370 matches
-
criticat teoria liberalismului clasic pentru că a fost ignorat rolul pozitiv al statului în economie și funcția esențială a protecționismului în ceea ce privește dezvoltarea forțelor productive și a industriei unei națiuni care implică protecție împotriva concurenților externi mai puternici. În opinia lui List protecționismul reprezenta singura alternativă reală și pozitivă pentru țările cu un nivel de dezvoltare economică mai scăzut. În acest sens, autorul scria: "Pentru ca libertatea comerțului să poată acționa în mod firesc trebuie, mai întâi, ca națiunile mai puțin înaintate să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai întâi, ca națiunile mai puțin înaintate să fie ridicate, prin măsuri artificiale, la aceeași treaptă de dezvoltare pe care, în mod artificial, s-a ridicat națiunea engleză"6. De asemenea, în S.U.A., Simon N. Patten (1852-1922; "Bazele economice ale protecționismului", 1890) este reprezentantul protecționismului american practicat timp de peste un secol împotriva tutelei Marii Britanii, urmărind în principal promovarea dinamismului industrial american. De-a lungul unei perioade de aproape 100 de ani, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, au existat dispute
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai puțin înaintate să fie ridicate, prin măsuri artificiale, la aceeași treaptă de dezvoltare pe care, în mod artificial, s-a ridicat națiunea engleză"6. De asemenea, în S.U.A., Simon N. Patten (1852-1922; "Bazele economice ale protecționismului", 1890) este reprezentantul protecționismului american practicat timp de peste un secol împotriva tutelei Marii Britanii, urmărind în principal promovarea dinamismului industrial american. De-a lungul unei perioade de aproape 100 de ani, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, au existat dispute contradictorii între reprezentanții celor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
urmărind în principal promovarea dinamismului industrial american. De-a lungul unei perioade de aproape 100 de ani, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, au existat dispute contradictorii între reprezentanții celor două școli: cea a liberului schimb și cea a protecționismului. Pe fondul acestor controverse se conturează formarea completă a pieței mondiale, apărând în același timp și noi forme de organizare în mediul economic sub forma marilor corporații la baza cărora se situează îmbinarea exporturilor de 5 Fr. List, Sistemul național
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
state naționale mai mici și în special cu profil agrar. Aceste țări, din dorința de a se dezvolta prin diversificarea structurii economiilor lor și în principal prin industrializare, făceau eforturi susținute să reziste concurenței acerbe a țărilor dezvoltate, prin promovarea protecționismului vamal. Merită amintite în acest context cuvintele istoricului Alexandru D. Xenopol 9 (1847-1920): Dacă ne uităm însă nu la teoriile după care ar trebui să procedeze țările spre a ajunge cultivate, bogate și fericite, ci la practica prin care unele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
intensiv. Acest fenomen este cunoscut și utilizat în literatura de specialitate sub denumirea de "efect de amplificare". Modelul Heckscher-Ohlin împreună cu propozițiile adiționale prezentate (egalizarea prețurilor factorilor de producție și efectul de amplificare), dețin un rol important în analiza controversei dintre protecționism și liberalism precum și în evidențierea implicațiilor comerțului exterior asupra dezvoltării economice. Astfel, datorită faptului că practicarea unui comerț exterior liber induce modificări în structura prețurilor factorilor de producție, firmele care dețin și utilizează preponderent factorul abundent din economie vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
echipamente, precum și de alte diferite componente. În acest fel, în final, se poate ajunge chiar la o dependență mai puternică față de importuri, comparativ cu situația specifică strategiei de promovare a exporturilor. O posibilă soluție în controversata dezbatere comerț liber versus protecționism ar putea fi o îmbinare armonioasă a elementelor componente ale celor două strategii. În acest sens, este edificator exemplul Coreei de Sud care, înainte de a se angaja pe pârtia unei creșteri economice susținute bazată pe exporturi, a utilizat o strategie comercială de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pentru producătorii de carne de porc, de carne de pasăre și de lapte. Din punct de vedere comercial, evenimentul central l-a constituit intrarea României în CEFTA pe data de 1 iulie 1997, care a determinat o reducere importantă a protecționismului pentru o serie de produse agricole. În plus, datorită unor presiuni exercitate de Banca Mondială, care a condiționat în acest mod eliberarea unor tranșe din creditul de ajustare structurală, guvernul a recurs și la reduceri unilaterale ale tarifelor la importul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
for modern Business Decision, The Dryden Press, Fort Worth, 1993 63. Leontief W., Analiza input-output, Ed. Științifică, București, 1970 64. List Fr., Sistemul național de economie politică, Ed. Academiei, București, 1973 65. Manoilescu M., Forțele naționale și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 66. Martin H. P., Schumann H., Capcana globalizării, Ed. Economică, București, 19990 67. Mazilu Anda, Transnaționalele și competitivitatea o perspectivă Esteuropeană, Ed. Economică, București, 1999 68. Meier G., Leading Issues
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
budoar nu pot crea prea multe locuri de muncă, campaniile militare prin Africa nu pot înlocui necesara creștere a producției etc. Ce se vede în politica economică franceză este etatism, supraimpozitare cu strangularea clasei de mijloc și plecarea celor bogați, protecționism, retorică anticapitalistă (gen égalité, toujours), care sperie piețele, deci exporturile se diminuează logic, șomajul în rîndul tinerilor urcă spre 20%, ura interetnică din suburbii stă să se reaprindă, sistemele de asigurări sociale sunt aproape de colaps, iar falimentul statului bate la
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
În primul rînd Statul favorizează acțiunea întreprinderii punînd la punct un mediu legal, fiscal și normativ adaptat dezvoltării sale. Experiențele dezastruoase ale politicilor economice ale unor țări din sud, traduse prin decizii economico-administrative eronate (interzicerea repatrierii capitalurilor, suprataxare, birocrație sufocantă, protecționism ș.a.), au condus la sufocarea progresivă a întreprinderilor locale și la oprirea implantării de firme străine. Dar nivelul național s-a dovedit totuși insuficient, astfel constituindu-se spații economice regionale (ca UE), sau mondiale (cum e OMC), creînd reguli ale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bugete, fiscalitate, taxe vamale) și reglau astfel economia capitalistă. Încă de la începuturile erei industriale, statele naționale au urmat modelul centru-periferie. În SUA, regiunile industriale s-au răspîndit de la est la vest. Ca și List în Germania, americanul Carey a promovat protecționismul educator, care spune că o regiune aflată în urmă din punct de vedere economic trebuie să-și protejeze piața în fața regiunilor mai dezvoltate, sub amenințarea subdezvoltării. Aceste teorii ale lui List și Carey au exercitat o influență decisivă asupra dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ce duce la eliminarea celor mai puțin dinamici, nici faptul că emergența Sudului ar fi cauzat dezindustrializarea Nordului. El nu este, precum Michael Porter, un adept al "competitivității națiunilor", în numele căreia se prescriu rețete dintre cele mai contradictorii, care merg de la protecționism la dereglementarea totală. Cărțile lui Krugman, vreo 20 la număr, dintre care distinge manualul International Economics: Theorie and Policy, scris împreună cu Maurice Obstfeld, combat într-o manieră extrem de convingătoare o sumă de astfel de clișee răspîndite atît la dreapta, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în Spania și în S.U.A., Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Pakistan, India, China, țările arabe, dar și în alte părți, iar unele țări (Coreea de Sud, China ș.a.) cumpără masiv terenuri în sudul Africii, al Asiei și în Rusia numai pentru apa din subsol. 5) Protecționismul, sub toate for-mele, va cunoaște o recrudescență, ceea ce va contribui decisiv la refragmentarea lumii, sau la ceea ce unii numesc "un nou medievalism". Toată lumea va avea de pierdut în urma crizei, însă unii mai mult, alții mai puțin. Paradoxal pentru unii, S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
are povețe triste în acest sens, sperăm că nu se vor repeta. Autorul însuși estimează că viitorul va fi marcat de o concurență între democrația liberală și forme autoritare de capitalism (Rusia, China ș. a). Revin în forță intervenționismul și protecționismul. Un nou Bretton Woods este necesar. Tipurile de capitalism se ciocnesc. De fapt, cum subliniază autorul, competiția dintre diferitele modele ale capitalismului este chiar firul călăuzitor al lucrării de față. Cine va cîștiga, în ipoteza că va cîștiga cine-va
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de guvernanță mondială. Asia vine puternic, cu un model de autoritarism de stat. Este acesta o formă de capitalism sau e un nou sistem? Acest model se articulează în jurul unor structuri corporatiste, al unor politici in-dustriale active și al unui protecționism selectiv. Aceste dinamici trebuie analizate prin prisma bătăliei pentru resurse din complicatul Orient Mijlociu, din Caucaz și Marea Caspică, dar și din Africa. Revine mai peste tot în lume o formulă de guvernare ce seamănă cu o economie de război
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dar asigură numeroase locuri de muncă, prăpastia dintre bogați și săraci se adîncește, cu în-registrarea unor fenomene persistente de foame-te pe întinse suprafețe ale globului, în timp ce al-ții își aruncă producția agricolă în mare, se poate observa o resurecție a protecționismelor, marele capital în formula transnaționalelor este cel care face istoria ș.a.m.d. Iată doar cîteva dintre caracteristicile actualului sistem capitalist, alături de care persistă o serie de întrebări, cum ar fi: Poate fi privatizat totul?; Este a treia cale una
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
slabi și-au construit demult "satele Potemkin" menite a induce în eroare adversarul. Se impun noi lideri la toate nivelurile, lideri ce vor lansa și implementa marile idei pen-tru secolul al XXI-lea. Proliferează noi tipuri de naționalism și de protecționism. În aceste condiții, cine va mai susține procesul de globalizare? Globalizarea presupune credința în ideea că puterea globală este folosită în mod responsabil, pentru a aduce preponderent beneficii comune, și nu pentru anumite interese dintre cele mai egoiste. Or, actuala
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
10 la 1). Zhu are reputația unui om competent și onest, dar el era relativ izolat în partid, iar poziția sa a slăbit după eșecul tentativei de a înscrie China în Organizația Mondială a Comerțului, din primă-vara lui 1999. Adepții protecționismului naționalist, întăriți de bombardarea ambasadei chineze de la Belgrad, au trecut din nou în ofensivă. În privința evoluțiilor economiei chineze în următorii ani, subzistă importante incertitudini, în ciuda perspectivelor reale de creștere stabilite de către F.M.I., de 6,6%-7%, în condiții de criză
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
speculațiilor pieței, ceea ce a scutit-o de crizele monetare din ultimii ani, iar economia de credit a înflorit. Intrarea Chinei în Organizația Mondială a Co-merțului, în decembrie 2001, a deschis și mai mult economia spre capitalurile străine și a atenuat protecționismul său vamal. Apoi, fiscalita-tea s-a redus, costurile salariale se mențin scăzute, ceea ce-i conferă un important avantaj comparativ, iar nivelul de trai a crescut, deși s-au creat inegalități importante. În ultimii 30 de ani, speranța medie de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pe extinderea celui privat, pe sporirea participării la comerțul mondial, pe atragerea cît mai multor investiții străine direc-te, ca și pe continuarea creării și perfecționării mecanismelor și instituțiilor economiei de piață. Deși reformele sunt privite ca liberale, China practică un protecționism marcant al pieței in-terne, chiar după intrarea în Organizația Mondială a Comerțului (2001), exporturile sunt sub-venționate, creditele bancare ajută mai ales fir-mele de stat, iar moneda nu este convertibilă, cursul său artificial susținînd produsele chinezești la export și ferind
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
deloca-lizeze în China activități cu valoare adăugată ma-re, inclusiv în cercetare, dezvoltare, obligînd țările occidentale să-și protejeze sectoarele strategice și să introducă obstacole în transferul de informații și tehnologie către China. Aceasta se teme de o revenire a protecționismului și de o serie de războaie comerciale care i-ar fi defavorabile. De asemenea, nu cedează presiunilor privind convertibilizarea totală a monedei sale, spre exasperarea partenerilor occidentali. Introducerea nedeclarată a capitalismu-lui a transformat profund societatea chineză. Aparatul de stat nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
REDUCȚIONIST Perpetuăm în analiza noastră economică o serie de marote și de sintagme reducționiste ce nu ne fac cinste. Spre pildă, de sute de ani utilizăm în cursuri, lucrări de doctorat, de licență etc. opoziții clasice cum sunt: liber-schimb versus protecționism, sau liberalism versus dirijism. Prezentăm, separat, fiecare dintre aceste politici și, eventual, le contrapunem, evidențiind avantajele și dezavantajele fiecăreia. De fapt, realitatea ne arată că liberul schimb și protecționismul nu se mai întîlnesc nicăieri în formă pură; ele sunt doar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de doctorat, de licență etc. opoziții clasice cum sunt: liber-schimb versus protecționism, sau liberalism versus dirijism. Prezentăm, separat, fiecare dintre aceste politici și, eventual, le contrapunem, evidențiind avantajele și dezavantajele fiecăreia. De fapt, realitatea ne arată că liberul schimb și protecționismul nu se mai întîlnesc nicăieri în formă pură; ele sunt doar extremele aceleiași axe de politică comercială. O politică ce combină, în doze diferite în timp și spațiu, liberul schimb cu elemente de protecționism. Există țări și perioa-de cînd predomină
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ne arată că liberul schimb și protecționismul nu se mai întîlnesc nicăieri în formă pură; ele sunt doar extremele aceleiași axe de politică comercială. O politică ce combină, în doze diferite în timp și spațiu, liberul schimb cu elemente de protecționism. Există țări și perioa-de cînd predomină liberul schimb, după cum există altele cînd predomină măsurile protecționiste, într-o succesiune ce pare să respecte o anumită ciclicitate. Deci utopia ricardiană sau cea manoilesciană sunt doar cazuri extreme, particulare, rar întîlnite în practică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]