152 matches
-
-1940, prin procedee radiestezice, 50 % din depozitele de petrol și aur au fost găsite de către Simu Simeon. În 1940 a publicat primul manual de radiestezie "Bagheta unghiulară", în care se specifică principalele metode de investigații, precum și rezultatele practice obținute în prospecția terenurilor petroliere. În timpul comunismului, radiestezia în România a fost neglijată, pentru că nu se încadra în concepția materialistă despre lume. În această perioadă se evidențiază totuși activitatea col. dr. ing. Constantin Cojocaru (Spitalul Militar Central), care în 1982 folosea bagheta în
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]
-
ar duce la aceleași rezultate ale măsurătorilor - ca o completare a harților geologice. În 1923, primesc un contract din partea societății "Steaua Română", al cărei director era Jules Meny, un absolvent al școlii de mine din Paris, pentru extinderea metodelor de prospecție electrică la cartarea sistematică a regiunilor petroliere române. Un rezultat cunoscut al acestei cercetări a fost detectarea - pentru prima oara prin metode pur geofizice - de rezerve de gaz natural la Aricești (1923). Deși afectată de criză economică din 1929-1933, "Société
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
11.10.2 11.10.3 11.10.4 10.30.10 11.10.10 11.10.20 11.10.30 11.10.40 Turbă DIVIZIUNEA 11 PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE, SERVICII SUPLIMENTARE PENTRU EXTRAGEREA PETROLULUI ȘI GAZELOR, CU EXCEPȚIA PROSPECȚIEI Grupa 11.1 Petrol neprelucrat și gaze naturale Clasa 11.10 Petrol neprelucrat și gaze naturale Produse petroliere și țiței din minerale bituminoase neprelucrate Produse petroliere și țiție din minerale bituminoase neprelucrate Gaze naturale lichefiate sau în stare gazoasă Gaze
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Lichefierea și reducerea în stare gazoasă a gazelor naturale în vederea transportării lor Ului obținut din șisturi bituminoase și din terenuri gudronifere Ulei obținut din șisturi bitiminoase și din terenuri gudronifere Grupa 11.2 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției Clasa 11.20 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției 11040 120a 12010 120b 12020 883a 88300.1 120c 12030 2703 2709 2711.11,.21 2714.10 11.20.1 12.00.1 13.10.1 13.20.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
lor Ului obținut din șisturi bituminoase și din terenuri gudronifere Ulei obținut din șisturi bitiminoase și din terenuri gudronifere Grupa 11.2 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției Clasa 11.20 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției 11040 120a 12010 120b 12020 883a 88300.1 120c 12030 2703 2709 2711.11,.21 2714.10 11.20.1 12.00.1 13.10.1 13.20.1 11.20.11 11.20.12 12.00.10 13.10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
120c 12030 2703 2709 2711.11,.21 2714.10 11.20.1 12.00.1 13.10.1 13.20.1 11.20.11 11.20.12 12.00.10 13.10.10 Servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului, cu excepția prospecției Servicii de foraj suplimentare extracției petrolului și gazului Ridicări cu ajutorul macaralei, servicii de reparații și demolări și alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
în martie 1848 de către Samuel Brennan, un comerciant și ziarist din San Francisco. Cel mai celebru citat din Goana după Aur a fost al lui Brennan; după ce și-a deschis în grabă un magazin de vândut echipamente de minerit și prospecție, Brannan a umblat pe străzile din San Francisco, ridicând în mâini o pungă cu aur și strigând „Aur! Aur! Aur din American River!” Pe 19 august 1848, ziarul "New York Herald" a fost prima publicație majoră de pe Coasta de Est care
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
aur era Samuel Brannan, un neobosit publicist și proprietar de magazine. Brannan a deschis repede primele magazine de provizii în Sacramento, Coloma, și în alte localități din regiunea zăcământului. Chiar la începutul Goanei după Aur, a cumpărat toate articolele de prospecție din San Francisco și le-a revândut cu profit substanțial. Totuși, și căutătorii de aur au câștigat bani buni. De exemplu, în câteva luni, un mic grup de prospectori, lucrând pe Feather River în 1848, a obținut aur în valoare
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
doisprezece forty-nineri murea, întrucât criminalitatea în timpul Goanei după Aur era extraordinar de mare, iar justițiarismul rezultat și-a făcut și el efectul. În plus, mediul înconjurător a avut de suferit întrucât nisipul, praful și substanțele toxice rezultate din operațiunile de prospecție au ucis pești și au distrus habitate. Totuși, Goana după Aur a propulsat California dintr-o regiune liniștită și retrasă într-un centru al imaginației globale și destinație a sute de mii de oameni. Noii imigranți adesea au demonstrat o
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
roman și a cetății medievale pe terasa din stânga dealului, spunând că ultima a fost distrusă în secolul al XVII-lea. În anii `70 unele descoperiri întâmplătoare au pus în evidență urme ale epocii romane și bizantine. În cadrul unui program de prospecții aeriene, ce vizau Valea Mureșului mijlociu, profesorul W. S. Hanson de la Universitatea din Glasgow și I. A. Oltean au realizat o serie de fotografii aeriene la sfârșitul anilor `90, printre care se regăsește și zona Măgurii Uroiului. În urma interpretării acestor
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
favorizanți ai managementului inovării (managementul resurselor umane, managementul cunoașterii, managementul proceselor, managementul proiectelor, controlling și IT; ٭rezultatele inovării. Este necesar ca rezultatele activității inovative să fie evaluate sistematic. Elementele componente ale unei strategii de inovare a unei companii sunt:, ٭"viziunea": prospecția în timp a companiei, a rezultatelor, structurii și dimensiunilor acesteia; ٭"obiectivele": scopurile care sprijină atingerea viziunii, cuantificate în factorii: timp, investiții, calitate; compania trebuie să determine direcțiile strategice ale activităților inovative și să identifice scopurile în fiecare dintre acestea; ٭"moduri
Managementul inovării () [Corola-website/Science/315959_a_317288]
-
Kezdi. După ce a fost căutată timp de mai multe luni, distribuția a fost schimbată cu o săptămână înainte de filmare. A fost căutat mai multe luni un canton părăsit, optându-se în final pentru amenajarea celui descoperit în prima zi de prospecție împreună cu operatorul Doru Mitran. Acest film a fost realizat cu susținerea Centrului Național al Cinematografiei. Filmările urmau să aibă loc vara, dar au fost realizate iarna. Timp de mai multe zile au fost filmate scene de exterior la o temperatură
Război în bucătărie () [Corola-website/Science/297130_a_298459]
-
de plante incluzand numeroase orhidee. Peste 400 tipuri de păsări pot fi întâlnite aici, ca și peste 100 specii de mamifere. Costă Rîca, per total, are mai mult de 600 specii de pasari. Organizația care are dreptul de a face prospecții genetice și biochimice în patrimoniul ecologic al Costă Ricăi este INBIO (Instituto Nacional de Biodiversidad), și are dreptul să perceapă taxe pe orice descoperire biologică, dacă aceasta se dovedește a avea importantă medicală. În 2005, Costă Rîca avea o populație
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
2010). 3. Proiectul Valurile „romane” - vizează stabilirea traseului exact al celor 3 fortificații liniare de pământ ce traversează Banatul de la N la S, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (ianuarie 2010 - ianuarie 2012). 12. Proiectul Cercetări
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (ianuarie 2010 - ianuarie 2012). 12. Proiectul Cercetări interdisciplinare de field archaeology și lanscape archaeology prin metode nonivazive în arealul Dealurilor Lipovei (jud. Arad, Timiș, Hunedoara)- a vizat realizarea unor investigații sistematice de teren pentru întocmirea unui studiu complex de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
arealul Dealurilor Lipovei (jud. Arad, Timiș, Hunedoara)- a vizat realizarea unor investigații sistematice de teren pentru întocmirea unui studiu complex de geografie istorică și de arheologia peisajului prin utilizare unor metode moderne interdisciplinare (teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică) (octombrie 2009 - octombrie 2011).
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
Mardopol (Silviu Stănculescu) pentru a-i aduce vii și nevătămați șapte luptători pentru rezistență din Munții Făgăraș. La doi dintre aceștia se află o parte din cifrul seifului elvețian unde au fost depuse documentele de care avea nevoie patronul: planurile prospecțiilor petrolifere de pe fostele sale terenuri și lista rețelei de agenți stabilită de Canaris. A treia parte a cifrului se afla la patron. Mardopol urmează să primească pentru aceasta o recompensă de o jumătate de milion de dolari. Mardopol pleacă în
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Mircea Lascuș care tocmai cu câțiva ani înainte terminase și studiile superioare în actorie la Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca. Puiu face cunoștință cu lumea filmului abia în 2009 când regizorul Dan Pița însoțit de o echipă de producție vine în prospecție la Hunedoara și Deva pentru filmul Ceva bun de la viață. Avea nevoie de câteva locații din zonă dar dorea și actori din partea locului cu accent ardelean, așa că vizitează și Teatrul de Revista Deva, însă instituția era goală, toți actorii erau
Puiu-Mircea Lăscuș () [Corola-website/Science/333501_a_334830]