615 matches
-
2. Asertivitatea Când vorbitorii optează pentru a-și asuma punctul de vedere, au la dispoziție mai multe structuri sintactice: (i) combinarea pronumelui personal de persoana I cu modalizatori epistemici (eu cred că), verbe dicendi (eu zic/spun că) în structuri propoziționale în care diferitele grade de asertivitate se marchează prin omiterea/postpunerea/antepunerea subiectului (cred că/cred eu/eu cred), prin opoziția indicativ prezent/indicativ imperfect/condițional (cred/credeam/aș crede, zic/aș zice/ziceam) sau prin absența/prezența unor atenuatori
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
tabele „analitice“, prin „tabele-bloc“, prin „arbori de decizie“ etc. În cel de-al doilea caz, decizia prin „rezolvarea“ clauzelor cu literali comuni, aflați sub semne opuse, Își impune ascendentul asupra metodei de verificare prin Întabularea combinațiilor posibile Între valorile argumentelor propoziționale, asupra deciziei prin recursul la diagrame (așa cum sunt cele pe care le datorăm lui Gottfried Wilhelm Leibniz, Johann Christoph Sturm, Joachim Lange, Johann Heinrich Lambert, Léonard Euler, Joseph Dietz Gergonne, John Venn, William E. Hocking, Edmund C. Berkeley, Trenchard Mose
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
concordanța conținutului informațional al cunoștințelor subiectului cunoscător, cu starea de fapt reală a obiectului la care se referă. Așadar, adevărul nu este o proprietate nici a obiectului cunoașterii, nici al subiectului cunoscător, ci a conștientului cognitiv informațional, vehiculat prin intermediul expresiilor propoziționale. Adevărul se manifestă exclusiv la nivelul propozițiilor. Definirea adevărului drept coordonată a conținutului informațional al cunoștințelor noastre cu starea de fapt reală înseamnă, în același timp, recunoașterea CARACTERULUI său OBIECTIV. Prin adevăr obiectiv înțelegem existența în cunoștințele noastre a unui
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a simți în utilizări "absolute"...... 84 4.2. Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente................................................................................................... 88 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN 88 4.2.2. A vedea, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl....................................................................................... 90 4.2.2.1. Tiparul [a vedea + GComplcă]................................... 91 4.2.2.2. Tiparul [a vedea +GComplsă].................................... 92 4.2.2.3. Tiparul [a vedea +Gcompldacă]................................... 94 4.2.3. A vedea, cu obiect direct realizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Tiparul [a vedea +Gcompldacă]................................... 94 4.2.3. A vedea, cu obiect direct realizat prin propoziție non-finite.. 95 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN......................... 96 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl 97 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă]................... 97 4.2.5.2. Tiparul [a auzi + Gcomplsă]................... 97 4.2.5.3. Tiparul [a auzi + Gcompldacă].................. 98 4.2.6. A auzi, cu obiect direct realizat ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
7. A vedea/A auzi + conectori relative................................. 99 4.3. A simți în structuri cu două argumente....................................... 102 4.3.1. A simți, cu obiect direct realizat printr-un GN....................... 102 4.3.2. A simți, cu obiect direct realizat propozițional....................... 103 4.3.3. A simți + conectori relativi....................................................... 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct "avansat". Realizările PS în construcții cu verbe de percepție............ 105 4.4.1. PS realizat ca GN...................................................................... 106 4.4.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
regim verbal, de exprimarea sau neexprimarea complementelor, de natura semantică a referentului din poziția subiectului, de asocierea cu diferite determinări circumstanțiale. De exemplu, sensul "a se convinge de ceva cercetând, examinând" se actualizează când argumentul intern al verbului se realizează propozițional, introdus de un cuvânt relativ: a vedea ce face, a vedea cum se simte. Alte sensuri se actualizează, precizează Evseev (1974: 149), în construcții în care verbul apare cu formă reflexivă (Se vede trimis să le rezolve problemele colegilor), ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantice se produc doar de la stânga la dreapta, chiar dacă, în cazul unora dintre modalitățile senzoriale, unele poziții rămân "neacoperite". Ipoteza se verifică și în română pentru percepția vizuală, al cărei membru prototipic este a vedea. Atunci când selectează un complement realizat propozițional, a vedea desemnează și alte percepții decât percepția vizuală. Contextual, verbul poate suplini predicații de tipul a mirosi, în (41), a auzi, în (42), a simți gustul, în (43), a simți (alt stimul de natură fizică), în (44), dezvoltând un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lui sunt văzători, el nu vede. (14) Ei văd, dar nu aud. (b) pot stabili relații (de stare sau procesuale) între mai multe entități sau evenimente și, în contextele de acest tip, primesc două argumente, realizate prin nominale (15) sau propozițional (16): (15) Îl văd pe Andrei. (16) Am auzit că pleacă din țară. (c) pot exprima diferite procese sau stări, în tipare ternare, reorganizate, cu predicație secundară: (17) Te-am auzit [trântind ușa]. (18) Îl văd[cântând la pian în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
filmul pe DVD, nu la televizor. În toate contextele (38) -(41) se exprimă percepții fizice, directe, dat fiind că entitățile percepute, cu referință concretă, se află în sfera vizuală a locutorului. 4.2.2. A vedea, cu obiect direct realizat propozițional În română, în poziția de complementizatori prototipici pot apărea că, să și dacă. Selecția complementizatorilor este determinată semantico-sintactic, depinzând de natura regentului. Verbele de percepție nonintențională se remarcă prin posibilitatea de a selecta toți cei trei complementizatori, în condiții semantico-sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
depinzând de natura regentului. Verbele de percepție nonintențională se remarcă prin posibilitatea de a selecta toți cei trei complementizatori, în condiții semantico-sintactice bine determinate 95. Româna permite următoarele structuri cu verbul a vedea în matrice și cu obiect direct realizat propozițional: (42) Văd că se apropie ploaia. (43) Vezi să închizi ușa! (44) Mă duc să văd dacă sunt acasă. 4.2.2.1. Tiparul [a vedea + GComplcă]96 În configurațiile cu verbul a vedea în matrice și complement realizat ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
armă? (Paraschivescu, Ghidul nesimțitului, în CLRA) (72) Aud clopotele./ Aud vioara./ O aud pe Ioana (" Se aud clopotele bătând"; Se aude sunetul/muzica produs(ă) de vioară"; Se aude Ioana vorbind") 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe Ioana (" Se aud clopotele bătând"; Se aude sunetul/muzica produs(ă) de vioară"; Se aude Ioana vorbind") 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o învăluie. 4.3.2. A simți cu obiect direct realizat propozițional Verbul a simți poate selecta un obiect direct realizat printr-un GCompl introdus de conjuncția că109: (102) Simt că are gust de nuci și unt (www.idieta.ro). (103) Simt că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
construcțiile cu infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele configurații în care este posibilă exprimarea directă a percepției unui eveniment (Felser 1999, Guasti (1993: 141-143)), în opoziție cu acele structuri în care verbele de percepție primesc argumente realizate propozițional - subordonate conjuncționale introduse prin que -, în care se exprimă, de regulă, percepții indirecte. 4.4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă, în contextul verbelor de percepție, și realizări propoziționale: în poziția complementizatorului sunt admiși complementizatorii că și să - cu anumite diferențe semantice - și conectorii relativi, pronume sau adverbe. 4.4.7.1. Predicatul secundar se poate realiza printr-o propoziție finită introdusă prin complementizatorul că124: (136) Îl văd [că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și referentul care participă la eveniment (referentul este deci inactiv în discurs), în contextul (145) se percepe referentul prin intermediul procesului pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu atenție. (282) Copiii mei ascultă muzică rock. > (282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
neimportantă. 8. Concluzii Verbele de percepție permit o mare varietate de structuri semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și deosebiri. Verbul a vedea are cele mai largi posibilități de complementare, admițând în poziția argumentului intern orice tip de realizare propozițională. Selecția complementizatorului (că, să, dacă) se asociază cu anumite distincții semantice. Verbul a auzi admite, în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de opinie și verbe ca like ' a plăcea', hate 'a urî'. Aceste verbe permit ca obiectul direct să aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a argumentului obiect direct al acestor verbe va fi GN. Dixon include aici verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
argumentele aduse în sprijinul fiecărei intepretări. Importante sunt testele de substituție, posibile pentru ambele intepretări: Ioana l-a văzut pe Ion coborând scările. (i) Și eu am văzut asta; (ii) Și eu l-am văzut pe Ion. 122 Argument realizat propozițional. 123 Vezi și GALR I (2008: 535), unde se menționează că "percepția prezentată punctual preferă gerunziul durativ ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
L. Austin au fost continuate și dezvoltate în mod deosebit de filozoful american John R. Searle, după care a enunța o frază înseamnă, în principiu, a îndeplini trei tipuri de acte: un act de enunțare (rostirea de cuvinte sau fraze), acte propoziționale (referința și predicația) și un act ilocuționar (punerea unei întrebări, formularea unei promisiuni, a unui ordin etc.), ultimele două tipuri de acte fiind legate de forma lingvistică. Pe lîngă acestea, există și un al patrulea tip, dar cu caracter opțional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]