150,059 matches
-
Dragoș Bucurenci În Dietetica lui Robinson, Alex. Leo Șerban propune un sub forma unui text a cărui poezie m-a făcut să-mi mușc buzele de invidie. Versul (porunca) final(a) m-a lăsat nepermis de visător, ca după o peliculă omonima de Bertolucci sau o scenă cu multă piscină
Despre clipa si despre potrivirea ei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83047_a_84372]
-
cel mai mic detaliu. “produsele” bune se cumpără și în ambalaje mai natur. Maria ai un ochi roșu. ai grijă, nu face bine la sine. aș fi curios cum s-a întâmplat cu emisiunea asta... cei din tvr ți-au propus să-l aperi pe Eliade sau ai fost întrebat și tu ai ales o personalitate? nu știu în ce măsură simpatiile fiecărui avocat au coincis cu ce aveau de făcut acolo. mulțumesc, Dan Wow...ai fost în costum! Începe să-mi pară
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
avec la raison dans notre bras sau așa ceva... Hai că n-am mai râs de mult timp la un articol de-al tău, chiar mi-era dor :). Frumos! Îndrăznesc să am și eu un punct de vedere care nu-și propune să-l contrazică pe al tău, ci doar să-l completeze. De două zile, spaimă de “sommet” a făcut din București un oraș cu o circulație aproape normală. Mulți și-au lăsat acasă mașinile de care nu aveau neapărata nevoie
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
naziste, cvasiignorand pandantul sau siberian. Nu trebuie să căutăm gropi comune doar la Iași ci și la Katin. Istoria consemnează astfel de atrocități în dreptul tuturor ideologiilor politice, dar și al religiilor. Aici este vorba despre faptul ca Dragoș Bucurenci își propune să facă o campanie marxismului apelând la astfel de mijloace: proslăvim stânga și îngropam dreapta, deși el se referă doar la extreme. Mai țin să vă adaug că istoria o fac întotdeauna învingătorii. Astfel că vei auzi rar, tardiv și
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
Nanca adună stencil-uri din București și alte șapte orașe. Mânia asta de a colecționa efemeride valorează cât un efort muzeografic, chiar dacă școlile n-au organizat până acum excursii online cu clasa pe www.2020.ro. Tot o schimbare de perspectivă propune și Mișcarea de Regenerare Urbană și Culturală pe www.VaUrma.ro. Animalul urban are organ pentru discursul teoretic, cu condiția ca acesta să poată trece dincolo de barieră solzoasa. Două tipuri de scriitura reușesc s-o facă: deconstrucția relaxată sau derriziunea
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
în România un trust cu o cifră de afaceri pe langă care bugetul de organizare al evenimentului de la care a fost dat afară poate părea o simplă notă de restaurant. Mă gândesc că, de fiecare dată când i se va propune să sponsorizeze un eveniment de muzică electronică, își va aminti lecția de ospitalitate servită fără clipire de zelosul apărător al ordinii de club. Iar câtă vreme oamenii care-și permit luxul unei nopți de clubbing vor continua să permită fără
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
aprilie) Campania inițiată anul trecut de Beep Fashion Creative Group, al cărei scop este înlăturarea mesh-urilor și reclamelor de pe clădirile istorice din București, începe să se facă auzită și la Palatul Parlamentului. Deputatul liberal Horațiu Buzatu, arhitect de profesie, va propune o inițiativă legislativă în acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat de invazia publicitară din capitală. „Le-am promis lui Dragoș Mușat și lui Dragoș Bucurenci, doi dintre cei care au lansat
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
Men.Style.com Forum De când soru-mea s-a convertit la marxism-crestinism, am hotărât că epoca “-ismelor” a virat în neconcludent și desuet. Stilurile de viață ne definesc astăzi mai mulțumitor decât ideologiile, așa că în locul vechiului dosar dilematic dedicat “-ismelor”, vă propun o trecere în revistă a stilurilor de viață masculine alfa-sexuale. Folosirea acestor denumiri în contextul monden românesc și pe hârtia lucioasa tipărită se face încă timid și împiedicat, iar situația seamănă pe undeva cu bancul în care octogenara soție a
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
Mark Simpson, avea dreptate când spunea că metro sexualitatea este masculinitatea mediata, adică masculinitatea raportată la media, retrosexualitatea poate fi descrisă că masculinitate imediată, primară, în vreme ce übersexualitatea încearcă să fie masculinitatea remediata, terțiara. Ca să ieșim din acest răsfăț prețios, vă propun să aruncăm o privire asupra unui specimen și mai simpatic: tehnosexualul. În esență tot un metrosexual, individul are compulsii de shopping și obsesii în legătură cu tot ce clipește, nu naște pui vii și se poate numi gadget. Unul dintre prietenii mei
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
de ochelari de soare. Învierea e o sărbătoare a bucuriei și eu unul am de gând să mă bucur. Sfatul meu pentru cei care mai au încă dileme morale pe această temă: no volare Resurrection! Volare Circo Loco! “A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paștilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferențelor de data între bisericile occidentale și orientale; reformă ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
nimeni n-o ajunge. Tocmai am migrat blogul la versiunea beta și mi-am spart capul cu șiruri de cod ca să afișez în continuare comentariile pe prima pagină, o treabă care, în versiunea beta, părea aproape imposibilă. Pentru “anonimizarea” comentariilor, propun să faci o plangere la Google. Politica EvZ în ce priveste comentariile e treaba lor. Aici pe blog, am mai spus-o, nu șterg decat comentariile care folosesc limbaj suburban și care pot ofensa terțe persoane. o atitudine cinstită, o
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
am votat și mai mult de atât i-am promovat. în condițiile în care acest tip de “personalități” aduc un rating atât de bun televiziunilor, de ce să ne mai mire atitudinea lor? asta sunt! poate acum, cănd observăm acest lucru, propun să nu le mai oferim șansă de a se dezlănțui, de a da posibilitatea de a se mai manifestă, pentru că nu este decât oglindirea personalității lor, a ceea ce sunt. în acest context nu cred că trebuie să criticăm realizatorii de
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Să observăm că în acord cu economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946), întotdeauna ideile practice din economie și societate trebuie să se bazeze pe sprijinul intelectual al unui doctrinar ori al unui filosof. Definiția pentru dezvoltarea durabilă pe care o propune raportul comisiei Brundtland era inspirată, cel puțin în intenție, de principiul echitații intergeneraționale, un principiu de justiție distributiva care a fost enunțat de filosoful american John Rawls (1921-2002). Dar, mai mult decât atât, comisia coordonată de Gro Harlem Brundtland a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ambientală de calitate a organizațiilor industriale). Chiar dacă dezvoltarea durabilă este condusă după principiile Brundtland, trebuie să observăm că în primul rînd provocarea ambientală este factorul ce focalizează modul de elaborare a strategiilor de astăzi în organizarea industrială. În cartea noastră propunem un proiect românesc de organizare a răspunsului la provocarea ambientală, un proiect de organizare a „parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă”, organizare facilitata de acele universități care s - au transformat deja în comunități epistemice pentru managementul proiectelor în Noua Economie. Sub
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
întreprinderile/organizațiile sunt obligate acum, în toate felurile descrise, să țină cont și de valorile ambientale atunci când își redactează planurile lor strategice. Știință redactării planului strategic al unei organizații constituie unul dintre principalele puncte ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem o dezvoltare longitudinala a strategiei organizației economice prin crearea de competențe și reprezentări ontologice pentru dezvoltarea durabilă cu ajutorul acelor universități care au devenit comunități de practică pe această paradigmă. Iar etichetele ecologice leagă întreprinderile parcului industrial de piață, constituind dimensiunea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de competențe și reprezentări ontologice pentru dezvoltarea durabilă cu ajutorul acelor universități care au devenit comunități de practică pe această paradigmă. Iar etichetele ecologice leagă întreprinderile parcului industrial de piață, constituind dimensiunea transversala a strategiei parcurilor industriale. Strategia pe care o propunem nu este o martingala. Ea se bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich August von Hayek (1899-1992) despre economia de piață (vezi o sinteză în studiul său din 1945 intitulat “The
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Primăvară tăcută’, acceptarea societala a mesajului sau, arată felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
mari cantități cumulate ale unor deșeuri solide eliminate de industrii, dar imposibil de reciclat, ignorarea agresivă de către investitori atotputernici sau doar « mafioți locali » a siturilor ambientale cu valoare recreaționala și hedonica, perturbarea unor vaste arii de habitat. Capitolele Ecologiei Industriale propun căi de rezolvare efective pentru stoparea acestei deteriorări, soluții ideologice primare, în sensul că sunt realmente niște idei eficiente, care pot să fie credibil înscrise pe o listă de alternative aflate dincolo de „globalizare”, pe care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950), -care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările lui Alfred Marhall. El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
interesul programatic pentru abordarea "tematistă" a operelor literare, considerată ca o structură complexă de rețele tematico-motivice recurente, de natură să probeze unitatea de profunzime a viziunii. În ce-l privește, autorul unei cărți precum Formă și semmnificație (1963), a și propus un fel de schiță de fenomenologie a conștiinței critice, pornind de la "adeziunea totală", de la actul de participare subiectivă la universul propus de scriitor, pentru a coborî spre structurile de adîncime, configurate formal și coagulate în "centre de convergență" semnificative. Tocmai
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
unitatea de profunzime a viziunii. În ce-l privește, autorul unei cărți precum Formă și semmnificație (1963), a și propus un fel de schiță de fenomenologie a conștiinței critice, pornind de la "adeziunea totală", de la actul de participare subiectivă la universul propus de scriitor, pentru a coborî spre structurile de adîncime, configurate formal și coagulate în "centre de convergență" semnificative. Tocmai această atenție acordată, alături de Jean Starobinski, structurilor de limbaj îl va detașa de "identificarea" totală cu "cogito"-ul operei, vizată în
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
Gabriel Dimisianu Aflu din ziare și de la televizor că edilii constănțeni și-au propus să restaureze orașul vechi, acela pe care l-a evocat Pavel Chihaia în romanul Blocada. înseamnă că ar putea să învie și ceva din farmecul de odinioară al acestei zone a Constanței. Cu străzile ei înguste și în pantă, curgând
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
Cătălin Constantin Răsfoiesc o carte bizar-aromată. Jurnal de cafea, i-aș spune. Specie literară de care, pînă mai ieri, sînt convins, nimeni nu avea cum să audă pentru că nimeni nu o născocise. Ne-o propune însă, cu eleganța gestului ce-și uită forța de noutate, consumîndu-se cu noblețea unui fapt vechi, Sanda Nițescu, scriitoare și pictoriță de origine română, aflată de mai bine de treizeci de ani la Paris. Cititorului român îi e cunoscut numele
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
eclipsă, suficient de teferi ca să înțelegem și să apreciem așa cum se cuvine cartea de față. Numele celor care au alcătuit arhiva și au regizat ritualul: Daniela Alexandrescu, Carmen Huluță, Cosmin Manolache, Irina Nicolau, Ciprian Voicilă. Lecturile la zi v-au propus pe această pagină două cărți fascinate de banal. Am renunțat să vorbesc despre tehnica jurnalului în cartea Sandei Nițescu, deși aceasta e o ispită căreia cu greu îi rezistă un filolog. Nu am vorbit nici despre farmecul literar al textelor
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
efort chinuitor, cu rare satisfacții de câteva clipe. Atunci, în anii 80, am trăit experiența unică și irepetabilă a scrisului împreună. Și nici măcar scris - o poveste. Unul rostea o frază, altul cinci, unul schimba un cuvânt, altul anula tot și propunea altceva, după vreun ceas-două, se închega în aer Povestea, care nu trăia decât o seară. Eu mă potriveam cel mai bine cu Dan. În vreme ce prietenele noastre dormeau, mai mult sau mai puțin satisfăcute, noi doi ne adunam în întuneric la
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]