a dat, în sfârșit, peste punctul cu adevărat nevralgic din sufletul Adrianei, în legătură cu care își luă numaidecât misiunea să îl vindece, călindu-l în flăcările adevărului propovăduit de ea. Ce vorbe smintite, neglijente și anapoda rostești! N-ai să mă zăpăcești pe mine cu ele, te asigur! Ia zi-mi, că eu nu înțeleg deloc, de ce spui că speri? În ce speri? În ce te încrezi tu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ardea În flăcări. Ce rău să fi făcut acel copil!? Nu puteam să fiu de acord cu aceste pedepse nedrepte. Încet, Încet, În mintea mea au Început să Încolțească altfel de idei legate de „sfânta biserică” și de cei care propovăduiau „adevărul” ființării noastre. Din păcate, acele zile, acel timp Încă necopt și-au pus amprenta asupra gândirii mele ( filozofice), de mai târziu. Mergeam la programul religios Împreună cu sora mea Iustinia, mai mică cu doi ani și jumătate decât mine. Mama
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
tare în mizerie, devin palizi, bolnavi și fricoși. Alții mai arțăgoși se apucă să blesteme lumea, se iau la harță cu te miri cine până când ajung în pușcărie sau la balamuc. Unii sfioși se îneacă în băutură sau îi vezi propovăduind cine știe ce învățătură ce vindecă boli, suflete și care te duce tocmai în raiul din viața de apoi. Tu încă mai râzi de toate acestea, credința ta sfântă este într-o bere bună, într-o țigară bună, într-o femeie și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
scos la lumină poate mutila un suflet fragil și nevinovat. Cu toate că în urma unor dorințe sublime urmează mai întotdeauna dezamăgirea, nu miam pierdut niciodată speranța, căci, așa cum spunea marele istoric Nicolae Iorga, “încrederea în tine o pierzi o singură dată”. Biblia propovăduiește să avem încredere în semenii noștri, să le facem ceea ce ne-ar plăcea să ne facă ei nouă, adică numai bine, cu bunăvoință, răbdare, educație aleasă și credință în Dumnezeu. Aceste virtuți au fost o dovadă de slăbiciune în perioada
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
unghi de vedere rămîne, ci de impunerea ei prin sugestionare psihologică. Iar impunerea se face într-un singur fel: prin excluderea altor adevăruri, sau mai pe șleau prin compromiterea lor. Cu alte cuvinte, un adevăr nu se demonstrează, ci se propovăduiește, adică se propagă, ceea ce înseamnă că adevărul nu e rezultatul inferențelor logice, ci al propagandei mediatice. Ceea ce cred oamenii la un moment dat e ceea ce li s-a indus psihologic într-o formă suficient de subtilă ca ei să creadă
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
mesajul lui Gus. Fața lui Lennox a Încremenit Într-un zîmbet estimativ, țeapăn În jurul gurii, cu ochii iscoditori, dar ciudat de neînsuflețiți și de mecanici, În stilul poliției. — Știi carei problema ta, rîde el glacial, n-ai pusîn practică ce propovăduiești. Nu putem zice nimic. Lennox ne vorbește ceva de genul pretinzînd că totu-i pentru binele nostru și nu În beneficiul lui, chestie care-l face să se bucure răutăcios. — Tu mi-ai spus-o Bruce. Ți-amintești ciai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Întîmple așa ceva... Era sătul pînă peste cap de teoriile lui Tolstoi. Cine putea suporta să fie tratat ca un invalid?! Doar o eroină de roman din epoca victoriană se putea Îndrăgosti de un invalid. Îi venea ușor lui Tolstoi să propovăduiască neîmpotrivirea la rău, după ce el Însuși Își trăise, la Sevastopol, momentul eroic. Digby se dădu jos din pat și-și zări În oglinda lungă și Îngustă din perete trupul sfrijit, părul cărunt și barba... Deodată, ușa se deschise. Era doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pentru prima oară în 1976, reprezintă de fapt o condamnare radicală a monopolurilor de afaceri, susținute și protejate de stat. Idealul lui Adam Smith era o piață formată numai din mici comercianți și cumpărători. [...] Mai mult chiar, Smith nu a propovăduit niciodată o filozofie morală în apărarea lăcomiei fără margini.” Cât privește justificarea morală a nedreptății (de către corporații), „libertatea pieței este libertatea banilor și când drepturile sunt mai degrabă o funcție a proprietății decât a persoanei, numai cei care dețin proprietate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai mult decât problematice.[...] Problema de căpetenie rămâne astfel, oricum am întoarce lucrurile, acea a oamenilor. De la ei trebuie să înceapă îndreptarea pe care o dorim cu toții și pe care unii, fascinați de strălucirea aparentă a ideologiilor ce li se propovăduiesc, o caută pe căi greșite.” Maiorul în activitate K. Ernst Dupuy și maiorul în rezervă G. Fielding Eliot, au publicat o carte în 1937 intitulată „If war comes” (Dacă începe războiul), subliniind printre altele că: „Războiul de ieri se desfășura
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
întreaga lume. Această declarație de război la adresa Statelor Unite și lumii civilizate a șocat omenirea prin violența ei și a unit națiunile împotriva fanaticilor, care sfidează națiunea cea mai puternică, din punct de vedere politic, economic și militar, precum și restul lumii (propovăduind supremația unui stat islamic și „Războiul Sfânt” împotriva evreilor și cruciaților, adică creștinilor). Dar, dincolo de aparențe, se ascunde o mare disperare și chiar convulsii sociale, pe fondul accentuării decalajului dintre țările bogate și cele foarte sărace, dintre bogați și săraci
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
puterea politică... E dreptul fiecăruia să voteze cum vrea și să gândească liber. Dar mentalitățile de sorginte comunistă ne împiedică să gândim libertatea și democrația așa cum s-ar cuveni. Jugul acestora, care transpare prin numeroase lozinci populiste și sloganuri simpliste, propovăduind demagogia este o barieră în calea progresului și ea se dovedește a fi distructivă. Indiferent dacă ținem pasul cu informația și cu lumea mapamondului, totul se schimbă cu voia și fără voia noastră. Uneori ne schimbăm chiar fără să ne
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
deșucheată“, afirmau potrivnicii săi. Pe Încâlcitele drumuri ce duc dinspre Răsărit spre Apus și dinspre Apus spre Răsărit, Simon Magul Întâlnea puzderie de propovăduitori, drumurile lor Încrucișându‑se deseori. Ucenicii lui Ioan și Pavel și chiar apostolii Ioan și Pavel propovăduiau Învățătura lui Iisus Nazarineanul, a cărui amintire era Încă vie În Palestina, Iudeea și Samaria. Simon se afla, deseori, pe urma pașilor lor din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfâșiată uneori de lătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfâșiată uneori de lătrat de câine sau de behăitul oilor. Ca, deodată, să răzbată voci, sfredelitoare și năvalnice, cam Îngânate; erau apostolii, cățărați pe câte un butoi, propovăduind desăvârșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptându‑i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască, Înconjurat de alaiul său. Osteniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cățărați pe câte un butoi, propovăduind desăvârșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptându‑i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască, Înconjurat de alaiul său. Osteniți după Învățătura apostolilor, oamenii se adunau acum anevoie În jurul lui. „Adineauri i‑am ascultat pe Pavel și Ioan“, ziceau ei, „vorbele lor ni‑s de‑ajuns pentru un an de zile“. „Eu nu sunt apostol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai Întorceau În cătunul lor după un an‑doi, alții după zece, vlăguiți de‑atâta drum și cu bărbile Înspicate, acum și ei glăsuiau cu vocea stinsă, ținând mâinile Încrucișate pe piept. Vorbeau despre minunile Lui, despre pildele Lui, Îi propovăduiau Învățătura, disprețuiau tot ce e desfătare, purtau straie ponosite, se hrăneau cumpătat, iar când sorbeau vinul, ridicau potirul cu ambele mâini. Tare se mai Înfierbântau când cineva Îi Încontra ori le nesocotea Învățătura, și vai de acela care s‑ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]