1,085 matches
-
a dat de pomană. Ce-ți trebuie ție așa pat? Mie? ție-ți trebuie, nu mie. Că tu, seară de seară și noapte de noapte, îmi mănânci zilele, cum că nu te poți sprijini, că n-ai în ce-ți propti picioarele, glincurile de la tălpi, ca să poți isprăvi o treabă pe care mereu o începi și niciodată nu o termini. Păcătosule! Eu, păcătos, zici?! Da, tu, că, nimeni altul, nu mă hărmuiește, mai rău decât ursul prin pădure, ca, la urmă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
paginile astea de jurnal scris în cel mai mare galop. Ideea de a semăna tot mai mult cu personajul care îmi intrase de curând, sub piele. “Îl simțeam pe Mihai de Giulești tot mai aproape, ca înainte de masacru când își proptise bărbia în guler ca pasul calului să nu-i clatine capul și să-i tulbure tihna meditației grave în care era adâncit și când privirile sale nu căutau în jur, când părea pierdut și rupt de plăcerea bărbătească a vânătorii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
care duceau spre aripa estică săriră din țâțâni, iar valul de chinezi, condus de Mao și de Confucius, se revărsă turbat spre băi. Ajuns În cameră, cu inima zbătându-i-se ca peștele-n minciog, Napoleon trânti ușa și se propti cu spinarea În ea. Un timp, podeaua și zidurile mai vibrară, ca și cum clădirea, după trezirea ocupanților, Încă ar fi sforăit Încetișor, apoi tremurul se potoli. Împăratul Își recăpătase Însă Întreaga energie. În ciuda morții pe care-o traversa, se simțea mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
după ce dăduse pe gât stacana de ceai, prostata reîncepuse să-i transmită semnale S.O.S. -, ridicându-se În picioare În dorința de-a se Îndrepta spre toaletă. Din nefericire, uitase că era Încins cu sabia, iar mânerul acesteia se propti În tăblia mesei, răsturnându-i lui Sigmund Freud ciorba direct În poală. The Sig contemplă calm harta udă de pe nădragi, care se extindea rapid, ca imperiul francez pe la 1809. În cantina Purgatoriului nu se auzea nici musca. De fapt, pentru
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
treia, care nu fusese blocată, șoferii făceau același lucru: ieșeau din mașini și deschideau capotele. Un timp, s-a auzit tusea tabagică a zecilor de automobile chinuite prin răsucirea obsesivă a cheilor În contact. Apoi, metodele au evoluat. Unii se propteau cu mâinile În șold În fața cutiilor de tablă, cu aerul pierdut al artiștilor Înaintea lucrurilor mărețe și de neînțeles, alții, mai pricepuți, după o scurtă scărpinare În cap, se aplecau deasupra pacientului deschis, cerând cu glas sigur nevestelor șurubelnițe pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mânioasă niște rufe În ochiu-i circular. — Ne-nconjoară! a strigat Gioconda. Într-adevăr, două automate de Înghețată ocupaseră deja singura noastră cale de retragere, gangul. Trei scutere au apărut În partea opusă. — Pe-aici! am strigat, arătându-le intrarea mallului. Proptind un umăr Într-una dintre cele două uși culisante care clănțăneau spasmodic, le-am făcut loc. Înăuntru, simțind apropierea omului, bicicletele fixe și benzile de alergare au prins a hurui nebunește, recunoscând În noi pe semenii sportivilor de apartament care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
palmei drepte a descâlcit micul vârtej din flancul sudic, În timp ce morișca antebrațului stâng turna untdelemn În blocajul care se produsese spre Via Moccacino. Unii martori susțin că doar o mișcare din bărbie i-a fost suficientă pentru a desțeleni camionul proptit În vitrina unei agenții de turism. A clipit de trei ori scurt din pleoapa stângă (sau i s-a bătut ochiul?) și un autobuz și-a găsit mântuirea, apoi, cu o volută largă din baston, a dat Împărtășania unui mic
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a instalat la conducerea lumii pe care noi am construit-o prin neîncetată uzură și adeseori până la ultima picătură de combustibil. De când a coborât din copac, nici n-au trecut bine câteva secole și arătarea a simțit nevoia să-și proptească talpa Într-o pedală ori să-și sprijine buricele degetelor pe un buton. E Însă capabil acest stupid ansamblu de molecule să facă un calcul mai complicat de 8×9 fără ajutorul unui computer? Poate el străbate trei kilometri fără
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
viu, aproape răsturnând-o pe bunicuța care culegea lucernă În spatele lui, a trecut ca o sălbăticiune prin porumbar, scoțând fulgii din păsări și iscând decolări de urgență, a ratat la milimetru ghizdurile unei fântâni, pentru ca, ajunsă În orășel, să-și proptească talpa striată În singura ușă pe care ar fi trebuit s-o ocolească, cea a cârciumii, iar aceasta a sărit ca o carte de joc, risipindu-i pe toți grangurii strânși În spatele ei Într-o ședință având, teoretic, ca scop
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
piață produsul care avea să-mi schimbe viața: versiunea Windows Armageddon, cu pachetul antisingurătate VirtualEve inclus. „De astăzi, nu vei mai fi singur niciodată“, „Fericirea e la un clic distanță“, „Configurează-ți perechea!“ Reclamele Îmi loveau timpanele așa cum valurile Își proptesc umerii lichizi În falezele de piatră, măcinându-le până la prăbușire. Ca și cum aș fi avut un ghioc lipit de ureche, auzeam permanent avantajele Evelor plăsmuite față de cele durate În carne și os: nu vorbesc ore În șir la telefon, nu sunt
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se lupte. Forma de viață extraterestră pare că mă va Îngropa, inseminându-mă cu niște urmași verzi, având șase picioare păroase și capete de broască. Alunecarea de teren se oprește Însă la timp, extrăgând un zgomot din adâncuri. „Dormi?“ cârâie Inga, proptindu-mi un viguros picior de pod În stomac. „Nu, vulpița mea“, răspund. „E furtună afară“. „Da, mica mea felie de paradis“. „Du-te să tragi draperiile, ce mai aștepți?“ „Îndată, trufandaua vieții mele“. Părăsesc așternutul conjugal ca pe scena unei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pompierilor. A Încercat apoi și el cu foc, Însă l-au Îmbrăcat Într-o piele nouă, sintetică, elastică și frumos mirositoare. Cu otrava a fost cât pe ce să rupă panglica liniei de sosire: ajunsese până la terapie intensivă, doctorul chiar proptindu-i de câteva ori electrozii În piept. Trei transplanturi mai târziu, imunizat definitiv Împotriva respectivei substanțe, dar și a altor câteva, s-a Întors trist printre cei vii. Așa că trebuia să urmeze glonțul, și cum Perez-Blanco e un tip cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
M-am Întrerupt, Întrucât Vasea Înțepenise și el, holbându-se În direcția ușii de la intrare. Nici n-a trebuit să mă Întorc, izul de sulf care năvălise În Încăpere putea schimba și fusul orar. În câteva secunde, malacul s-a proptit În dreapta mea, iar din partea opusă cineva a Început să tragă de pulpana hainei, lung și insistent, ca de mânerul unei bude. — Ne cam iei pesti pișior, copoiule. Șe fași aiși? s-a auzit vocea tuberculului. — Zăbovesc. — Di șe? — Mă hidratez
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
benei și a sărit din mers, agățându-se o secundă de ștergătorul unui Ford din spatele nostru, iar apoi, după ce-a descris un looping grațios, a trecut pe partea cealaltă a șoselei. — Ne scapă! Întoarce! am strigat. Moșul s-a proptit hotărât În pedala de frână, de parcă s-ar fi pregătit să sară de la trambulină, iar apoi a tras de volan, sărind peste scuarul din mijlocul șoselei. A aterizat În mijlocul unui cor de claxoane și de frâne, pe care l-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În balansul molcom al alunecării, atârnate de bare ca niște calupuri de brânză puse la scurs. Sub ele, zeci de picioare se odihneau pe podea, așteptând ca posesorii să fabrice din ele diverse tipuri de mers. Vioristul s-a apropiat, proptindu-se În fața mea. — Iggy, am auzit o voce șoptită, printre smiorcăielile viorii. Am ridicat ochii, căscându-i imediat cât două ceșcuțe de cafea. Era Vasea, Îmbrăcat Într-un palton mai vechi ca reumatismul, cu o căciulă care părea făcută dintr-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
toți la zdup mîine la prima oră, atît mai reușește să silabisească. Cît pe ce și zbura cu totul din balamale, zice Roja dînd să închidă ușa în urma lor, nereușind decît să o apropie cu grijă, cît să o poată propti cu un scaun. Eh, Delfinașule, pentru așa bărbățel aș țipa pe străzi în gura mare Jos Ceaușescu, Jos Partidul Comunist, îi transmite Tușica, dacă Roja al tău e mai mult decît și-ar putea dori orice femeie, nici ceilalți doi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-l foloseam. În timp ce discuta cu Dora, urmându-și premoniția, Încercă să scoată rola. Pentru a treia oară În acea seară, m-am oprit pe urmele lăsate de scaunul cu rotile. De data aceasta Însă, l-am Încercuit și m-am proptit În fața colegei mele, punându-mi mâna pe mâna ei. Ceea ce spui e foarte important, Else. Ce era cu filmul pe care l-ai dat Dorei? Deși se simțea jenată, colega mea nu-mi dădu mâna la o parte. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
periuță de dinți englezească, un tub alb-albastru de Chlorodont, faimoasa pastă de dinți germană pentru care auobuzele orașului făceau reclamă de nu mai știu când. Două etaje mai sus, la o masă stătea un domn mai În vârstă, cu bărbia proptită În piept, cu buzele umede. În față avea sute de boabe de fasole pe care le sorta conform unui principiu ingineric necunoscut. La intervale regulate vârî două, patru - nu, mai degrabă cinci boabe Într-un fel de oală. Boabele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de hârtie igienică mâzgălită Îmi Înconjura picioarele dureroase. Cu toate acestea, spre suprinderea mea plăcută, eram mulțumit de rezultat - chiar convins de el. Apăsându-mi buzele cu o ultimă bucățică de hârtie curată, mi-am cercetat creația În oglinda spartă proptită pe birou. Satisfăcut, mi-am aranjat peruca Închisă la culoare, pe care am cumpărat-o. Nici măcar mama nu m-ar fi recunoscut. Acum mi-au mai rămas doar câteva retușuri finale. O fustă În carouri ca cea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de agent de asigurări, de cap de familie și de evreu vor fi înmuiate în aburi și apoi îndepărtate de pe trupul tatii. Pe palierul de jos, ocolim un maldăr de cearșafuri albe și un morman de prosoape jilave, tata se proptește cu umărul într-o ușă masivă, fără geam, și intrăm într-un ambient tăcut și întunecos, amintind prin arome de tufele de perișor. Zgomotele amintesc de aplauzele lipsite de însuflețire ale unui public puțin numeros care vizionează scena morții dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
s-o apuc, cum s-o cumpănesc și cum s-o balansez în cercul de bătaie, cum s-o ridic deasupra capului, cum să-mi flexez și să-mi destind umerii și gâtul înainte de a păși și de a-mi propti picioarele exact acolo unde le este locul - și cum să ies din cerc, atunci când luftez (căci am tendința să luftez, să mă balansez elegant în gol la câte o minge tare) și cum să-mi exprim, printr-o lovitură ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spate. — N-are nici un rost, am zis eu, aici nu mi se scoală. Ea s-a ridicat în picioare. S-a oprit deasupra mea. Și-a recăpătat suflul. A privit în jos. Mi-a trecut prin minte c-o să-și proptească talpa sandalei în pieptul meu. Sau poate c-o să-mi tragă o bătută soră cu moartea. Mi-am adus aminte de vremurile când eram un mic școlar ce-și prindea în caiet rezerve de hârtie. Cum de-am ajuns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sări. Ateriză În genunchi, pe treaptă, tocmai În momentul când capătul peronului rămase În urmă. Ultimul semnal luminos dispăru. Sub apăsarea trupului ei, ușa se deschise spre interior, și femeia se prăbuși pe spate Înăuntru, pe coridorul vagonului. Se ridică, proptindu-se de perete și având grijă de umărul care o durea, apoi se gândi cu un triumf amar: Mabel Zăpăcita a urcat la bord. Lumina dimineții se strecură printr-o fantă a jaluzelei și ajunse pe locul de vizavi. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Într-o clipă. Înainte ca ea să se poată Împotrivi sau să-i ceară explicații, el țopăi bine dispus pe vârful picioarelor, ieși pe ușă și-o Închise În urma lui. Imediat se uită În jur după un scaun și-l propti sub clanță, așa Încât ușa să nu poată fi deschisă dinăuntru. Se familiarizase dintr-o vizită anterioară cu Încăperea În care se afla. Era ceva Între un studio și un salon de modă veche. Înăuntru se aflau un birou, o sofa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o mare nedreptate, așa că a trebuit să fug. Am forțat geamantanul dumneavoastră spre binele cauzei. Lăsă să-i scape cuvântul „cauză“ cu răsuflarea fierbinte și tensionată, desacralizându-l până la nivelul unei parole, al unei emoții banale. — O să chemați conductorul? Omul se propti În podea și degetul lui se strânse pe nasture. — Ce Înțelegi prin cauza dumitale? — Sunt socialist. Brusc dr. Czinner Înțelese că o mișcare nu poate fi judecată după ofițerii ei. Socialismul nu era condamnat prin afilierea lui Grünlich la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]