447 matches
-
Bismarck a fost îndepărtat de la putere, iar Ernst Lieber i-a succedat lui Windthorst, această evoluție s-a accentuat. Acest partid important, care număra între 91 și 115 deputați, obținînd, în 1907, 19,4% din voturi, a susținut o politică protecționistă, socială, străină de politica lui Bismarck; apropiat al puterii (fără să fi participat vreodată la guvernare), el și-a însușit ulterior valorile Germaniei imperiale, aprobînd politica sa militară și participînd în 1914 la Uniunea Sfîntă. Apropiat al puterii, Centrul a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat necesitatea stimulării comerțului exterior și a protejării negustorilor autohtoni pentru dezvoltarea ramurilor de producție destinate preponderent exportului, prin subvenții bugetare și prin intermediul măsurilor protecționiste (taxe vamale de import). De asemenea, au fost dezvoltate politici de menținere a salariilor la un nivel scăzut, munca constituind factorul principal de producție, bunurile fiind evaluate în funcție de cantitatea relativă de muncă încorporată. Prin această menținere la nivel scăzut a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la minimum a celei ieșite din țară (a fost specific Spaniei și Portugaliei); mercantilismul dezvoltat, bazat pe sistemul balanței comerciale active a pus accent sporit pe importanța comerțului exterior ca factor al creșterii avuției naționale. Aceasta presupunea luarea de măsuri protecționiste în favoarea dezvoltării industriei naționale și realizarea unei balanțe comerciale excedentare, urmărind asigurarea unui sold activ în operațiile de import-export. Pe această bază se crea în final un aflux de metale prețioase în statul respectiv. Mercantilismul dezvoltat a inspirat ulterior politica
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
parte, datorită faptului că reprezenta interesele Angliei industrializate, Ricardo, prin susținerea politicii liberului schimb nu a ținut cont de eforturile țărilor slab dezvoltate (cu profil preponderent agrar) care încercau să-și apere industria în formare de concurența Angliei prin măsuri protecționiste. În acest fel, în loc de prosperitate și armonie generală, principiul "laissez-faire" a condus la împărțirea globului în țări bogate și țări sărace, decalajul dintre ele accentuându-se continuu până în prezent. Principiul ricardian al costurilor comparative și al avantajelor relative în comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
secol. Ulterior, pe măsura relativei afirmări a independenței țării noastre, procentul deținut de țările membre CAER în comerțul exterior românesc a înregistrat o tendință de scădere până la o valoare minimă de 34,4% atinsă în anul 1980. Datorită unor măsuri protecționiste mai restrictive adoptate de către statele dezvoltate precum și politicii aplicate de România de diminuare a fluxurilor comerciale cu țările occidentale, de-a lungul întregii perioade a anilor '80 relațiile economice cu țările blocului comunist au cunoscut o nouă expansiune (figura 3
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Apoi, rămîn dificultățile de integrare a Africii și a Orientului Mijlociu în economia mondială, dificultăți care vor fi cu atît mai mari cu cît formarea în curs de uniuni regionale ar servi drept bază pentru a organiza crearea de zone protecționiste, în cazul unei conjuncturi internaționale defavorabile. 4.4.4. Statele strategii de interes național Se vehiculează ades ideea că statele, confruntate cu efectele globalizării, nu mai au mare libertate de acțiune. Bineînțeles, politica monetară se bazează pe libera circulație a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bună măsură, aceeași strategie a fost urmată ulterior de China, care a început să se implanteze metodic în toată lumea. Strategia sa este una mai curînd indirectă și pe termen lung, ce vizează obținerea de profit din aproape orice, ocolind barierele protecționiste, investind și reinvestind. Ambele țări asiatice luate ca exemplu nu se feresc nici să manipuleze informația, să dezinformeze, să subinformeze și să contrainfor meze. Ele și-au format în acest scop elite foarte bine instruite, după model britanic și sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
anumite dimensiuni sau componente ale sale. Prima reacție la criză a fost una de genul "scapă cine poate", fiecare stat și în primul rînd cele mari și-au elaborat programe, reglementări și au inițiat politici proprii anticriză, chiar cu pu-see protecționiste uneori. Abia într-un al doilea tempo, în special în cadrul G-20, s-au manifestat încercări de armonizare, de coordonare a măsurilor necesare într-o economie totuși globală. Astfel pămîntul a redevenit "rotund" și se ridică numeroase semne de întrebare privind
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ce prevedea o concentrare economică în jurul polilor cu costuri scăzute de tranzacție și un declin al teritoriilor cu slabe concentrări umane și economice. La începutul erei Clinton, Krugman s-a opus economiștilor din garda prezidențială, mai ales pentru veleitățile lor protecționiste și pentru renunțarea la propunerea unei asigurări medicale universale. Dar marii săi adversari rămîn neo-conservatorii, pe care-i califică drept "orwellieni" și-i acuză de o "organizare industrială a politicii", care duce la dependența partidelor și a redacțiilor media de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ceea ce va contribui decisiv la refragmentarea lumii, sau la ceea ce unii numesc "un nou medievalism". Toată lumea va avea de pierdut în urma crizei, însă unii mai mult, alții mai puțin. Paradoxal pentru unii, S.U.A., care au dat și tonul la măsuri protecționiste, se vor număra printre cei din ur-mă. Pare într-adevăr paradoxal, dar e mult mai ușor pentru o țară cu deficit comercial cronic să-și refacă sectorul de export, decît este pentru una cu o economie orientată spre export, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Asiei prea puțină atenție. Și chiar dacă ar încerca, ar constata că credibilitatea sa e tot mai scăzută. Aproa-pe jumătate din populația Asiei de Sud-Est e musulmană, deci foarte sensibilă la evenimente-le din Orientul Mijlociu. Administrația americană are o viziune îngustă, protecționistă și nu vede că are nevoie de o mai mare implicare în Asia prin acorduri comerciale, ajutoare, acțiuni de lobby ș. a. Iar cînd americanii vor reveni pe cel mai mare continent al lumii, cînd se vor focaliza pe această regiune
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se bazează pe creștere econo-mică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de vîrf, dar și pe salarii mici, inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult decorative, iar guvernul pare puțin pregătit să stăpînească un astfel de avînt, mai cu seamă în ce privește asigurarea necesarului de energie, poluarea, inegalitățile crescînde și presiunile internaționale. Analiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de captal intelectual. Cu o politică externă agresivă, China își consolidează, pornind de la economie, o poziție geopolitică tot mai solidă, începînd să contra-balanseze hegemonia americană. Impactul noii China e multidimensional, complex și cu o puternică încărcătură emoțională. Dacă America devine protecționistă, întreaga economie mondială va cădea, astfel încît lupta de concurență trebuie dusă. America nu se poate închide. Dacă partea chineză ar scoate pe piață imensele rezerve de dolari pe care le deține, ea poate provoca căderea dolarului și un colaps
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
miliard de locuitori, dar are și potențial de export. Vechiul model ales de Jawaharlal Nehru după cucerirea independenței se baza pe o planificare centralizată, pe o industrializare care să reducă importurile, pe un sector public hipertrofiat și pe tarife vamale protecționiste. Subvenții masive asigurau redistribuiri între diferitele sectoare sau grupuri sociale în încercarea de a forma o clasă de mijloc. Țara era ferită de concurența internațională, oarecum izolată, inerțială, ceea ce nu a permis dezvoltarea unei productivități și a unei rentabilități satisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
erau revolte și greve în vremea Indirei Gandhi, care a și suspendat sistemul democratic. Recoltele erau foarte proaste, iar sărăcia endemică. Ei bine, tocmai din această criză s-a născut schimbarea. Guvernul a hotărît în sfîrșit să renunțe la regulile protecționiste ce durau încă de pe vremea Imperiului Britanic. Astfel, India ieșea din autarhie, iar liberalizările introduse au dat rezultate remarcabile. Economia a început să crească mai întîi cu 6% pe an, apoi cu 8% și chiar 9% în 2007 și 2008
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ele sunt doar extremele aceleiași axe de politică comercială. O politică ce combină, în doze diferite în timp și spațiu, liberul schimb cu elemente de protecționism. Există țări și perioa-de cînd predomină liberul schimb, după cum există altele cînd predomină măsurile protecționiste, într-o succesiune ce pare să respecte o anumită ciclicitate. Deci utopia ricardiană sau cea manoilesciană sunt doar cazuri extreme, particulare, rar întîlnite în practică separat. Ele respectă principiul polarității, ce caracterizează astfel de desfășurări. Mai mult, în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
atrage după sine fie creșterea taxelor și impozitelor, cu implicații asupra stimulentelor de efort productiv, fie adoptarea unor măsuri inflaționiste, care înseamnă în final „o taxă pe producție” (Easterly, 2001, p. 220). Grupurile de interese 1 susțin deseori politici economice protecționiste, luptând pentru a interzice sau a face mai scumpe importurile, în așa fel încât, chiar dacă în economia internă producerea unui bun este mai scumpă decât achiziționarea sa de pe piața externă, industria internă să poată menține pe piața de muncă forța
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este mai scumpă decât achiziționarea sa de pe piața externă, industria internă să poată menține pe piața de muncă forța organizată apărată de sindicat. Un exemplu în acest sens îl reprezintă sindicatele din anumite ramuri economice. Ele revendică adoptarea unor măsuri protecționiste prin care să se apere produsele industriei naționale pentru a putea controla piața muncii. Rezultatul unei astfel de acțiuni este că individul, în loc să poată cumpăra produse de import la prețuri mai mici sau egale cu cele ale produselor interne, este
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în articolul Sfârșitul prozei latino-americane, spune că în spatele multiculturalismului militant al multora din universitarii europeni și americani se ascunde în prezent o viziune reificata și esențialista a identităților, care, în numele diversității și al apărării acesteia, generează o serie de atitudini protecționiste și paternaliste, la fel de conservatoare că cele ale marelui public. Deși obiectivul lor este, în principiu, salvarea particularităților, "rezultatul final este transformarea unei culturi într-o ființă imuabila, atemporala și izolată"40. Borges evidențiază "inflexibilitatea" receptorului de carte latino-americană în ceea ce privește temele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
important decât ceea ce îl poate despărți pe terenul intereselor naționale” . O serie de factori au determinat eșecul înființării Uniunii Europene preconizată de Briand. În primul rând marea criză economică dintre anii 1929-1933. Aceasta a determinat statele Europei să accentueze politica protecționistă. Ele nu au acceptat reducerea protecționismului în cadrul unei cooperări economice internaționale. Criza economică a determinat probleme sociale grave care au favorizat ascensiunea curentelor naționalist extremiste. După moartea lui Stressemann, Briand nu a mai avut la Berlin un partener de dialog
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
1873 Carol I a pus în discuția guvernului, în mod deschis problema independenței de stat. În același timp, multe năzuințe erau legate de cucerirea independenței, și anume îmbunătățirea condițiilor de viață, rezolvare ” chestiunii țărănești”, dezvoltarea industriei și adoptarea unor măsuri protecționiste. La jumătatea secolului trecut România pornise în chip hotărât pe un drum propriu .Grație politicii ”prin noi înșine” legăturile României cu Poarta erau aproape simbolice. Dar ele trebuiau înlăturate cu totul pentru a conferi țării un statut internațional de sine
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
unității naționale de stat, prin unirea cu România și a celorlalte teritorii românești aflate sub stăpânire străină. Independența aducea schimbări esențiale și în viața economică și socială a țării. Statul român putea trece după 1878 la o politică vamală proprie, protecționistă, de încurajare a industriei țării. Crearea industriei mari a avut ca urmare creșterea și dezvoltarea țării. Cucerirea independenței prin luptă, cu arma în mână, printr-un război cu caracter popular și național de eliberare, a avut și o adâncă semnificație
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
țările arabofone saheliene: Mauritania, Ciad, Sudan). Condițiile mediului economic au fost deosebit de favorabile acumulării rezervelor de capital în special în perioada ce a urmat “șocurilor” petroliere din 1973 și din 1981-1982, când prețul hidrocarburilor a crescut dramatic sub efectul acțiunilor protecționiste exercitate de statele arabe prin intermediul O.P.E.C. și O.A.P.E.C. În deceniile următoare (anii ’90 și ’2000) am asistat la valorificarea excedentului de capital astfel dobândit prin investiții arabe masive în active occidentale profitabile, care acum aduc la rândul lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
1873 Carol I a pus în discuția guvernului, în mod deschis problema independenței de stat. În același timp, multe năzuințe erau legate de cucerirea independenței, și anume îmbunătățirea condițiilor de viață, rezolvare ” chestiunii țărănești”, dezvoltarea industriei și adoptarea unor măsuri protecționiste. La jumătatea secolului trecut România pornise în chip hotărât pe un drum propriu .Grație politicii ”prin noi înșine” legăturile României cu Poarta erau aproape simbolice. Dar ele trebuiau înlăturate cu totul pentru a conferi țării un statut internațional de sine
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
unității naționale de stat, prin unirea cu România și a celorlalte teritorii românești aflate sub stăpânire străină. Independența aducea schimbări esențiale și în viața economică și socială a țării. Statul român putea trece după 1878 la o politică vamală proprie, protecționistă, de încurajare a industriei țării. Crearea industriei mari a avut ca urmare creșterea și dezvoltarea țării. Cucerirea independenței prin luptă, cu arma în mână, printr-un război cu caracter popular și național de eliberare, a avut și o adâncă semnificație
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]