279 matches
-
a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce au fost verificate prin aplicarea mai multor chestionare: chestionar experimental de evaluare a Încrederii sociale; chestionar pentru studiul competențelor sociale cu șase subscale: asertivitate, gratificație, comunicare nonverbală, comunicare verbală, empatie și cooperare, prezentare de sine; chestionar pentru evaluarea comportamentului prosocial, toate aplicate pe un lot de 273 de studenți. Cercetarea confirmă ipotezele conform cărora o creștere a competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un lot de 273 de studenți. Cercetarea confirmă ipotezele conform cărora o creștere a competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de inițiere a comportamentului prosocial, concluzie desfășurată pe analizele În raport de apartenență la genul social, mediul de rezidență, profesia tatălui. Cealaltă cercetare este analiza secundară privind competența profesională a unui lot de 312 de cadre militare. S-a confirmat ipoteza conform căreia ,,competența intelectuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare Întrebați dacă ar participa la implementarea unor proiecte în beneficiul întregii localității, sătenii din toate cele șase sate răspund așa cum o cer normele sociale ce definesc comportamentul prosocial ca fiind cel dezirabil. Cei intervievați spun că ar participa fără îndoială în cazul în care ar fi nevoie de ei. Există însă în răspunsurile lor o întreagă varietate de nuanțe. În Tomșani, Hănești și Trifești există credința că autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau conțin componente principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Pentru această există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea, există influențe indirecte în socializarea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Pentru această există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea, există influențe indirecte în socializarea primară care sunt
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
în interacțiune și conectat deplin cu interlocutorul sau. A asculta cu atenție și a simți nevoile și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără a fi agresivi. Există însă și o parte întunecată a implicării empatice pe măsură ce specialistul pătrunde cu înțelegere și implicare în universul interior al unei persoane tulburate sau traumatizate. Unele dintre experiențele și emoțiile pacientului pot fi distorsionate pe măsură ce sunt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cenzurate pentru a garanta decizii obiecitve din partea cadrului medical. Empatia însă, văzută ca deschidere și înțelegere cognitivă, nu are nevoie de restricții. Hojat et al. (2002) amintesc câteva atribute care au fost asociate în diferite studii cu empatia: conștiinciozitatea, comportamentul prosocial, judecata morală, atitudini pozitive față de oamenii în vârstă, reducere în acuzațiile de malpractice, competență crescută în luarea anamnezei și în examinarea fizică, satisfacția pacienților, satisfacția medicilor, o relație terapeutică bună și rezultate clinice bune. STUDII DE CAZ Capitolul 6 Stresul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
legăturilor bilaterale și este de natură să inducă schimbări comportamentale ale acțiunii economice În cadrul diadei. Faza a doua presupune consolidarea relației și stabilizarea acesteia pe perioade Îndelungate de timp. Relația se menține În măsura În care partenerul reciprochează și face dovada unui comportament prosocial. Perioada de Încercare a relației presupune ca una din părți să inițieze, prin acordarea unui favor, un proces care poate deveni reiterativ; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Astfel apar premisele instituirii Încrederii Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cazul schimburilor implicate În relații stabile, În cadrul rețelelor sociale. În același timp Însă, rețelele sunt rezultatul investițiilor individuale În capital social și ele emerg ca urmare a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În rețele este complementat de difuziunea unor modele mentale Împărtășite care legitimează configurația structurală a câmpului. Structura de roluri emergentă este rezultatul implicării tranzacțiilor În relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate). Pe de altă parte, structurarea rețelei nu este doar obiectiv semnificativă, ci presupune o percepție subiectivă Împărtășită (este adecvată la nivelul semnificațiilor). Structura nu este doar fizică, ci reprezintă și un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încurajează maturitatea prin implicare responsabilă În viața socială. SCOPUL PROGRAMULUI: crearea unei dinamici interne a școlii prin facilitarea comunicării pe orizontală și verticală Între factorii implicați: cadre didactice - părinți - elevi - reprezentanți ai comunității locale. OBIECTIVELE PROGRAMULUI Obiective educative: Îmbunătățirea comportamentului prosocial al elevilor prin eficientizarea relației cu părinții; crearea unei “camere de resurse” În interiorul școlii pentru informarea părinților și a comunității locale (părinți ai viitorilor elevi); crearea unui grup de suport (de socializare, emoțional) Între părinți aflați În situații asemănătoare; creșterea
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
copilul ar putea să le aibă și îl pune pe părinte în situația de a spune frecvența acestor simptome la copil. CBCL poate fi folosit pentru a evalua domenii de simptome specifice (ca de exemplu, agresivitatea sau depresia) și comportamentul prosocial și de adaptare (ca de exemplu, capacitatea de interacțiune și relaționare). CBCL a fost administrat la mii de copii sănătoși, astfel că cercetătorul sau clinicianul poate compara rezultatul obținut de un copil sănătos cu cel obținut de un copil care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoanelor care le ajutaseră pe altele, și-a dat seama că se produsese o clară ameliorare a stării lor de sănătate mintală (Midlarsky E., „Helping as coping”, în ediția M.S. Clark, în Review of Personality and Social Psychology, vol. 12, Prosocial Behavior, Newbury Park, CA, Sage, 1991, p. 238-264). Pentru mai multe detalii Gjerdingen D., McGovern P., Bekker M., Lundberg U., Willemson T., „Woman’s work roles and their impact on health, wellbeing and career: Comparisons between the United States, Sweden
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
condiției deosebite a copiilor care suferă de acest sindrom și acordarea de sprijin constant materializat În recompense, laude și aprecieri verbale În public. Soluții potrivite pentru a converti simtomele supărătoare În avantaj pentru succesul copilului și pentru dezvoltarea unui comportament prosocial: Managementul timpului acordat. Conștietizarea de către părinți și copil a importanței pe care o au Învățarea, autocontrolul și autoorganizarea. Stabilirea unui program clar de activitate prin instalarea unui ceas În camera copilului, utilizarea unui calendar, crearea unui spațiu destinat exclusiv sarcinilor
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
discuție dificultățile muncii de formare a tinerei generații. Situațiile problemă expuse de unul sau mai mulți protagoniști sunt Încredințate grupului și dezbătute În cadrul acestuia. Includerea În cadrul programelor școlare a unor teme speciale care să vizeze dezvoltarea competențelor sociale, formarea comportamentelor prosociale, dezvoltarea personală, modalități de soluționare negociată a conflictelor. Depistarea, mediatizarea și dezbaterea actelor de violență școlară. Implicarea elevilor În prevenția actelor de violență. Elaborarea unui cod de comportament și disciplină În școală. Stabilirea unei colaborări mai strânse cu familia prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
fundalul social în care acești angajați și-au realizat profilul valoric și atitudinal este puternic marcat de religiozitate și de nevoia de suport din partea "celulilalt semnificativ". Aceste date atestă rolul major jucat de variabilele religioase ca predictor ai unor comportamente prosociale. Putem spune că poporul român este printre cele mai religioase popoare din Europa, indiferent de abordarea fenomenului religios. Mai mult, din anul 1990 până la finele secolului al XX-lea România a cunoscut un fenomen de revitalizare religioasă. "Practica religioasă a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
explozia comunităților virtuale, a devenit clar pentru cercetători faptul că o multitudine de procese și structuri sociale vor avea nevoie de redefiniri pentru a îngloba realitățile care s-au impus deja în câmpul social. Astfel, identitatea, negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele prosociale și antisociale, spațiul personal, discriminarea, comportamentele deviante sau democrația sunt câteva dintre conceptele care necesită redefiniri și operaționalizări adecvate pentru a include transformările generate de interacțiunile desfășurate în cyberspațiu. O analiză sumară a cercetărilor în domeniu evidențiază faptul că, pentru
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nevoile și problemele sociale capătă o dimensiune fizică prin proximitate. Totuși, nivelul la care este evaluată implicarea socială a comunităților locale de către cei mai mulți dintre subiecți este cel mediu, ceea ce poate reprezenta un indicator al unei tendințe de scădere a activităților prosociale și a implicării voluntare la nivel comunitar a membrilor. Graficul 11. Diferențe între comunitățile religioase locale și virtuale în ceea ce privește implicarea socială O întrebare care derivă din acest rezultat se referă la măsura în care participarea la comunitățile virtuale religioase se
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tehnologice, fie indirect, prin oferirea de resurse (materiale și servicii) necesare proceselor tehnologice. Performanța în sarcina de muncă este specificată în fișele de post și este folosită extensiv în dezvoltarea criteriilor de performanță. Performanța contextuală constă în manifestarea unor comportamente prosociale, care promovează bunăstarea individuală sau a grupurilor din organizație, precum altruismul, cinstea, bunătatea și dezvoltarea personală. Deci performanța poate fi privită ca un comportament care contribuie la contextul social sau psihologic din organizații (performanța contextuală), dar este și un comportament
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
treatement of emotions and the main cultural theories of this field. Finally, the common elements of these are laid ouț. În final, sunt relevate elementele comune ale acestor teorii. I suggest the posibility to treat simpathy through the theory of prosocial behavior theory and I suggest that the analysis of „emotion labor” is very productive for the social context of România. În ultimele trei decenii s-a cristalizat un nou domeniu de cercetare în știință despre traiul laolaltă al oamenilor - sociologia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
propria istorie de viață (experiență trecută de a fi „om bun”A și de înălțimea propriilor standarde morale. Cultură simțămintelor impune să manifestam largi limite ale simpatiei față de membrii familiei, ca și față de oamenii valoroși. Personal, consider că teoriile comportamentului prosocial au, daca nu integral, cel putin parțial valabilitate în analiza simpatiei (poate și a altor emoțiiă. Arătând simpatie unei persoane, noi îi acordăm un sprijin pentru depășirea situației critice, o încurajăm, ceea ce reprezintă un comportament prosocial autentic dacă „donatorul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]